VIDEO Cât de europeană este Moldova? Studiu de caz: Găgăuzia, acolo unde UE investește, iar Rusia culege roadele
Cu două zile înainte de marele miting pro european organizat de președinta Maia Sandu, HotNews.ro încearcă, cu ajutorul fostului ministru adjunct al Afacerilor Externe, Iulian Groza, și jurnalistei de la Chișinău Oxana Bodnar, să afle răspunsul la întrebarea: Cât de europeană este Republica Moldova? Un studiu de caz interesant: regiunea autonomă Găgăuzia.
Un miting de amploare, menit să arate lumii întregi că majoritatea cetățenilor Moldovei este pro-UE, a fost anunțat pentru această duminică, 21 mai, la Chișinău, chiar de președinta țării Maia Sandu. Adunarea națională „Moldova Europeană” se dorește astfel a fi o replică la protestele și provocările forțelor pro-ruse din Moldova din ultima perioadă.
În perspectiva acestui eveniment, încercăm să explicăm unde se află acum Moldova pe drumul său către Vest, împreună cu Iulian Groza, directorul executiv al Institutul pentru Politici și Reforme Europene, fost ministru adjunct al Afacerilor Externe din Rep Moldova, responsabil pentru integrarea europeană, și cu jurnalista de la Chișinău Oxana Bodnar.
După valul de proteste organizate de Partidul Șor, de forțele proruse din Moldova, președinta Maia Sandu pare că vrea să arate duminică că totuși cei mai mulți cetățeni ai țării sunt pro-europeni. Eu așa aș interpreta acest miting, dumneavoastră ce părere aveți, domnule Groza?
Iulian Groza: Cetățenii Republicii Moldova sunt cetățeni europeni. Vorbim o limbă europeană, limba română, iar prezentul și viitorul nostru sunt puternic ancorate în spațiul valoric european. Din 2005, integrarea europeană a fost declarată ca obiectiv de Parlamentul de atunci, cu o majoritate a comuniștilor.
De atunci încoace, această cale a noastră europeană a avut diferite sincope, diferite viteze. Dar în 2014, Moldova a semnat acordul de asociere cu UE și cetățenii moldoveni au obținut regimul de circulație fără vize în spațiu european.
Dar anul trecut, în sfârșit, Uniunea Europeană a recunoscut perspectiva noastră europeană și am devenit țară candidată, împreună cu Ucraina.
Integrare europeană nu este doar un angajament politic al unui guvern, al unui partid politic, este un obiectiv al țării noastre, al tuturor membrilor din societate, fie că este profesor, primar, om de afaceri etc.
Momentul ales pentru miting este unul cât se poate de oportun. Pe 1 iunie, Moldova va găzdui pentru prima dată un summit al liderilor europeni, în satul Bulboaca, castelul Mimi. Summit-ul va reuni 50 de lideri europeni și este foarte important pentru noi, ca țară, să reconfirmăm faptul că Moldova este într-adevăr o țară europeană.
În același timp, timpurile sunt foarte complicate. Avem un război la hotare. Agresiunea rusă din Ucraina a afectat puternic toată arhitectura de securitate și toate regulile internaționale, iar Moldova este cea mai afectată țară după Ucraina din cauza acestui război dus de Rusia.
Chiar dacă Moldova nu este atacată convențional, simțim zi de zi acest război hibrid pe care-l duce Rusia și avem mai multe provocări de securitate: spațiul informațional este folosit de propaganda rusă pentru a polariza și mai mult societatea noastră și a destabiliza situația din țară.
Oxana Bodnar: Republica Moldova are acum nevoie de o idee care va uni societate, pentru că societate este polarizată, în contextul în care, într-adevăr, Republica Moldova este supusă unui atac hibrid informațional fără precedent.
Acest lucru se vede foarte clar și acum în Găgăuzia și la unele surse care au intrat pe canale de Telegram, sunt tot felul de speculații, tensiuni și așa mai departe.
Cred că acest eveniment ar fi ideal, într-adevăr, să unească societate și să transmită un mesaj partenerilor externi, partenerilor din Uniunea Europeană, că Republica Moldova vrea și poate să fie parte a UE.
Temerea unor experți este însă aceea că evenimentul să nu se transforme într-un eveniment electoral, politic sau un eveniment pro-PAS și nu pro Uniunea Europeană.
Ce spun celelalte partide, cum se raportează la acest miting?
Oxana Bodnar: Mai multe partide, după anunțul Maiei Sandu, s-au arătat deschise să participe la acest eveniment, ca să le arate alegătorilor lor că sunt pro-europeni.
Pe de altă parte, au apărut mai multe critici din partea unor politicieni pentru că în fotografiile publicate după discuțiile publice cu partidele extraparlamentare s-a văzut că nu chiar toți au fost invitați. Apoi am văzut declarațiile unor reprezentanți ai unor partide care s-au arătat cumva surprinși, dacă nu chiar indignați, că nu sunt invitați.
Totuși, cred că societatea trebuie să aleagă, dacă mai mergem pe calea acestor confruntări, supoziții și așa mai departe sau ne unim în jurul unei idei. Și ar fi bine ca pe 21 mai presa internațională să arate Republica Moldova ca o țară hotărâtă care știe ce vrea să facă.
Cum se împacă atitudinea pro-UE cu cea anti-NATO, din Republica Moldova
Protest la Chișinău organizat de Partidul Șor. FOTO: Dmitrij Osmatesko / Sputnik / Profimedia
Domnule Groza, cum vedeți aceste sondaje, publicate recent de Watchdog Moldova, care arată că 58,8% dintre moldoveni sunt pro aderarea la UE, dar același timp, 52% dintre respondenți spun că sunt împotriva aderării Moldovei la NATO, în condițiile în care aceleași sondaje arată că cea mai mare îngrijorare a moldovenilor o reprezintă războiul. Cum putem să interpretăm aceste rezultate?
Iulian Groza: De mulți ani, din păcate, politicienii din Republica Moldova, indiferent dacă au fost de la dreapta sau de la stânga, au venit cu narative geopolitice care au divizat societatea.
Moldova se află practic la o răscruce între vest și est și, din păcate, o parte din cetățenii noștri mai sunt cumva legați de trecut și de spațiul informațional rusesc.
Pe de altă parte, avem și partide politice care au și anumite obiective politice, să zicem de unificare a Republicii Moldova cu România și toate aceste lucruri au contribuit, pe parcurs, la divizarea societății.
De foarte mulți ani am avut această dihotomie în societate, practic jumătate din cetățeni erau orientați spre est, jumătate spre vest, spre Uniunea Europeană. Dar am observat că în ultima perioadă mai multe partide politice au înțeles că această strategie politică nu le aduce sprijinul de care ar avea nevoie ca să-și realizeze obiectivele. Au devenit mai responsabile și și-au direcționat atenția către subiecte și probleme reale.
Dacă suprapunem procentele, descoperim că sunt cetățeni moldoveni care ar vrea ca țara lor să facă parte din UE, dar în același timp sunt împotriva NATO.
Iulian Groza: Ca să descifrăm un pic acest lucru, să spunem că în Republica Moldova la moment nu există un semn de egalitate între Uniunea Europeană și NATO, așa cum s-a întâmplat în România, unde procesul de integrare euroatlantic și în UE au mers mână în mână.
Și asta din cauza trecutului, a războiului de pe Nistru din 92 și din cauza că în Constituție a fost reflectat acest statut de neutralitate. Mai mulți politicieni, cumva, au propagat neutralitatea ca și soluție de securitate pentru țara noastră.
Or a devenit tot mai clar pentru tot mai mulți cetățeni că neutralitatea care nu poate fi apărată nu valorează nimic. Nu este un obstacol împotriva unui agresor care atacă, așa cum s-a întâmplat în Ucraina.
Totuși sprijinul pentru NATO a crescut față de 1-1,5 ani când era de 20-25%, a crescut cu 5-10 procente. Evident, și ca reacție la ce se întâmplă la hotar cu Republica Moldova, cu acest război.
Doar în ultimul an bugetul Republicii Moldova pe apărare a fost dublat, inclusiv datorită sprijinului din partea țărilor europene, dar și pentru că în societatea noastră există o mai mare conștientizare.
Noi trebuie să recuperăm și să ne capacităm sistemul de apărare, să investim în sistemul de de securitate, să ne întărim instituțiile noastre, care din păcate au fost vulnerabilizate, inclusiv de actori politici dirijați, cum ar fi de la Kremlin.
Și din păcate, acești actori politici încă mai au o bază în în rândul cetățenilor noștri, de cel puțin 30 de procente. Reușesc cumva să-i țină ostatici în acest discurs în pofida războiului dus de Rusia în Ucraina. Asta se întâmplă din cauza faptului că spațiul nostru informațional, în special spațiul online, este puternic intoxicat de campanii de dezinformare și propagandă.
Oxana Bodnar, fiind jurnalist în Republica Moldova, sigur vorbești cu foarte mulți oameni: de ce mulți moldoveni au o problemă cu NATO, dar în același timp sunt pro-UE?
Oxana Bodnar: Eu cred că totuși s-a reușit pe parcursul ultimilor zece ani să se explice cetățenilor care au fost foarte sceptici în privința aderării la Uniunii Europene ce înseamnă standardele de viață ale Uniunii Europene, ce înseamnă să aibă acces la exporturi în Uniunea Europeană.
Au fost foarte multe mituri și eu țin minte ca reporter am filmat la mai multe proteste contra aderării la Uniunea Europeană din anii 2012-2013. Acum nu prea pot să-mi imaginez să fie organizate proteste strict pe acest narativ, contra Uniunii Europene de exemplu, că merele noastre vor rămâne pe câmpuri dacă vom intra în Uniunea Europeană, că vinul nostru nu-i trebuie nimănui și așa mai departe.
Știm că exporturile în UE sunt mult mai mari decât în spațiul CSI sau în cel fost sovietic: oamenii asta au înțeles, dar a trebuit ceva timp.
Eu țin minte că au fost și campanii de informare, inclusiv la postul la care am lucrat, în care oamenilor li s-a explicat foarte clar ce înseamnă Uniunea Europeană, ce beneficii vor fi: economice, sociale, libertatea de călătorie, respectarea drepturilor omului.
Și acum cetățenii, chiar și cei cu opțiuni proruse, nu pot să-și exprime indignarea sau dezacordul cu aceste valori. Și asta e foarte bine. Dar a trebuit timp ca să se explice oamenilor.
În ceea ce privește NATO, cumva nu s-a explicat foarte bine ce înseamnă aderarea la NATO. Nu s-a pus această întrebare, pentru că, într-adevăr, Republica Moldova după Constituție este un stat neutru.
Abia acum au loc discuții despre investițiile în sistemul de apărare, iar creșterea este cu 60% a bugetului de apărare comparativ cu 2022.
Deci ca să tragem o concluzie, e nevoie de timp pentru ca oamenii să înțeleagă ce înseamnă NATO…
Iulian Groza: E nevoie de perseverență și în același timp e nevoie de mai puțină politizare.
Alegerile din Găgăuzia, câștigate de candidata partidului Șor, care se laudă că are un soț bogat
Irina Vlah, fosta bașcană a Găgăuziei, la secția de votare. FOTO: Miroslav Rotari / Sputnik / Profimedia
Aș vrea să abordez și subiectul alegerilor din Găgăuzia, câștigate recent de Eugenia Guțul de la Partid Șor, un partid despre care știm că Curtea Constituțională urmează să decidă dacă îl scoate sau nu în afara legii. Cum vedeți regiunile Găgăuzia și Transnistria în Uniunea Europeană?
Iulian Groza: Agenda politică a acestui partid este plină de influențe cleptocratice, de corupție. Și, mai grav, există o suprapunere cu folosirea acestui partid ca instrument proxi de către Kremlin pentru a încerca să vulnerabilizeze și mai mult Republica Moldova prin acțiuni de destabilizare.
Știm că anul trecut Statele Unite au pus pe lista de sancțiuni un partid politic, iar acesta a fost Partidul Șor, împreună cu cei doi oligarhi, domnul Plahotniuc și domnul Șor. Marea Britanie a făcut același lucru. Uniunea Europeană dezvoltă un mecanism de sancțiuni similar, care urmează să fie aplicat.
Aceste instrumente sunt foarte importante, fiindcă ele limitează spațiul de activitate al grupurilor cleptocratice, care folosesc banul furat de la cetățeni pentru a-i cumpăra, pentru a le promite diferite avantaje, pentru a-i investi în magazine sociale și așa mai departe.
Ei cumpără alegători, încearcă să-și direcționeze atenția către grupurile vulnerabile din societate.
Spuneți practic că este vorba despre o simplă tranzacție, aceste partide își cumpără pur și simplu alegătorii…
Iulian Groza: Da și nu fac asta doar direct, prin cumpărarea voturilor sau prin remunerarea cetățenilor pentru activitățile politice, cum au fost aceste proteste, lucru foarte bine documentat nu doar de autorități, dar și de jurnaliștii de investigații din Republica Moldova.
Este important să înțelegem rolul cleptocraților care folosesc banii direcționând atenția către grupuri vulnerabile folosind și instrumente cum ar fi media.
Trebuie ca autoritățile competente, că sunt poliția, procuratură, justiția, trebuie să-și facă treaba și să-i aducă în fața legii pe cei responsabili.
De exemplu, mesajul de campanie al acestor mișcări de protest pe care le promovează Partidul Șor este pur și simplu ca Guvernul să plătească facturile pentru energie ale cetățenilor. Să le plătească integral. Deci aceasta este o agendă evident populistă, clară, care rezonează cu o necesitate a cetățenilor. Cine nu și-ar dori ca Guvernul să plătească toate chitanțele, nu-i așa?
Oxana Bodnar cum se cumpără voturile în Găgăuzia?
Oxana Bodnar: Cu tot respectul față de locuitorii din această zonă, eu cred că oamenii din Găgăuzia sunt foarte mult supuși propagandei ruse din diferite surse toxice, iar asta a ajutat partidul Șor să-i convingă să voteze un candidat „no name”.
Această doamnă (n.r.- Eugenia Guțul) nu a fost vizibilă și nu a fost cunoscută în Republica Moldova, în Găgăuzia și în general în spațiul public.
Deci a apărut de nicăieri și a câștigat alegerile.
Oxana Bodnar: Da și se speculează în presă că nici nu ar fi din Găgăuzia, deși din câte știu, după lege, ar trebui să cunoască limba găgăuză.
Deci oricine ar fi fost ar fi câștigat alegerile din cauza acestei mașini de propagandă care este, cumva, acceptată de locuitorii din Găgăuzia.
Tu când vorbești de propagandă te referi la televiziuni rusești de pe teritoriul Găgăuziei?
Oxana Bodnar: Da, pentru că cele șase posturi care au fost suspendate în Moldova pentru propagandă sau propagandă prin tăcere referitor la războiului din Ucraina, pot fi urmărite în continuare pe teritoriul Găgăuziei, iar oameni nu acceptă alte posturi.
Problema este că ei nici nu cunosc limba română, dar nu consumă nici conținut în limba rusă de la posturile din Chișinău care emit în toată Moldova.
Este vorba și despre istorie acestei regiuni autonome, unde foarte multe persoane au rude care au lucrat cândva sau lucrează acum în Federația Rusă și partidele care vin acolo pentru a face propagandă electorală operează cu niște termeni și niște situații foarte clare, foarte apropiate acestor oameni.
Nu se intră în esență, nu se intră în analiza politică, se vorbește doar despre posibilitățile oamenilor de a câștiga un ban în Federația Rusă, de a fi cu Rusia, nu cu România.
Din păcate, aceste narative există și de câte ori am fost acolo ca reporter am înțeles că acești oameni văd lucrurile complet diferit, referitor la sistemul energetic și la sistemul politic, social etc, față de locuitorii din Chișinău sau din alte raioane din Moldova.
Partidul Șor a intrat pe un teren care era pregătit să consume aceste narative, aceste minciuni. Poți fi nemulțumit de ceea ce face acum guvernarea, sunt supărări obiective, pe de altă parte ceea ce se spune în astfel de zone sunt informații penibile.
Cred că PAS are nevoie să-și regândească cumva această politică de a comunica cu locuitorii din Găgăuzia, să nu vină la Comrat (n.r.- capitala Găgăuziei) doar pentru a pune bifă că a fost la Comrat și să publice pe Facebook că s-a întâlnit cu 30 de locuitori din regiune, ci să vină și să explice.
Eu înțeleg că este greu de lucrat cu această populație.
Știu că românii nu pot înțelege pentru că nu știu limba rusă, dar am discutat și eu cu colegii mei, iar unele răspunsuri pe care le-a dat doamna candidat care a câștigat turul al doilea au fost penibile.
De exemplu cel referitor la veniturile obținute. Doamna are un venit de 20 mii de lei, oficial, în declarația de venit și restul vreo 30 sau 25 mii de euro, donații. Și întrebată de un ziarist în ziua în care trebuiau confirmate alegerile cum a trăit cu acești bani, ea a răspuns exact așa: trebuie să ai norocul să te măriți bine, adică de succes. Adică femeia susține că e suficient să răspunzi, în calitate de politician, la o astfel de întrebare că ai un soț bogat.
Iulian Groza: Cazul doamnei Guțu nu este unic, nu este o excepție, din păcate este o regulă în sensul acesta.
Aceasta este, de fapt, marea provocare la care lucrăm astăzi, pentru că este legată și de justiție și de instituțiile publice care trebuie să-și îndeplinească mandatul, fie că vorbim de domeniul electoral, fie de audiovizual etc.
Dar dacă vorbim despre regiunea Găgăuziei prea puțin efort s-a depus pentru a limita influențele maligne din partea Federației Ruse.
UE investește bani în Găgăuzia, propaganda rusă culege roadele
Întrebarea este de ce? Și ei sunt cetățeni ai Republicii Moldova.
Iulian Groza: În regiunea Găgăuză se vorbește mai mult limba rusă, deși limba nativă este turca (găgăuza). Și doar de anul trecut s-a început să se vorbească mai serios despre predarea limbii române și a limbii native găgăuze, nu doar în școli dar și pentru adulți.
Autonomia găgăuză a fost beneficiarul unui pachet foarte mare de sprijin financiar din partea Uniunii Europene, România a investit foarte mult în renovarea grădinițelor și școlilor din regiunea Găgăuză.
Oamenii de acolo au știut că România investit în repararea școlilor?
Iulian Groza: Aceasta este și o problemă fiindcă dacă întrebi cetățenii evident că mulți cunosc, dar sunt și foarte mulți care nu doresc să recunoască aceste lucruri și, cumva, acceptă acest sprijin ca un dat.
Există foarte multe investiții din Uniunea Europeană în toată țara, deci și în regiunea autonomă din Găgăuzia, dar în același timp aproape o treime din cetățeni, consideră că acest sprijin a fost oferit de Federația Rusă.
Ori asta înseamnă că există instrumente de dezinformare, nu doar mediatice, dar și de la actorii politici care sunt activi în regiune, care promovează acest mesaj.
Dar revenind un pic la doua parte a întrebării dvs. ați întrebat cum pot ajunge Găgăuzia și regiunea transnistreană în UE, acestea au beneficiat foarte mult de sprijinul european. În Găgăuzia, inclusiv bașcanul precedent a dezvoltat multe programe, inclusiv cu România.
În același timp, nu am auzit, cel puțin de la conducerea autonomiei, până acum mesaje care ar fi însemnat că nu-și doresc să fie în Uniunea Europeană sau refuză ajutorul din partea UE.
Dar este foarte important să creăm mecanisme care să prevină propagarea acestor actori politici, controlați din păcate de Federația Rusă, care îi folosesc pentru interesele proprii, mai ales în contextul actual.
Deci spuneți că nu ar trebui să ne temem foarte mult pentru că acești oameni, chiar dacă votează cu un partid pro-rus, Șor, nu au ceva împotriva Uniunii Europene.
Iulian Groza: Nu au ceva împotrivă. Cel puțin nu există neapărat un astfel de discurs la nivelul autorităților. Nu există astfel de narative, dar ele sunt propagate la nivelul de partide politice, la nivel de firul ierbii. Și asta este o provocare care trebuie gestionată ca atare.
În același timp vorbeam de regiunea transnistreană care este parte a Republicii Moldova, dar de fapt o este regine separatistă de mulți ani. Doar anul trecut am auzit în discursul public al autorităților că se gândesc la o viziune cu privire la reintegrarea regiunii transnistrene.
Toată discuția poate fi urmărită integral aici:
„Ucraina și noi” este o secțiune dezvoltată în parteneriat cu Fundația Konrad Adenauer. Opiniile prezentate în materialele proiectului nu reprezintă în mod necesar poziția partenerului nostru.
INTERVIURILE HotNews.ro