Haosul din spatele deciziei ca Spitalul Colentina să redevină suport COVID: Medicii nu găsesc locuri în alte spitale să transfere pacienții pe care trebuie să îi externeze forțat, iar unele afecțiuni nu se pot trata în niciun alt spital din București
Decizia autorităților de a transforma din nou Spitalul Colentina în spital de suport COVID-19, la mai puțin de două luni de când acesta fusese redeschis și pentru ceilalți pacienți, dă peste cap viața a sute sau chiar mii de pacienți cronici, în condițiile în care este vorba despre unul dintre cele mai importante spitale care tratează boli cronice din țară. Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune și vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici, care reprezintă mii de bolnavi cu afecțiuni cronice, a explicat, pentru HotNews.ro, că în acest moment medicii de la Colentina „se chinuie” să își transfere în alte spitale pacienții care trebuie externați forțat, dar sunt situații în care este greu sau imposibil să le găsească loc. În plus, unele afecțiuni cronice nu se pot trata în niciun alt spital din București.
Rozalina Lăpădatu, președintele unei asociații care reprezintă mii de pacienți cronici, consideră cel puțin discutabilă decizia autorităților de a face din Spitalul Colentina spital exclusiv COVID, în condițiile în care acesta este spital de tip pavilionar, lucru care reprezintă un avantaj tocmai pentru a trata atât pacienți COVID, cât și non-COVID, spre deosebire de alte spitale, unde structura permite mai greu respectarea circuitelor.
În plus, ea se întreabă de ce autoritățile nu au luat în calcul dotarea, cu personal și inclusiv cu aparatură ATI, a spitalului modular cu 500 de locuri construit de primarul Capitalei, Gabriela Firea, în zona Pipera, și au preferat să sacrifice Spitalul Colentina și, odată cu el, accesul la tratament a sute sau mii de pacienți cronici.
Internările non-COVID la Spitalul Colentina s-au prăbușit cu 93-94% în primele luni ale epidemiei
Internările la Spitalul Colentina s-au prăbușit, în intervalul aprilie-iunie, când unitatea medicală fusese desemnată, ca și acum, spital de suport COVID, cu 93-94%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată raportul „Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate. Practic, acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că bolnavii cronici nu au mai avut acces în acest spital, unul dintre cele mai importante din țară pentru pacienți cronici. Spitalul Colentina fusese redeschis pentru pacienții non-COVID pe 31 august, însă acum, autoritățile au decis din nou ca unitatea medicală să interneze doar pacienți cu coronavirus. Mulți bolnavi cronici riscă să nu mai aibă acces la tratament, ceea ce poate însemna agravarea afecțiunii de care suferă sau chiar deces, avertizează asociațiile de pacienți.
Cum s-au prăbușit internările în Spitalul Colentina în primele luni ale epidemiei, când spitalul a fost desemnat suport COVID. Sursa: Raportul „Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România”, realizat de Observatorul Român de Sănătate:
Ordinul care transformă Spitalul Colentina în suport COVID prevede că pacienții externați de aici sunt transferați în alte spitale „în funcție de disponibilități”
Spitalul Colentina a fost redesemnat spital de suport COVID printr-un Ordin semnat pe 18 octombrie de secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și Comandatul acțiunii.
„Pacienții cu alte afecțiuni decât COVID-19, internați actualmente în Spitalul Clinic Colentina din București, vor fi transferați către unitățile medicale de pe raza Municipiului București și județele limitrofe, funcție de patologie și disponibilitățile de spitalizare din secțiile de specialitate”, prevede Ordinul semnat de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, prin care Spitalul Colentina este redesemnat suport COVID.
Formularea din Ordin a stârnit nemulțumirea medicilor de la Spitalul Colentina și a Rozalinei Lăpădatu, reprezentanta a mii de pacienți cronici din România: „Practic, Ordinul semnat de Raed Arafat prevede că pacienții de la Colentina vor fi direcționați către alte spitale, unde vor fi tratați în limita posibilităților spitalului respectiv. În plus, cine trimite pacienții la alte spitale? Medicii din Colentina? Toate sunt într-o ceață. De ce, fiind spital pavilionar, nu poate fi împărțit în COVID și non-COVID? De ce, în continuare, celelalte spitale nu au secții COVID și nu au circuite?”, se întreabă Rozalina Lăpădatu.
Medicii de la Colentina se chinuie să găsească loc în alte spitale pentru pacienții lor
Care este acum situația la Spitalul Colentina? „Medicii de chinuie de astăzi de dimineață să găsească loc în alte spitale pentru pacienții internați la Colentina și nu reușesc – mă refer la cei care au nevoie în continuare de tratament și nu pot fi trimiși acasă. Alte spitale nu îi primesc din cauză că nici ei, la rândul lor, nu au locuri – din cauza COVID au fost nevoiți să își reducă numărul de paturi”, a explicat Rozalina Lăpădatu, pentru HotNews.ro.
Cum se vor descurca pacienții spitalului? Nimeni nu știe cu exactitate. „Lăsând la o parte că tu mergi să zicem de 15 ani la Colentina, acolo ai medicul tău și tot dosarul tău medical, tot istoricul, există și boli care se tratează doar la Spitalul Colentina. Sau se tratează doar la Colentina și la încă un spital din București. Pacienții cu distonie sunt în aer, am înțeles că pentru epidermioliza buloasă există secție doar la Colentina, iar la programele de boli cardiologice, există afecțiuni care se tratează doar la Colentina. De asemenea, există la Colentina pacienți cu leucemie, care nu pot fi externați și trebuie mutați în alt spital, dar nu au unde să îi mute. În București, leucemie tratează doar spitalele Colentina, Fundeni și Colțea”, adaugă Rozalina Lăpădatu.
Spitalul Colentina
Medicii de la Spitalul Colentina speră în acest moment să poată păstra unul sau două pavilioane non-COVID, pentru pacienții cronici, pentru a îi putea monitoriza aici, dar nu este clar dacă acest lucru va fi posibil.
Rămâne însă în aer problema programelor naționale (pentru tratarea pacienților cu boli cronice – n.red.), explică Rozalina Lăpădatu: „Programele naționale sunt semnate de spital cu Casa de Asigurări de sănătate și vine filă de buget în fiecare lună, nu poți să transferi dintr-un spital în altul. Dacă muți pacienții dintr-un spital în altul, trebuie să muți și medicația, și nu prea ai cum.”
„Sunt în aer și studiile clinice începute, sunt în aer donațiile – noi am reușit să obținem donații de medicamente pentru bolile rare în valoare de câteva milioane de euro anual, iar acestea sunt semnate de manager, iar avizul de la Agenția Medicamentului e dat pe farmacia din spital”, adaugă reprezentanta pacienților.
„Toate aceste lucruri sunt în pom și pomul în aer, sunt lucruri administrative care nu se știu, pe lângă faptul că pacienții nu mai au acces. Este foarte greu și să transferi pacienții în alte spitale. Și atunci, trebuie găsită o soluție. Ordinul semnat de Raed Arafat spune că pacienții de la Colentina vor fi direcționați către alte spitale, unde vor fi tratați în limita posibilităților spitalului respectiv”, atrage atenția Rozalina Lăpădatu.
De ce au ales autoritățile să închidă Colentina, spital pavilionar, unul dintre puținele care pot separa pacienții COVID de non-COVID?
Rozalina Lăpădatu se întreabă „dacă există ordinul de la DSP, prin care invită toate spitalele să își transforme unele secții în suport COVID, de ce se închide Colentina cu totul? Restul spitalelor vor avea posibilitatea să își controleze și să își ducă mai departe pacienții, numai Colentina, nu.”
În plus, faptul că Spitalul Colentina este de tip pavilionar reprezintă un avantaj tocmai pentru a trata atât pacienți COVID, cât și non-COVID, spre deosebire de alte spitale, unde structura permite mai greu respectarea circuitelor: „Colentina mai are un mare avantaj: este spital pavilionar. Iar acesta nu este un avantaj ca să fie spital COVID. Fiind pavilionar, avantajul este că poate să ofere circuite separate și să trateze și COVID, și non-COVID. Ceea ce ei fac și acum, pentru că ei de când s-au redeschis și pentru restul pacienților, la finalul lunii august, tratează în continuare și COVID, au și un pavilion COVID. Și atunci, nimic nu are logică”, subliniază vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici, Rozalina Lăpădatu.
În primăvara acestui an, Spitalul Colentina a devenit primul spital „generalist” din România, nu specializat în boli infecțioase sau pulmonare, care devenea suport COVID. La acea vreme, secretarul de stat Horațiu Moldovan explica, pentru HotNews.ro, că unul dintre motivele care au stat la baza acestei decizii a fost apropierea de Institutul Matei Balș. Rozalina Lăpădatu spune însă că „S-a dovedit că pe perioada cât a fost spital COVID, nu le-a folosit la nimic că sunt aproape de Balș. Adică nu au avut suport din partea Institutului Balș, nu au avut infecționist de la Balș, nominalizat de institut pentru Spitalul Colentina, când aveau o problemă sunau la Balș, ceea ce puteau face de oriunde din București, să sune la Balș.”
Rozalina Lăpădatu
În fața haosului creat la Spitalul Colentina, în viețile a mii de pacienți cronici și ale medicilor puși în situația de a găsi soluții pe cont propriu, Rozalina Lăpădatu are câteva întrebări. Și câteva soluții, neluate însă în seamă de autorități: „Spitalul din Pipera, construit de doamna Firea, de ce este gol? Și noi, în timpul ăsta, închidem Spitalul Colentina. De ce este gol? Ministerul Sănătății o să spună că nu are personal medical. Și atunci întreb eu Ministerul Sănătății: cine răspunde de dotarea cu personal medical într-un caz de forță majoră? Ministerul Sănătății. De ce ministerul ține spitalul acela gol și închide Spitalul Colentina? Eu cred că dacă lua din fiecare spital din București 5 medici, 5 asistente și 5 infirmiere dota spitalul acela cu personal medical.”
„Acest Ordin, semnat de Raed Arafat, recomadă ca spitalul Colentina să își mărească numărul de paturi ATI. Cum? Numărul de paturi ATI îl mărești dacă ai medici și dacă ai aparatură, nu este vorba despre paturi. A venit Ministerul Sănătății cu ventilatoare? De unde să cumpere Colentina ventilatoare? Ministerul Sănătății, dacă poate să cumpere ventilatoare, de ce nu cumpără 100 de ventilatoare, să le pună în spitalul din Pipera?”
„De ce Ministerul Sănătății nu se implică să doteze spitalul din Pipera cu toată aparatura necesară și să aducă acolo cadre medicale? Poate să facă acolo 100 de paturi ATI, dacă e nevoie.”
„Cine răspunde pentru cazurile și procesele de malpraxis, pe care medicii le au deja pe rol? (medicii de alte specializări trebuie să trateze pacienți cu coronavirus – n.red.)”, încheie Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune și vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România.
Directorul medical al Spitalului Colentina a demisionat
Directorul medical al Spitalului Colentina, medicul Sabina Zurac, a demisionat din conducerea spitalului. Sabina Zurac a confirmat luni informația pentru HotNews.ro, precizînd că ea și-a scris demisia încă de la începutul lunii octombrie, iar vinerea trecută, demisia sa a ajuns pe masa Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, instituție în subordinea căreia se află spitalul.
Prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu, a anunțat duminică seară că în București nu mai sunt locuri la Terapie Intensivă, iar Spitalul Colentina va redeveni integral unitate COVID.
Medicul Sabina Zurac a explicat că și-a scris demisia înainte de anunțul prefectului, dar a lăsat să se înțeleagă că atât ea, cât și colegii săi de la Spitalul Colentina, cred că acesta ar trebui să acorde în continuare asistență medicală și pacienților cronici, fiind unul dintre cele mai importante spitale pentru bolnavi cronici din țară.
Spitalul Colentina a mai fost desemnat spital de suport COVID și în primele luni ale epidemiei în România. Autoritățile au explicat, atunci, că unul dintre cele mai importante criterii care au stat la baza deciziei a fost acela că Spitalul Colentina este situat foarte aproape de Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș și urma să preia pacienți infectați în momentul în care capacitatea institutului ar fi fost depășită.
Spitalul Colentina fusese redeschis pentru pacienții non-COVID pe data de 31 august.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro