VIDEO Cum arată sectorul viticol în 2023? Robert Băicoianu, BASF: Românii preferă vinul alb/ Peste 6.000 l de vin au fost degustați în cadrul Povești cu Vinuri Românești

Sectorul viticol a fost puternic afectat în perioada pandemiei, iar acest lucru a fost resimțit cel mai mult de producătorii mici. În 2022 domeniul a început să revină pe linia de plutire, dar provocările încă există. Am vorbit cu Robert Băicoianu, Manager Culturi Speciale în cadrul BASF Agricultural Solutions România, despre cum arată piața de vin locală în 2023, despre cât de cerut este vinul românesc și cum reușește concursul realizat de BASF, Povești cu Vinuri Românești, să sprijine micii producători.

“Peste 6.000 de de litri de vin au fost degustați în cele 7 ediții ale concursului, iar compania noastră a premiat cu peste 100.000 de euro cramele câștigătoare”, a explicat Robert Băicoianu.

Reporter: Invitatul meu de astăzi este domnul Robert Băicoianu, manager de culturi horticole în cadrul BASF Agricultural Solutions România. Vorbim despre vinuri și despre ce se întâmplă cu vinificația și cu viticultura în România anul acesta și încercăm să vedem o prognoză pentru perioada care urmează.

Reporter: Cum arată sectorul viticol și sectorul vinificației la începutul lui 2023.

Robert Băicoianu: Și acest sector a fost impactat, din nefericire, de acea perioadă de pandemie. Ca atare, viticultorii și cei care lucrează în domeniul vinificației au trecut prin perioade destul de dificile, pentru că, așa cum știm, vinul însoțește cele mai frumoase momente din viața noastră. Iar în acea perioadă, tocmai aceste evenimente au fost oprite, cu un impact destul de de drastic asupra producătorilor și, în special, asupra celor mici, care nu a avut acces în supermarket-uri și în magazinele unde puteau să își vândă vinurile. Însă anul 2022 a dat puțin oxigen, o rază de speranță, pentru că aceștia au putut să ajungă în HoReCa, în special, segment unde, de altfel, evenimentele asigură un consum constant de vinuri. Anul 2022, din punct de vedere al condițiilor climatice, a asigurat pentru viticultori struguri de calitate, iar acest lucru a însemnat pentru vinificatori o materie primă de calitate.

Reporter: Avem în față o iarnă atipică, iarnă foarte ciudată din punct de vedere al climei. Ne așteptăm la un an secetos. Ce știți din prognoză?

Robert Băicoianu: Da, din păcate, o vedere de ansamblu a ceea ce înseamnă situația apei din sol la nivelul României arată, cel puțin în partea de Est a României, un deficit destul de mare. Din fericire, vița de vie este o plantă cu un sistem radicular foarte profund. Ajunge la adâncimi destul de mari, acolo unde încă mai găsește rezerve de apă. 2022 nu a fost un an care să impacteze din punct de vedere climatic și al nivelului precipitațiilor viața plantațiilor de viță de vie, însă ne așteptăm ca, de acum înainte, dacă va continua această secetă pedologică, să avem probleme și în plantațiile viticole. Însă viticultorii au început deja lucrările de tăieri în plantațiile de viță de vie pentru rodul anului acesta și, cu siguranță, majoritatea dintre ei au ținut cont de această situație în așa fel încât calculul încărcăturii de rod să corespundă atât direcției de desfacere a vinului pe care îl vor obține, cât și protecției plantelor de viță de vie, în așa fel încât să nu epuizeze plantațiile prin activități tehnologice improprii.

Reporter: Mi-ați spus că lucrați în domeniu de 30 de ani. Cum arată istoria ultimilor 30 de ani în viticultură și vinificație? Ce s-a întâmplat, cum a evoluat? Suntem la același nivel ca acum 10-15 ani?

Robert Băicoianu: Înainte de 1989 România raporta circa 320.000 de hectare cu viță de vie. Lucrurile s-au schimbat de atunci. În acest moment, Eurostat raportează o suprafață de 180.000 de hectare cu viță de vie cultivată în România. Însă, în ultimii 15 ani, cred că 20-25% doar din această suprafață a suferit transformări pozitive, fiind aduse soiuri noi, care să asigure o adaptare a strugurilor cu vinurile pe care consumatorul le solicită pe piață în acest moment.

Reporter: Unde s-a investit cel mai mult, din ce știți dumneavoastră, în ultimii ani – în zona de culturi, echipamente de vinificație, tehnologie? Care a fost vedeta investițiilor din acest punct de vedere?

Robert Băicoianu: Începând cu anul 2007 a existat un program de reconversie, deci în urmă cu15 ani a fost în momentul în care foarte mulți producători cu suprafețe mari, care au dispus de specialiști și putere financiară, au început acest proces de reconversie, care a constat practic în înlocuirea plantațiilor și a solurilor vechi cu unele care să producă vinuri de calitate și în conformitate cu noile schimbări ale comportamentului de consum. Cred că undeva la 40.000 de hectare, în acest moment, au primit fonduri europene. Este vorba de sume cuprinse între 15-20.000 de euro. Pasul doi a fost cel din domeniul cramelor.Pe acest segment au existat investiții masive în ultimii ani deoarece, crescând calitatea strugurilor, a devenit firească nevoia obținerii unor vinuri, de asemenea, de o calitate mai mare. Astfel, printr-o o serie întreagă de proiecte europene, cu finanțări cuprinse între 70-80%, dar nu numai, s-a observat o creștere a calității tehnologiei implementate în România.

Reporter: Dacă ar fi să discutăm despre proporția dintre micii producători și cei mijlocii și mari, în favoarea cui stau cifrele?

Robert Băicoianu: Din punct de vedere al investițiilor, proporția este în favoarea celor care au suprafețe de viță de vie de peste 50 de hectare. Acest lucru este determinat de faptul că este nevoie să existe în spate cu o producție atât de struguri, cât și de vin, care să susțină întreg ciclul de producție a strugurilor, pe de o parte, și a vinului, pe de altă parte. Dacă ne raportăm la 2023, inclusiv acest sector este impactat de creșterile de prețuri. Pentru a obține vinuri de calitate este nevoie de consum de energie electrică pentru o fermentare controlată și prezervarea aromele strugurilor în vinurile respective. De asemenea, au crescut prețurile la sticlă, la etichete, capișoane, dopuri și așa mai departe. Toată lumea este într-o continuă transformare și din acest punct de vedere vom vedeaun impact major în ceea ce privește prețurile de desfacere pentru perioada imediat următoare.

Reporter: Spuneați că începând cu 2007, anul integrării în Uniunea Europeană, au luat startul și investițiile – investiții private sau prin contribuții ale Uniunii Europene. Întrebarea este dacă, la capătul celălalt al cererii, oferta îmbunătățită cu investiții a găsit corespondent?

Robert Băicoianu: Da, în ultimii ani sigur și acest lucru se datorează producătorilor care au inițiat tot felul de acțiuni de marketing, au lansat materiale informative sau evenimente în restaurante, în supermarket-uri și așa mai departe. Nivelul de cunoaștere a consumatorilor vis-a-vis de tipul vinului, calitatea acestuia, modul de asociere cu mâncarea, a momentului în care vinul se servește, au dus la o majorare directă asupra calității vinului și există deja, în acest moment, un trend crescător din partea producătorilor pentru a ajunge cât mai aproape de cerințele consumatorilor.

Reporter: Este vinul românesc mult mai căutat pe piața internă sau începe să fie căutat și pe cea externă? Rezistă competiției cu lumea veche și cu lumea nouă?

Robert Băicoianu: Da, din fericire, producătorii utilizează, în mare parte, tehnologie din import, pornind de la liniile tehnologice de vinificație sau de la materialele oenologice care se produc. Deci, practic vorbim de o globalizare, o generalizare în ceea ce privește tehnologia de cultivare a viței de vie, de obținere a studiilor și, în final, de realizare a vinurilor. Și atunci, consumatorii români nu au de ce să nu consume cu încredere vinul românesc, iar lucrul acesta se regăsește și în trendul din piață. Într-adevăr, vinul românesc cred că este preferat în proporție de 85-90% versus celui de import.

Reporter: Să vorbim un pic despre zonele viticole populare din România. Care dintre aceste zone avantajează mai bine producătorii mici și mijlocii?

Robert Băicoianu: Din nefericire, România are o medie extrem de mică în ceea ce privește suprafața unei exploatații viticole. Ea este undeva la 0,2 hectare prin comparație cu Franța, unde media suprafețelor unei ferme viticole este de 10,5 hectare. Acest lucru face destul de greu ca tehnologia să ajungă și acolo unde unii dintre producători încearcă să reziste, unde se realizează, practic, viticultură de subzistență. Și atunci, din acest punct de vedere, noi încercăm să dezvoltăm o rețea de evenimente, de întâlniri cu viticultorii în toate regiunile țării, din dorința de a transmite informații cât mai complexe vis-a-vis de tehnologia de producere a viței de vie, chiar și a vinului. În România sunt 8 mari regiuni viticole, fiecare cu podgoriile respective, centre viticole și așa mai departe. Viticultura și vinificația, ca și domeniu de activitat, sunt gestionate de către o lege a viei și vinului. Nimic nu se poate face întâmplător, ci totul trebuie să corespundă cerințelor acestei legi. Întorcându-ne la suprafețe și la modul în care viticultorii reușesc să se adapteze trendului și cerințelor, sigur că, pe măsură ce suprafețele sunt mai mari, cu atât mai mult reușesc și ei să achiziționeze o tehnologie de calitate. Sunt zone cum este Dealul Mare, ca și podgorie întinsă pe 62 de kilometri ca lungime. Aici suprafețele sunt mai compacte. Există și o tradiție destul de importantă, o istorie. Apropierea de centre industriale puternice, inclusiv de București, ajută foarte mult la dezvoltarea acestei zone, atât din punct de vedere al investițiilor, dar cât și din punct de vedere al consumului de vinuri. Este mai ușor să ajungi de la 100 de kilometri în București, să deservești restaurantele din zona aceasta. Dar sunt și alte zone din din țară unde investițiile sunt destul de pregnante și unde oameni, care în general produc venituri în alte sectoare de activitate au ales să investeacă în vinificație.

Reporter: Vorbeați de o rețea de evenimente. Să discutămdespre concursul al cărui naș sunteți, Povești cu Vinuri Românești, care se adresează micilor producători. Cum a apărut ideea asta și – de fapt aceasta e întrebarea cea mai importantă – cum îi ajută pe acești mici producători, având în vedere toate dificultățile astea de care pomeneați în discuție?

Robert Băicoianu: Da, este un concept pe care personal, împreună cu echipa din cadrul companiei, l-am dezvoltat mai ales pentru că noi suntem implicați în special în zona aceasta de viticultură, deși horticultura și domeniul nostru cuprinde și pomicultură și legumicultură, cultura cartofului, etc. Totuși, portofoliul pe care compania îl are este foarte bine definit pe acest segment, iar experiența mea personală de peste 30 de ani a fost în special în zona viticulturii și vinificație. Pot spune că acest concurs, Povești cu Vinuri Românești, a fost exact ceea ce a trebuit micilor viticultori pentru a se face cunoscuți pe piețele locale, în special, și apoi chiar și la nivel național. Este un concept în sine. Anul acesta va fi a opta ediție a concursului nostru. De-a lungul celor 7 ediții de până acum, peste 2.500 de vinuri au fost jurizate de cei aproximativ 210 membri ai comisiilor de jurizare, în general membri ai Asociației Deustătorilor Autorizați de Vinuri din România. În general media cramelor care și-au înscris vinurile la concurs a fost de circa 110 pentru fiecare ediție. Este o medie, trendul este crescător. În anul 2022 am avut 135 de crame participante, cu circa 350-400 de vinuri care au fost înscrise în ediția anuală a concursului nostru. Statistic, peste 6.000 de de litri de vin au fost degustați în cele 7 ediții ale concursului, iar compania noastră a premiat cu peste 100.000 de euro cramele câștigătoare.

Reporter: Ce câștigă un participant al concursului Povești cu Vinuri Românești din simpla participare, pe de o parte, și pe de altă parte, ce beneficii au premianții?

Robert Băicoianu: Membrii juriului, atât regionali, cât și de la etapa finală a concursului Povești cu Vinuri Românești, sunt oameni cu o vastă experiență. Unii dintre ei au produs în activitatea lor profesională milioane de litri de vin în marile crame din România. Principalul beneficiu a celor care participă la acest concurs este legat de faptul că pot primi informații referitoare la calitatea vinului lor, dacă are un defect, dacă mai are ceva în ceea ce privește desăvârșirea lui ca vin. Informații de genul acesta sunt adresate de către membrii juriului și atunci, cu siguranță, este un mare câștig pentru ei. Apoi, mai departe sunt cei care se califică în finala concursului. Practic, acest concurs validează primii 3 câștigători în secțiunea vinurilor albe, roșii și rosé, câte 3 câștigători din fiecare, deci 36 de participanți la faza finală. Acești 36 de câștigători se regăsesc practic în cele 2.000 de cataloage pe care noi le-am editat de-a lungul fiecărei ediții, cu informații referitoare la structura lor, date de contact, unde se află gamele de vinuri principale, care sunt vinurile cu care s-au calificat în finala concursului. Iar aceste 2.000 de cataloage pleacă mai departe în domeniul HoReCa, în așa fel încât încercăm să-i promovăm, să-i facem cunoscuți mai departe. Cei 3 câștigători finali, câte unul pentru fiecare categorie de vin, primesc premii în valoare totală de 15.000 de euro. La început au fost pachete de promovare online. Acum aceste premii sunt utilaje pentru aplicarea produselor de protecție a plantelor sau produse BASF. Însă important este pentru acești mici producători faptul că noi le oferim o fereastră către piață și îi susținem în permanență, pentru că nu venim către ei doar în momentul concursului. Suntem constant partenerii lor, consilindu-i și pe partea de protecție a plantelor și de producere a strugurilor , pentru că echipa noastră este formată din ingineri, horticultori, specialiști care pot face și acest lucru.

Reporter: Apropo de cele 2.000 de cataloage, v-a sunat vreun producător să vă spună “Am intrat în restaurantul cutare sau în magazinul cutare grație prezenței în catalog”?

Robert Băicoianu: Da, s-a întâmplat, și nu de puține ori, să primesc telefoane din partea colaboratorilor noștri și să mi se spună “uite, ai fost într-o pensiune, te-ai cazat acolo și ai lăsat un catalog și am fost sunat de către proprietarul pensiunii respective cu solicitare a unei anumite cantități de vin”. Și sigur, este o mare bucurie când poți primi asemenea telefoane de mulțumire.

Reporter: 3 categorii: roșu, alb, rose. Ce preferă românii în continuare?

Robert Băicoianu: În continuare, topul este condus de vinurile albe, urmate de vinurile rosé și cele roșii. Însă, consumul pentru vinul rosé a crescut în ultima perioadă destul de mult, în special la categoria consumatorilor tineri și mai ales în perioadele calde din an. Dar credem că trendul este dat și de o conversie de la vinurile roșii, pentru că, printr-o anumită tehnologie, o parte din vinurile din struguri roșii sau negri se pot transforma în vinuri rosé. Ținând cont de creșterea cererii pe segmentul rosé-urilor, o parte din aceste vinuri sunt, de la început, luate în calcul să fie transformate în acest sens.

Reporter: Spuneați că, mai nou, prin premiile pe care le acordați, dați micilor producători acces la tehnologii de protecție a plantelor. Nu se poate fără tehnologii?

Robert Băicoianu: Din păcate, nu. Aceste schimbări climatice au dus și la modificări în ceea ce privește tehnologia în general, din punct de vedere al soiurilor, al densității de plantare, al încărcăturii, al lucrărilor în verde și, nu în ultimul rând, al planurilor de combatere. Sunt precipitații care cad neuniform, în cursul unei perioade de vegetație, sunt temperaturi anormale, așa cum sunt și în această perioadă. Din păcate, microorganismele fungice și insectele și-au schimbat modul de acțiune datorită încălzirii globale. Recoltatul strugurilor nu se mai realizează undeva în octombrie-noiembrie, ci maxim final de august – jumătatea lui septembrie până în noiembrie, când cad frunzele și apar primele brume. Sunt, astfel, 2 luni în care fermierii nu mai aplică tratamente de combatere a bolilor și donatorilor și, în toată această perioadă, au loc succesiuni de infecții. Iar primăvara, când plantele pornesc în vegetație, este o adevărată perioadă în care, din nou, trebuie să avem grijă ce tratamente aplicăm, care este timpul de pauză între ele, modul lor de acțiune și așa mai departe.

Reporter: Pe ce se va concentra compania BASF în perioada următoare în ce privește relația cu producătorii mici și mijlocii?

Robert Băicoianu: În primul rând, dorim să aducem în continuare produse de protecția plantelor pe piața din România, care să rezolve problemele cu care viticultorii se confruntă. Din acest punct de vedere, compania noastră investește anual cam 10% din cifra de afaceri în zona de cercetare și dezvoltare.

Reporter: Ne-ați spus că sunteți de degustător profesionist. Întrebarea simplă e – ce vin preferați? Ce ați recomanda unui prieten?

Robert Băicoianu: Tocmai de aceea, pentru că sunt degustător autorizat în cadrul Asociației Degustătorilor Autorizați din România, îmi este greu să spun care este vinul preferat. În general experimentez, încerc să caut vinuri noi, să compar, să văd același vin din ani diferiți de producție și așa mai departe. Însă, ca răspuns, iubesc vinul.

Reporter. Un soi preferat aveți?

Robert Băicoianu: Fetească neagră.

Articol susținut de BASF