Programul de guvernare pe Sănătate: Atingerea pragului de 10 milioane de vaccinați în 90 de zile, teste gratuite pentru angajații din sectoare esențiale și antivirale cu rețetă în farmacii

Programul de guvernare în domeniul sănătății propune o serie de „măsuri urgente pentru controlul pandemiei”, printre care resetarea campaniei de informare privind campania de vaccinare împotriva COVID-19, testarea gratuită pentru anumite categorii de angajați, „restabilirea încrederii în autorități”, repoziționarea Ministerului Sănătății ca autoritatea care ia deciziile de sănătate publică precum și eliberarea de medicamente antivirale, cu prescripție medicală, în farmaciile cu circuit deschis, se arată în draftul programului, obținut de HotNews.ro.

Două dintre principalele obiective din perioada următoare sunt:

• Sprijinul general acordat vaccinării are ca obiectiv atingerea pragului minim de 10 milioane de persoane vaccinate complet într-un interval de 90 de zile.

• Extinderea testării prin înființarea de noi centre și asigurarea unui număr lunar de teste gratuite pentru angajații sectoarelor esențiale, pentru o perioadă definită de timp.

De asemenea, noua conducere a Ministerului Sănătății își propune să aprobe eliberarea de antivirale în farmaciile cu circuit deschis, dar numai pe bază de prescripție medicală. Actuala și fosta conducere a Ministerului Sănătății au luat decizia ca antiviralele să fie eliberate numai în farmaciile cu circuit închis, din spitale, din cauza potențialelor efecte adverse.

Măsuri pentru controlul pandemiei prevăzute în programul de vaccinare:

• Măsurile sanitare cu impact asupra angajaților și activității companiilor trebuie luate în urma consultărilor reale și a participării EFECTIVE a reprezentanților celor implicați sau afectați. Este necesar un parteneriat real între autorități și mediul socio-economic, care să formeze împreună mecanismul național care duce la luarea deciziilor în privința controlului pandemiei.

• Măsurile cu impact pozitiv asupra sănătății publice, dar cu efecte negative asupra mediului economic și social, trebuie însoțite de un pachet de măsuri în care trebuie stabilite clar perioada de aplicare, impactul și instrumentele financiare de compensare a efectelor negative.

• Restabilirea încrederii în autorități se poate realiza prin aducerea urgentă în prima linie a specialiștilor din sănătate și respectarea recomandărilor lor profesionale. Este esențială profesionalizarea funcțiilor publice cu atribuții în combaterea pandemiei și renunțarea la plasarea unor persoane în funcții publice doar pe baza apartenenței politice.

• Ministerul Sănătății trebuie repoziționat ca autoritatea națională care ia deciziile necesare privind sănătatea publică și asistența medicală, necesare pentru controlulpandemiei și pentru asigurarea accesului la servicii de sănătate a tuturor categoriilor de pacienți.

• Măsurile legislative pentru combaterea pandemiei trebuie să fie bine delimitate temporal, să fie nediscriminatorii și să nu genereze injustiție socială sau economică. Ele nu trebuie să pună în pericol funcționarea sectoarelor vitale și mai ales a sistemului de sănătate.

• Susținerea campaniei de vaccinare trebuie făcută printr-o abordare onestă față de populație. Este necesară regândirea conceptului campaniei de informare privind vaccinarea și adaptarea acesteia pentru diversele categorii sociale și în funcție de mediul de proveniență (rural-urban).

• Sprijinul general acordat vaccinării are ca obiectiv atingerea pragului minim de 10 milioane de persoane vaccinate complet într-un interval de 90 de zile. Atingerea acestui prag poate asigura imunitatea colectivă și în România (dacă se iau în considerare și persoanele trecute prin boală) și revenirea în mod sustenabil la NORMALITATE.

• Extinderea testării prin înființarea de noi centre și asigurarea unui număr lunar de teste gratuite pentru angajații sectoarelor esențiale, pentru o perioadă definită de timp.

De asemenea, în programul de guvernare se vorbește despre accesul permanent și echitabil la serviciile de sănătate în context pandemic, dar și post-pandemic, ce implică următoarele obiective majore:

I. Măsuri imediate necesare pentru oprirea valului pandemic, reducerea rapidă a numărului de decese, accesul universal la investigații, tratament și testare; asigurarea accesului neîntrerupt la servicii medicale a pacienților cu boli cronice pentru a evita consecințele dramatice din anul 2020 care au dus la o mortalitate în exces de 20.000 de persoane în intervalul octombrie-decembrie.

• Reorganizarea Ministerului Sănătății, reînființarea unei structuri de sănătate publică și a celei de coordonare a intervențiilor pentru asigurarea asistenței medicale și a tratamentului pentru persoanele infectate cu SARS C0V-2 și a celor cu alte patologii.
• Pregătirea sistemului de sănătate pentru evitarea repetării situației din valul 4 – dezvoltarea serviciilor ambulatorii de asistență medicală primară și de specialitate (pachet de investigații realizate în ambulator, protocoale de tratament cunoscute și aplicate), structuri de coordonare a asistenței medicale spitalicești la nivel județean, organizarea și realizarea de stocuri ale bazei logistice de aprovizionare și de intervenție, structură de coordonare la nivelul Ministerului Sănătății.

II. Includerea în programul de guvernare și finanțarea prin legea bugetului de stat pentru anul 2022 a priorităților propuse în cadrul coaliției, care să asigure reziliența sistemului de sănătate și accesul sigur la servicii de sănătate și medicamente al cetățenilor români.

III. Finanțarea sistemului de sănătate

Detalierea obiectivelor majore:

I. Gestionarea rapidă a situației de criză sanitară. Acțiuni urgente.

I.I. Diagnosticul și tratamentul pacienților COVID-19:

• 1. Accesul facil la diagnostic și tratament al pacienților COVID-19: centre ambulatorii de diagnostic și tratament (ambulatorii de specialitate, centre de permanență) în toate orașele care să ofere consultații, investigații și prescripție rapidă pacienților diagnosticați cu COVID-19.

• 2. Accesul la medicație antivirală pe bază de prescripție în farmaciile cu circuit deschis.

• 3. Call-center pentru medicii de familie/ alte specialități care tratează pacienți COVID-19 pentru consiliere profesională (în parteneriat cu societățile profesionale medicale).

• 4. Stabilirea urgentă a criteriilor de internare în spital a pacienților COVID-19.

• 5. Constituirea structurii de coordonare a intervenției (MS) și a unității de achiziție, stocare și distribuție a medicației specifice pacienților COVID-19 (MS, DSU, Unifarm).

• 6. Organizarea unei structuri județene funcționale de coordonare a acordării asistenței medicale, cu reprezentanți ai spitalelor din județ, a DSP și CJ pentru repartizarea pacienților cu COVID-19 și a celor cu boli cronice în funcție de disponibilitatea serviciilor medicale de asistență spitalicească.

• 7. Stabilirea circuitului pacientului infectat cu SARS CoV-2. Pachet de informații ușor accesibil pentru toți cetățenii (Ce fac dacă am un test pozitiv, dacă sunt contact al unui caz pozitiv? Unde mă adresez? Când și unde mă prezint la medic? De unde procur medicația de care am nevoie?) și încurajarea prezentării timpurii la medic a persoanelor simptomatice.

I.II. Accesul universal la testare este esențial pentru următoarele 60 de zile

• 8. Asigurarea de teste rapide de calitate corespunzătoare conform listei ECDC, decontabile pe baza unui preț de referință.

• 9. Organizarea de centre de testare, eventual în spații dedicate în actualele centre de vaccinare.

• 10. Instruire în vederea testării/ auto-testării gratuite a angajaților nevaccinați în toate instituțiile publice minimum o dată pe săptămână și pentru unitățile sanitare de 2-3 ori pe săptămână.

• 11. Acces gratuit la testare o dată pe săptămână la centre de testare, medici de familie și ambulatorii de specialitate pentru persoanele asimptomatice.

• 12. Testarea elevilor, în cazul redeschiderii școlilor și liceelor, dar și a studenților, prin teste din salivă, minimum o dată pe săptămână (redimensionarea necesarului propus inițial de Ministerul Educației, în funcție de acceptabilitate).

I.III. Continuarea campaniei de vaccinare, în paralel cu punerea în funcțiune a unei campanii credibile de informare

• 13. Campanie de informare dedicată populației generale, părinților, persoanelor din categorii vulnerabile, inclusiv din mediul rural.

• 14. Comunicare/ informare beneficii vaccinare în parteneriat cu autoritățile locale și angajatorii, reprezentanți ai cultelor, reprezentanți ai mass-media, INSP, societățile profesionale medicale.

I.IV. Set de măsuri non-farmacologice pentru reducerea numărului de cazuri și de decese, ca parte a unui Pact Național de Solidaritate:

• 15. Autoritățile, cultele religioase, angajatorii și mass-media explică și încurajează regulile de reducere a transmiterii COVID-19.

• 16. Decalarea reală a programului de lucru pentru reducerea aglomerației în mijloacele de transport în comun, organizarea în schimburi a programului școlar pentru reducerea aglomerației.

• 17. Introducerea oriunde este posibil a regimului de tele-muncă.

• 18. Suspendarea limitată a activităților neesențiale care generează aglomerație.

• 19. Utilizarea certificatului verde european într-o manieră nediscriminatorie, cu acces universal la vaccinare și testare.

I.V. Resursele umane în sănătate

• 20. Posibilitatea transformării contractelor temporare ale personalului medical angajat în unitățile care tratează pacienți COVID în contracte permanente.

• 21. Creșterea numărului de locuri în specialitățile deficitare (ATI, boli infecțioase, epidemiologie, pneumologie).

• 22. Parteneriat cu organizațiile profesionale (CMR, OAMGMAMR) și cu universitățile/ facultățile de medicină pentru sprijinul personalului din unități sanitare și DSP (studenți, rezidenți).

• 23. Parteneriat de încredere cu mediul universitar medical ca furnizor de instruire și resurse umane înalt calificate și pol de referință în practica medicală.

I.VI Investiții de urgență

• 23. Prioritizarea investițiilor în structura secțiilor boli infecțioase și ATI, pentru creșterea siguranței pacienților, mai ales prin redimensionarea rețelelor de furnizare a energiei electrice și a oxigenului; reabilitarea de urgență secțiilor de boli infecțioase afectate de incidente majore (Matei Balș, Constanța).

• 24. Asigurarea sprijinului financiar, dacă este solicitat, pentru furnizorii de oxigen ai unităților sanitare.

• 25. Sprijinirea producătorilor din industria farmaceutică din România prin măsuri administrative sau fiscale.

Noul Guvern are și obiective legate de reziliența sistemului de sănătate și își propune să ofere „acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean”:

• 1. Rețea națională de centre medicale comunitare

• 2. Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate

• 3. Acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite

• 4. Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate

• 5. Asistență medicală spitalicească

• 6. Prevenția și programele de sănătate

• 7. Centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu

• 8. Dezvoltarea mediciniei școlare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific, care să asigure asistență medicală și sprijin pentru informare și educația pentru sănătate în școli

• 9. Accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/ gratuitatea medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor; reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice

• 10. E-sănătate – Elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de e-Sănătate, cu termene de implementare clare și cu finanțare sustenabilă

• 11. Exercitarea profesiei medicale

Alte obiective:

• Restructurarea sistemului de Sănătate Publică – se va baza pe o Cartă a Sănătății Publice

• Finanțarea sistemului de sănătate – creșterea finanțării publice pentru sănătate până la cel puțin 0,5% din PIB anual, în scopul apropierii de media UE și finanțării corespunzătoare a sectorului sanitar, și implementarea bugetării multianuale în sectorul sanitar, precum și asigurarea unui grad ridicat de absorbție al fondurilor europene dedicate domeniului sănătății în perioada 2021-2027 și valorificarea acestei oportunități ca o sursă suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România.

• Investiții de 2,4 miliarde de Euro din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru sporirea accesului la servicii de sănătate.

• Investiții în sănătate de 2,8 miliarde de Euro din fonduri europene prin Programul Operațional Sanatate pentru:
• construirea spitalelor regionale (Cluj, Craiova, Iași) și alte infrastructuri spitalicești noi cu impact teritorial major
• investiții în dotări pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate din spitale
• creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară și comunitară (centre medicale comunitare), a serviciilor oferite în regim ambulatoriu (ambulatorii de specialitate), servicii de reabilitare, paliaţie şi îngrijiri pe termen lung, adaptate fenomenului de îmbătrânire a populației şi nevoilor de servicii de sănătate digitalizarea sistemului medical

• Finanțarea corespunzătoare a medicinei de familie
• Dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare de sănătate, prin creșterea ponderii fondurilor private, care să co-finanțeze servicii medicale

• Accesarea de fonduri europene pentru sănătate din programele centralizate gestionate de Comisia Europeană EU4Helath, Digital Europe și Horizon Europe

• Investiții în infrastructura de sănătate prin programe de finanțare ale autorităților locale

• Stimularea investițiilor în cercetare şi inovație în medicină

• Sprijinirea dezvoltării turismului medical și de wellness din România (ape termale și minerale/ curative, balneologie, centre de recuperare etc.)