Kremlinul respinge apelul şefului ONU de a reveni în acordul privind exportul cerealelor prin Marea Neagră

Kremlinul a declarat marţi că este imposibil deocamdată ca Rusia să revină în acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră, întrucât partea acordului legată de interesele ruseşti „nu este pusă în aplicare”, respingând astfel apelul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, ca Moscova să prelungească pactul expirat la 17 iulie.

Antonio Guterres a cerut luni Rusiei să permită Ucrainei să-şi reia exportul de cereale în deplină siguranţă din porturile sale de la Marea Neagră, în pofida a ceea ce Rusia numeşte „operaţiunea sa militară specială”, în conformitate cu o propunere pe care i-a făcut-o preşedintelui rus Vladimir Putin, relatează agențiile Reuters şi EFE, citate de Agerpres.

Secretarul general al ONU, care anterior i-a trimis o scrisoare pe tema acestui acord preşedintelui Vladimir Putin, îndemnase Moscova luni să reia Iniţiativa Mării Negre, „esenţială pentru a asigura stabilitatea aprovizionării şi a preţurilor” la alimente pe plan mondial.

„Fac apel la Federaţia Rusă să reia punerea în aplicare a acordurilor de la Marea Neagră şi îndemn comunitatea mondială să rămână unită în acest efort de a găsi soluţii eficiente”, a declarat Guterres în deschiderea Summitului ONU de la Roma pe teme de securitate alimentară.

Dar Kremlinul a sugerat că propunerea lui Guterres nu răspunde la principala sa plângere şi anume că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte acordul conex menit să faciliteze exporturile de alimente şi îngrăşăminte ruseşti pe fondul sancţiunilor occidentale impuse ca răspuns la război.

„Într-adevăr, scrisoarea dlui Guterres enunţă, din nou, un fel de plan de acţiune şi conţine promisiunea că, la un moment dat, va fi posibilă punerea în aplicare a părţii ruse a acestor înţelegeri”, a declarat marţi presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Din păcate, în acest moment, este imposibil să se revină asupra acordului, deoarece acesta (acordul legat de Rusia) nu a fost pus în aplicare şi, de facto, nu a fost niciodată pus în aplicare”, a afirmat Peskov.

Putin a spus clar că Moscova va fi pregătită să relanseze acordul odată ce memorandumul referitor la Rusia va fi îndeplinit, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Ce vrea Moscova

Moscova solicită reconectarea băncii agricole ruse, Rosselkhozbank, la sistemul internaţional de plăţi SWIFT; ridicarea sancţiunilor privind piesele de schimb pentru maşinile agricole; deblocarea logisticii de transport şi a asigurărilor; deblocarea activelor şi reluarea funcţionării conductei de amoniac Togliatti-Odesa, care a fost avariată la 5 iunie în urma unei explozii atribuită de Moscova Kievului.

Cunoscuta publicistă rusă Iulia Latînina, editorialistă la Novaia Gazeta, declarase la sfârşitul săptămânii trecute într-o emisiune pentru canalul „Jivoi gvozdi” (înfiinţat de fosta echipă de la postul de radio rus Eho Moskvî, închis după declanşarea invaziei ruse în Ucraina) că Rosselkhozbank este controlată de Dmitri Patruşev, fiul lui Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului Securităţii Rusiei, considerat unul din „ulii” de la Kremlin.

Acordul, negociat de ONU şi Turcia în iulie 2022, era destinat să ajute la prevenirea unei crize alimentare la nivel mondial, permiţând ca cerealele blocate de războiul din Ucraina să fie exportate în deplină siguranţă.

Potrivit lui Peskov, Rusia va discuta despre aprovizionarea cu cereale cu ţările africane în cadrul unui summit Rusia-Africa care va avea loc joi şi vineri la Sankt-Petersburg.

Preşedintele rus a invocat luni posibilitatea de a furniza cereale ieftine sau cu titlu gratuit celor mai sărace naţiuni din Africa.

Sabotajul rusesc

În acelaşi timp, Direcţia principală de informaţii a Ministerului Apărării ucrainean (GUR) a dat publicităţii marţi un presupus raport intern oficial rusesc care detaliază măsurile de sabotaj care au împiedicat ca până la 20 de milioane de tone de cereale ucrainene să părăsească Marea Neagră în timpul aşa-numitei înţelegeri a cerealelor, care a durat un an.

Potrivit GUR, principalul obiectiv al „Centrului Comun de Coordonare” – înfiinţat de Rusia la Istanbul pentru a pune în aplicare acest acord încheiat în iulie anul trecut de Moscova (şi Kiev), cu medierea ONU şi a Turciei – a fost de a reduce cât mai mult posibil exportul de cereale ucrainene prin coridorul prevăzut prin respectivul acord, notează EFE.

Acest obiectiv, conform GUR, a fost îndeplinit prin blocarea de către Rusia a inspecţiilor prevăzute de acord asupra navelor care urmau să intre în Marea Neagră pentru a încărca cereale ucrainene.

Într-unul din pasajele din acest document, care poartă semnătura „Centrului Comun de Coordonare”, se spune că „inspecţia calitativă a navelor a fost, de asemenea, un element-cheie în reducerea creşterii necontrolate a exporturilor de cereale din porturile ucrainene”, denunţă GUR pe contul său de Telegram.

Într-un alt extras din raportul respectiv, care urma să fie trimis Kremlinului, se afirmă că măsurile de „reducere a numărului de nave care merg în porturile ucrainene şi de limitare semnificativă a volumului de exporturi de alimente din Ucraina” au dus la „imposibilitatea Kievului de a exporta aproximativ 20 de milioane de tone” de produse.

Surse din portul ucrainean Pivden (Iujnîi), unul dintre cele trei din care Rusia s-a angajat să permită exporturile de cereale în cadrul acordului, au denunţat în mod repetat pentru EFE în ultimele luni blocajul uneori total impus de Moscova prin intermediul inspecţiilor.

„Documentul demonstrează că toate acţiunile de sabotare a acordului privind cerealele au făcut parte dintr-un plan unic elaborat în prealabil, iar bombardarea ţintită a infrastructurii portuare ucrainene este pur şi simplu încă un pas în executarea acestuia”, afirmă GUR despre atacurile ruseşti asupra porturilor ucrainene din ultimele zile.

____

• Urmărește ultimele evoluții ale războiului din Ucraina LIVETEXT pe HotNews.ro