De ce românii au acces la medicamente de ultimă generație cu câțiva ani mai târziu decât alte țări: „Trebuie să fim la nivelul anului 2022, nu 2010”

​Românii au acces la medicamente de ultimă generație cu câțiva ani mai târziu decât locuitorii altor țări din Uniunea Europeană, iar în unele cazuri, în situații disperate, ajung chiar să strângă bani din donații sau să își vândă locuința pentru a se putea trata.

Colegiul Medicilor și cele mai importante asociații de pacienți din România își dau mâna în premieră pentru a scoate politicul din elaborarea și aprobarea ghidurilor de diagnostic și tratament pentru pacienți.

Scopul este ca românii să aibă acces mai rapid la cele mai noi terapii și să nu mai aștepte ani de zile.

„Știm cu toţii că în România vorbim de fiecare dată de acces întârziat la medicamente inovative, acces întârziat la terapii genice sau la monitorizare din punct de vedere al noilor sisteme de monitorizare”, a declarat joi Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare asociație ce reprezintă pacienții cronici din România.

Colegiul Medicilor și asociațiile de pacienți vor să scoată politicul din elaborarea ghidurilor de tratament, pentru ca ele să fie actualizate la timp

În acest moment, ghidurile de diagnostic și tratament trec prin comisiile de specialitate din Ministerul Sănătății și produc efecte abia după ce sunt publicate în Monitorul Oficial.

Procedura este însă una extrem de greoaie – ghidurile terapeutice sunt adesea realizate și publicate în Monitorul Oficial cu foarte mare întârziere, în condițiile în care ele sunt actualizate chiar și de două ori pe an de către societățile profesionale internaționale, iar în România așteaptă luni sau ani până la aprobare.

Acest lucru duce adesea la acces întârziat al pacienților la cele mai noi terapii și tehnologii medicale.

Cezar Irimia, președintele Alianței Pacienților Cronici și al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, vorbește despre un decalaj de 5-6 ani între țara noastră și țările UE, în ceea ce privește accesul la inovație în medicină. Președintele Alianței Pacienților Cronici acuză și faptul că „Imixtiunea politicului în sănătate a distrus totul. Trimitem medicul la luptă fără arme, fără medicamente, pentru că acestea sunt restricționate de interesele politice”.

Cezar Irimia vorbește, de asemenea, despre faptul că membrii Comisiei de specialitate din Ministerul Sănătății, deși medici, sunt numiți, cel mai adesea, politic: „Comisia din Ministerul Sănătății este numită deseori politic. Aceste comisii ar trebui să fie numite nu de politic, ci de societățile profesionale. Societățile profesionale ar trebui să își trimită oamenii în aceste comisii consultative din Ministerul Sănătății.”

Ghidul de tratament stă la baza protocolului de tratament

Ghidurile de diagnostic și tratament, actualizate frecvent de către societățile profesionale internaționale – adesea de două ori pe an pentru o patologie – includ „best standard practice”, cel mai bun standard de tratament în diagnosticarea și tratarea fiecărei patologii. Ghidurile includ, practic, cele mai noi recomandări internaționale de diagnostic si tratament în patologia respectivă.

Ulterior, în baza ghidului, se realizează protocolul de tratament – care include doar medicamentele decontate în România. Există și situații când, în lipsa sau în așteptarea aprobării decontării unui tratament, medicii îl recomandă pacienților care își permit să și-l cumpere. În lipsa acestei acoperiri „legale” – a aprobării în România a ghidului terapeutic care recomandă un nou tratament – medicii din România nu au însă acoperire legală nici măcar pentru a face această recomandare și, uneori, se tem să o facă.

Dacă în multe țări din Europa ghidurile terapeutice sunt actualizate în timp real, în funcție de cele mai noi inovații în medicină, în România, ele întârzie cu lunile sau cu anii în comisiile de specialitate din minister sau așteptând publicarea în Monitorul Oficial.

Președintele Colegiului Medicilor: „În toate ţările civilizate, ghidurile terapeutice sunt făcute de societăţile profesionale şi actualizate de câte ori este nevoie”

Colegiul Medicilor și cele mai importante asociații de pacienți din țara noastră – Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, Alianța Pacienților Cronici, Asociația Națională pentru Protecția Pacienților, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Asociația Transplantaților din România, Asociația pentru Spirijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistentă și Asociația Națională a Hemofilicilor din România – au semnat joi un protocol prin care fac apel, printre altele, la trecerea problematicii ghidurilor de diagnostic si tratament sub jurisdicția profesională a Colegiului Medicilor.

Semnatarii protocolului au făcut un apel pentru ca ghidurile terapeutice să intre sub jurisdicţia profesională a Colegiului Medicilor. Concret, Colegiul Medicilor și asociațiile de pacienți cer ca ei să fie cei care realizează ghidurile terapeutice, pentru ca acestea să fie actualizate în timp real, la fel ca în alte țări. Mai mult decât atât, ei propun ca ghidurile să fie valabile imediat după ce au fost scrise de către societatea profesională și să nu mai fie necesară publicarea lor în Monitorul Oficial, procedură care se dovedește greoaie în prezent.

Președintele Colegiului Medicilor, prof. dr. Daniel Coriu, spune că, în toate țările civilizate, ghidurile de tratament sunt realizate de către societățile profesionale: „În toate ţările civilizate aceste ghiduri sunt făcute de societăţile profesionale şi actualizate de câte ori este nevoie. Schimbarea pe care o propunem – noi să fim cei care elaborăm aceste ghiduri. Aici este ceea ce noi vrem să facem – să le actualizăm în timp real. Trebuie să începem cu această actualizare în timp real a ghidurilor. Lucru pe care trebuie să fie făcut numai şi numai de societatea profesională, aşa cum se întâmplă în toată lumea.”

Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor

Daniel Coriu amintește că ghidurile de bună practică medicală au fost atribuția Colegiului Medicilor până în 2007-2008, când au fost trecute la Ministerul Sănătății: Aceste ghiduri de bună practică medicală reprezintă atribuţia Ministerului Sănătăţii. Până în 2007-2008, era atribuţia exclusivă a Colegiului Medicilor din România, cineva a decis că trebuie făcute de Ministerul Sănătăţii prin comisiile consultative unde sunt colegi foarte onorabili, colegii noştri. Ghidurile de bună practică medicală reprezintă un set de recomandări despre diagnostic şi tratament care ajută medicul practician să desfăşoare un act medical corect. Este în beneficul medicului dar şi al pacientului să primească ceea ce trebuie. Aceste ghiduri de bună pratică medicală trebuie să aibă două cerinţe importante: să se construiască pe baza dovezilor ştiinţifice şi să fie actuale, pentru că medicina are o dinamică foarte rapidă, ceea ce ieri era adevărat astăzi se schimbă şi poate a venit o terapie inovatoare care a schimbat ghidul, aceste lucruri trebuie să se reflecte imediat în parctica noastră curentă.”

„Principala noastră problemă este ritmul cu care aceste ghiduri sunt actualizate. În hematologie penultimul ghid s-a publicat în Monitorul Oficial în 2010. Următorul ghid nouă ni s-a cerut să fie refăcut în 2020, l-am făcut în 2020, după 10 ani, și a fost publicat în Monitorul Oficial în 2021, când deja nu mai era valabil”, arată președintele Colegiului Medicilor.

Protocolul semnat între Colegiul Medicilor și cele mai importante asociații de pacienți mai prevede, de asemenea, sprijin reciproc pentru consolidarea şi îmbunătăţirea relaţiei medic – pacient şi dezvoltarea profesiei medicale, îmbunătăţirea continuă a îngrijirilor acordate pacienţilor, precum şi acţiuni comune pentru consolidarea sistemului de sănătate.

„Prin acest parteneriat avem două obiective esenţiale. În primul rând, să fim o voce comună şi noi, ca profesionişti, şi dumneavoastră, ca pacienţi, ca reprezentanţi ai pacienţilor şi, bineînţeles, reprezentanţi ai societăţii româneşti. Ne dorim ca tot ce înseamnă decizie în sistemul sanitar să fie în dezbatere publică. S-au făcut foarte mulţi paşi în ultimul timp, dar ne dorim ca tot ceea ce se întâmplă să fie supus dezbaterii publice. Noi toţi să venim cu ideile noastre, cu contribuţia noastră. Al doilea obiectiv al acestui parteneriat este legate de ghidurile de bună practică medicală. Ele reprezintă un set de recomandări despre diagnostic şi tratament, recomandări care ajută medicul practician să desfăşoare un act medical corect. Este în beneficiul medicului, dar şi în beneficiul pacientului să primească ceea ce trebuie”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor.

Radu Gănescu, președintele celei mai mari asociații de pacienți din România: „Avem nevoie de ghiduri de tratament la nivelul anului 2022, nu 2010”

Ghidurile terapeutice ar trebui să fie elaborate de societatea profesională, având în vedere faptul că medicina evoluează în fiecare zi, iar faptul că ele trec pe la autorități nu are, în acest moment, nicio valoare, a subliniat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare asociație de pacienți din România. Radu Gănescu atrage atenția că în România vorbim mereu despre acces întârziat la terapii de ultimă generație:

„Medicina evoluează, ştim că ştiinţa este ceva care ne ajută din ce în ce mai mult să devenim o societate normală sau să devenim din pacienţi persoane sănătoase, dar aceste lucruri se pot face numai dacă reglementările ţin pasul cu inovaţia şi cu ştiinţa. Din păcate, ştim cu toţii că în România vorbim de fiecare dată de acces întârziat la medicamente inovative, acces întârziat la terapii genice sau la monitorizare din punct de vedere al noilor sisteme de monitorizare”, a declarat Radu Gănescu.

Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice, cea mai mare asociație de pacienți din România

„Un ghid al societății profesionale le expune medicilor best standard practice în acel moment. Aceste ghiduri trebuie să fie cât mai aproape de realitatea romanească și să încercăm să introducem în protocolul de tratament tot ceea ce scrie în ghid, pentru ca pacienții noștri să aibă acces la terapiile de ultimă generație”, mai spune Radu Gănescu.

Radu Ganescu își dorește ca România să aibă ghiduri terapeutice la nivelul anului 2020, „nu la nivelul anului 2010”: „Faptul că astăzi există o deschidere în a schimba nişte lucruri care din punctul nostru de vedere ar fi trebuit schimbate de mult cred că este un prim pas în a îmbunătăţi sistemul de sănătate, politicile de sănătate şi a avea ghiduri la nivelul anului 2022, nu la nivelul anului 2010. Din păcate, în România vorbeam de fiecare dată de acces întârziat la medicamente inovative, acces întârziat la terapii genice sau noi sisteme de monitorizare, cred că uşor, uşor, împreună cu aducerea la zi a tot ce înseamnă ghiduri internaţionale, ghiduri care deja sunt aplicate în multe alte ţări, cred că şi noi trebuie să ajungem acolo.”

La rândul său, Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer și al Alianței Pacienților Cronici, subliniază că decalajul dintre România şi alte ţări din Uniunea Europeană privind accesul la inovaţie în medicină este de 5-6 ani. El acuză și faptul că „Imixtiunea politicului în sănătate a distrus totul. Trimitem medicul la luptă fără arme, fără medicamente, pentru că acestea sunt restricționate de interesele politice”.

Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune, Rozalina Lăpădatu, spune că ghidurile terapeutice reprezintă „baza ştiinţifică” a tratării unei boli: „Ghidul va prezenta toate metodele de diagnostic şi tratament existente validate medical şi ştiinţific.”

Protocolul semnat între Colegiul Medicilor și asociațiile de pacienți urmează să fie semnat, în perioada următoare, și de alte organizații.