„Am pacienți care de 30 de ani s-au vaccinat la mine, iar acum nu îi mai lasă copiii și nepoții”. Doi medici vorbesc despre motivele invocate de români pentru a nu se vaccina
România oferă în premieră, începând din decembrie anul trecut, vaccinuri compensate și pentru anumite categorii de adulți. Majoritatea vaccinurilor compensate se adresează pacienților cronici, dar există și vaccinuri compensate pentru adulții sănătoși. Totuși, acum, când avem vaccinuri, ne lovim de o altă problemă: interesul pentru vaccinare este în scădere. Lucru confirmat și de dr. Sandra Alexiu, medic de familie și președintele Asociației Medicilor de Familie București Ilfov: „Este prima dată când putem face acest lucru și este un moment în care trebuie să schimbăm mentalități. Am trecut printr-o perioadă în care lumea s-a dezvățat de vaccinare.”
„Am pacienți cronici care de 30 de ani s-au vaccinat (împotriva gripei – n.red.) odată cu mine, iar acum nu mai vor să se vaccineze, din cauză că nu îi lasă copiii și nepoții. Avem alte comportamente. Avem niște lucruri cu care trebuie să ne luptăm”, mărturisește medicul.
Despre lista vaccinurilor compensate pentru adulți poți citi pe larg aici:
„Este un moment în care trebuie să schimbăm mentalități”
Mecanismul de compensare a vaccinurilor pentru adulți „pune ceva important într-un loc unde multă vreme nu a fost nimic”, arată medicul Sandra Alexiu: „Eu, de când am terminat facultatea, de 30 de ani, vorbesc despre vaccinarea la adult doar la modul teoretic, pentru că nu am avut posibilitatea de a o face. Știam că trebuie să catagrafiem pacienții în vârstă de 24 de ani ca să le facem, la 10 ani, doza de vaccin antitetanos, cum se făcea atunci. Dar nu am făcut-o niciodată oficial și niciodată programat, printr-o strategie, ca acum. Este pentru prima dată când se întâmplă lucrul acesta și este cu adevărat o revoluție. Faptul că în sfârșit putem să vaccinăm adulții și vârstnicii într-un mod vizibil, concret, programat, nu doar punctual, așa cum o făceam până acuma la categoriile de risc cu vaccinul pe care îl primeam, este un lucru extraordinar.”
Faptul că România compensează, în sfârșit, vaccinuri pentru adulți printr-un mecanism clar reprezintă „o adevărată revoluție”, consideră medicul Sandra Alexiu: „Este pentru prima dată când se întâmplă lucrul acesta – compensarea vaccinurilor pentru adulți în România – și este cu adevărat o revoluție. Faptul că, în sfârșit, putem să vaccinăm adulții și vârstnicii într-un mod concret, programat, nu doar punctual, așa cum o făceam până acum, a categoriile de risc, cu vaccinul pe care îl primeam, este un lucru extraordinar”.
Dr. Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov / Foto: Agerpres
„Este cu adevărat o revoluție, pentru că nu am fi putut să avem vaccinare cu aceste vaccinuri, care sunt scumpe pentru posibilitățile pacienților noștri, dacă nu ar fi existat acest program de compensare. Totul este acum să reușim să îi facem pe acești oameni să accepte să se vaccineze, să schimbăm această mentalitate care este foarte veche și să reușim să facem oamenii să iasă din această zonă de confort, că adultul nu trebuie să se vaccineze. Copiii se vaccinează, adulții nu au nicio treabă”, adaugă dr. Sandra Alexiu.
Este însă și un moment în care este nevoie „să schimbăm mentalități”, subliniază medicul: „„Am trecut printr-o perioadă în care lumea s-a dezvățat de vaccinare. Am pacienți cronici care de 30 de ani s-au vaccinat (împotriva gripei – n.red.) odată cu mine, iar acum nu mai vor să se vaccineze, din cauză că nu îi lasă copiii și nepoții. Avem alte comportamente. Avem niște lucruri cu care trebuie să ne luptăm.”
Nu în ultimul rând, medicii de familie și-ar dori să facă prevenție, dar acest lucru nu este întotdeauna posibil, mai spune dr. Sandra Alexiu: „Sunt perfect de acord că, în activitatea noastră o mare parte ar trebui să o reprezinte prevenția și consilierea. Dar, atenție, o consultație de prevenție pe care o faci cu un om sănătos e mult mai lungă decât o consultație cu un om bolnav. Tot ce înseamnă un examen al unui copil sănătos sau unui adult sănătos, un examen de bilanț, înseamnă mult mai mult timp. Înseamnă efectiv o discuție, un consult clinic, iar asta înseamnă timp. Iar timpul este lucru pe care nu prea îl mai avem în ultimii ani. Suntem copleșiți, dar nu am să intru în aceste detalii. Eu aș vrea să insist pe lucrurile practice.”
„Suntem foarte patrioți câteodată. Vrem vaccin făcut la noi”
În plus, în ceea ce privește vaccinarea, „ne ducem și în zona cealaltă, în care oamenilor le plac lucrurile românești. Suntem foarte patrioți câteodată, dar numai în anumite nișe. Vrem vaccin făcut la noi. Era și o teorie că vrem vaccin românesc, pentru că e făcut pentru ai noștri. Ori virusurile nu sunt românești și nu se împart în aceste granițe. Știu că pare amuzant, dar fraza aceasta se întâlnește foarte des. Adică dacă nu mai facem vaccin la noi, înseamnă că ce ne aduc alții nu e bun.”
Institutul Cantacuzino / Foto: Agerpres
Sandra Alexiu este de părere că „și dacă am fi avut vaccin fabricat în România, nu ne-am fi vaccinat chiar toți, dar sigur că acoperirea vaccinare ar fi fost mai mare, disponibilitatea vaccinului ar fi fost mai mare și aderența ar fi fost mai mare, pentru că aveam mai multe doze, nu era complicat să le aducem, să le estimăm, să facem import, să le plătim și așa mai departe. Dar nu sunt sigură că dacă mâine Institutul Cantacuzino ar produce vaccin gripal, s-ar vaccina brusc mult mai multă lume, ci s-ar găsi o altă acoperire pentru neputință sau pentru dorința de a nu se vaccina.”
Nu în ultimul rând, au existat chiar medici care au făcut declarații publice împotriva vaccinării și „este foarte greu să combați ceea ce spune un medic. Iar niciun for nu îi pedepsește pe acești oameni”, încheie dr. Sandra Alexiu.
Dr. Gindrovel Dumitra: „Trebuie să stingem din start această tendință de a considera că statul vrea să ne bage pe gât niște vaccinuri”
Compensarea vaccinurilor pentru adulți reprezintă „o schimbare de paradigmă”, declară pentru HotNews.ro dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei: „Aici este o schimbare de paradigmă. De exemplu, în cazul copiilor – a se vedea discuția despre vaccinarea împotriva rujeolei – avem nevoie de acoperire vaccinală foarte înaltă pe unele tipuri de vaccinuri. În cazul adulților, sigur că este de preferat să existe, pentru unele vaccinuri, acoperire vaccinală înaltă, însă beneficiul individual este cel mai important.”
Din acest motiv, această măsură de compensare a vaccinurilor pentru adulți trebuie privită în acest moment ca o oportunitate pentru cei care doresc să se vaccineze, arată dr. Gindrovel Dumitra: „De ce? Pentru că trebuie să stingem din start această tendință de a considera că statul vrea să ne bage pe gât niște vaccinuri. Nu, exclus. Practic, acest mecanism nou de compensare vine și asigură ceea ce se numește echitate în ceea ce privește o grupă populațională – și anume adulții – de a avea acces la metode de prevenție destinate lor, metode de prevenție care sunt eficace și pe care oamenii doresc să le acceseze.”
Dr. Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei / Foto: Agerpres
„Nu mai suntem într-un program național de vaccinare clasic, în care trebuie să obținem acoperiri vaccinale înalte. Aici discutăm, pur și simplu, ca să dau un exemplu, despre un pacient care are splenectomie – fie după un accident rutier, fie după diverse alte condiții care duc la eliminarea splinei. Și care are nevoie, pentru a-și putea menține starea de sănătate, la fel ca o persoană cu splină internă, are nevoie de 3 vaccinuri: Haemophilus, meningococic și pneumococic. Pentru Haemophilus nu avem soluție în acest moment, din cauză că nu avem vaccin în România. Însă pentru celelalte – meningococic și pneumococic – practic acea persoană va avea acces la vaccinare în regim gratuit, prin mecanismul de compensare”, afirmă medicul.
Potrivit medicului Gindrovel Dumitra, vorbim aici despre asigurarea accesului la servicii de sănătate în mod echitabil: „Este o schimbare oarecum de paradigmă. Este, practic, implementarea unui concept pe care OMS și Comisia Europeană sau alte autorități competente în domeniu au emis recomandarea „Health for all” – „Sănătate pentru toți”. Ceea ce înseamnă că trebuie să asigurăm un mecanism prin care, indiferent de unde te afli, indiferent de vârstă, indiferent de sex, indiferent de diverse alte condiții, să ai acces la servicii medicale minimale astfel încât să poți să-ți păstrezi starea de sănătate. E vorba de acces la servicii de sănătate în mod echitabil.”
Foto: Dreamstime.com, Agerpres.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro