SUA şi China, primele discuții informale din ultimii cinci ani despre armele nucleare

Reprezentanţii chinezi au oferit asigurări după ce interlocutorii lor americani şi-au exprimat îngrijorarea că China ar putea folosi sau ameninţa să folosească arme nucleare dacă se confruntă cu înfrângerea într-un conflict asupra Taiwanului, scrie News.ro.

Beijingul consideră insula guvernată democratic ca fiind teritoriul său, o afirmaţie respinsă de guvernul din Taipei.

„Au spus părţii americane că sunt absolut convinşi că sunt capabili să prevaleze într-o luptă convenţională asupra Taiwanului fără a folosi arme nucleare”, a declarat savantul David Santoro, organizatorul american al discuţiilor Track Two, ale căror detalii sunt relatate de Reuters pentru prima dată.

Participanţii la discuţiile Track Two sunt, în general, foşti oficiali şi cadre universitare care pot vorbi cu autoritate despre poziţia guvernului lor, chiar dacă nu sunt direct implicaţi în stabilirea acesteia.

Negocierile de la guvern la guvern sunt cunoscute sub numele de Track One.

Washingtonul a fost reprezentat de foşti oficiali şi oameni de ştiinţă, la discuţiile de două zile, care au avut loc într-o sală de conferinţe a hotelului din Shanghai.

Beijingul a trimis o delegaţie de savanţi şi analişti, care include mai mulţi foşti ofiţeri ai Armatei Populare de Eliberare.

h2: Discuții „benefice”

Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a spus, ca răspuns la întrebările Reuters, că discuţiile Track Two ar putea fi „benefice”.

Departamentul nu a participat la întâlnirea din martie, deşi avea informaţii despre discuţii, a spus purtătorul de cuvânt.

Astfel de discuţii nu pot înlocui negocierile oficiale, „care impun participanţilor să vorbească cu autoritate asupra problemelor care sunt adesea foarte compartimentate în cercurile guvernamentale (chineze)”, a spus purtătorul de cuvânt.

Membrii delegaţiei chineze şi ai Ministerului Apărării din Beijing nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

Discuţiile neoficiale dintre puterile armate nucleare au avut loc în timp ce SUA şi China sunt în dezacord cu privire la probleme economice şi geopolitice majore, liderii de la Washington şi Beijing acuzându-se reciproc de rea-credinţă.

Cele două ţări au reluat pentru scurt timp discuţiile Track One cu privire la armele nucleare în noiembrie, dar acele negocieri au stagnat de atunci, un oficial american de vârf exprimând public frustrarea faţă de capacitatea de reacţie a Chinei.

Pentagonul estimează că arsenalul nuclear al Beijingului a crescut

Pentagonul, care estimează că arsenalul nuclear al Beijingului a crescut cu peste 20% între 2021 şi 2023, a declarat în octombrie că China „ar lua în considerare şi utilizarea nucleară pentru a restabili descurajarea în cazul în care o înfrângere militară convenţională în Taiwan” ar ameninţa regimul PCC.

China nu a renunţat niciodată la folosirea forţei pentru a aduce Taiwanul sub controlul său şi, în ultimii patru ani, a intensificat activitatea militară în jurul insulei.

Discuţiile Track Two fac parte dintr-un dialog de două decenii privind armele nucleare şi postura, care s-a blocat după ce administraţia Trump a retras finanţarea în 2019.

După pandemia de COVID-19, discuţiile semioficiale s-au reluat pe probleme mai ample de securitate şi energie, dar doar întâlnirea de la Shanghai a tratat în detaliu armele nucleare şi postura.

Santoro, care conduce grupul de reflecţie Pacific Forum din Hawaii, a descris „frustrările” de ambele părţi, în timpul ultimelor discuţii, dar a spus că cele două delegaţii au avut motive să continue discuţiile. Mai multe discuţii sunt planificate în 2025, a spus el.

Relaţii glaciare între SUA şi China

Analistul de politică nucleară William Alberque, de la Centrul Henry Stimson, care nu a fost implicat în discuţiile din martie, a declarat că negocierile în cadrul Track Two au fost utile într-un moment al relaţiilor glaciare dintre SUA şi China.

„Este important să continuăm să discutăm cu China fără a avea absolut nicio aşteptare”, a spus el, atunci când armele nucleare sunt în discuţie.

Departamentul de Apărare al Statelor Unite a estimat anul trecut că Beijingul are 500 de focoase nucleare operaţionale şi probabil că va lansa peste 1.000 până în 2030. Aceasta se compară cu 1.770 şi 1.710 de focoase operaţionale dislocate de SUA şi, respectiv, Rusia.

Pentagonul a spus că, până în 2030, o mare parte din armele Beijingului vor fi probabil menţinute la niveluri mai ridicate de pregătire.

Începând cu 2020, China şi-a modernizat, de asemenea, arsenalul, demarând producţia submarinului său cu rachete balistice de ultimă generaţie, testând focoase de vehicule cu alunecare hipersonică şi efectuând patrule maritime regulate cu arme nucleare.

China și „triada nucleară”

Armele de pe uscat, în aer şi pe mare conferă Chinei „triada nucleară” – un semn distinctiv al unei mari puteri nucleare.

Un punct cheie pe care a dorit să discute partea americană, potrivit lui Santoro, a fost dacă China respectă în continuare politicile sale de interzicere a primei utilizări şi de descurajare minimă, care datează de la crearea primei sale bombe nucleare la începutul anilor 1960.

Descurajarea minimă se referă la a avea suficiente arme atomice pentru a descuraja adversarii.

China este, de asemenea, una dintre cele două puteri nucleare – cealaltă fiind India – care s-au angajat să nu iniţieze un schimb nuclear.

Analiştii militari chinezi au speculat că politica de interzicere a primei utilizări este condiţionată – şi că armele nucleare ar putea fi folosite împotriva aliaţilor Taiwanului – dar rămâne poziţia declarată a Beijingului.

Santoro a spus că delegaţii chinezi le-au spus reprezentanţilor SUA că Beijingul a menţinut aceste politici şi că „nu suntem interesaţi să ajungem la paritatea nucleară cu voi, cu atât mai puţin la superioritate”.

„Nimic nu s-a schimbat, ca de obicei, băieţi, exageraţi’”, a spus Santoro în rezumatul poziţiei Beijingului.

Descrierea sa a discuţiilor a fost coroborată de colegul delegat american Lyle Morris, un savant în domeniul securităţii la Institutul de Politică al Societăţii din Asia. Un raport despre discuţii este în curs de pregătire pentru guvernul SUA, dar nu va fi făcut public, a spus Santoro.

China se bazează pe un program de modernizare axat pe descurajare

Alberque, de la Centrul Henry Stimson, a spus că China se bazează foarte mult pe „risc şi opacitate” pentru a atenua superioritatea nucleară a SUA şi că nu este „niciun imperativ” ca Beijingul să aibă discuţii constructive.

Arsenalul extins al Chinei – care include rachete de croazieră antinavă, bombardiere, rachete balistice intercontinentale şi submarine – a depăşit nevoile unui stat cu o descurajare minimă şi o politică de interzicere a primei utilizări, a spus Alberque.

Punctele de discuţie chineze se învârt în jurul „supravieţuirii” armelor nucleare ale Beijingului în cazul în care acesta a suferit o primă lovitură, a spus Morris.

Delegaţii americani au spus că chinezii şi-au descris eforturile ca pe un program de modernizare bazat pe descurajare, pentru a face faţă unor evoluţii precum apărarea antirachetă îmbunătăţită a SUA, capacităţile de supraveghere mai bune şi alianţele consolidate.

SUA, Marea Britanie şi Australia au semnat anul trecut un acord pentru a împărtăşi tehnologia submarinelor nucleare şi a dezvolta o nouă clasă de nave, în timp ce Washingtonul lucrează acum cu Seulul pentru a coordona răspunsurile la un potenţial atac atomic.

Politica Washingtonului privind armele nucleare include posibilitatea de a le folosi dacă descurajarea eşuează, deşi Pentagonul spune că ar lua în considerare acest lucru doar în circumstanţe extreme. Nu a oferit detalii.

Un delegat chinez „a subliniat studiile care spun că armele nucleare chineze sunt încă vulnerabile la atacurile americane – capacitatea lor de a doua lovitură nu era suficientă”, a spus Morris.