Subiectele Zilei: De la un premier de sacrificiu la un premier de la serviciu'; Experienta unui tehnocrat intr-un Guvern politic: "Esti luat de prost. Am fost transformat intr-o paiata"; Incursiune in judetele izolate de Romania; Codurile meteo, pe intelesul tuturor

De la un premier de sacrificiu la un premier de la serviciu’. Traian Basescu l-a desemnat pe Mihai Razvan Ungureanu, directorul SIE, la conducerea guvernului. Noul premier este diplomat de cariera si conduce de peste patru ani Serviciul de Informatii Externe. Seful spionilor vorbeste fluent engleza, franceza si germana si, la nivel satisfacator, maghiara. „Am experienta unor institutii care, sub mandatele mele, s-au modernizat si au devenit performante: Ministerul de Externe si SIE. Independenta mea politica imi garanteaza spatiul necesar pentru acest mandat. Am fost intodeauna, prin functiile ocupate, loial interesului public si intereselor noastre nationale”, a declarat Mihai Razvan Ungureanu dupa desemnarea ca prim-ministru. Ungureanu (43 de ani) a fost membru PNL, dar a parasit partidul dupa un conflict cu Calin Popescu Tariceanu care l-a revocat din functia de sef al MAE. Din noiembrie 2007 exercita discret functia de director al SIE, functie pe care a preluat-o de la Claudiu Saftoiu care a fost demis in urma unor gafe facute in timpul audierii sale la comisia Voiculescu pentru suspendarea presedintelui Basescu, scrie EVZ.

Experienta unui tehnocrat intr-un Guvern politic: „Esti luat de prost. Am fost transformat intr-o paiata”. „Independentii si tehnocratii nu au ce cauta in Guvernul Romaniei. Sunt transformati in paiate, daca nu au in spate masinaria de partid, sunt luati in batjocura”, a declarat pentru gandul analistul economic Ilie Serbanescu. El a povestit, pe scurt, experienta sa de ministru tehnocrat al Reformei in Guvernul Romaniei, in perioada decembrie 1997- aprilie 1998. Serbanescu sustine ca a fost vorba despre o „experienta negativa”, fiind de parere ca „esti luat de prost”. „Experienta mea ca tehnocrat in Guvernul din care am facut parte a fost una foarte negativa. Eu aveam un post de paiata, eram ministru peste un minister care nu exista. Eram intr-o situatie kafkiana. Era un minister care nu era ordonator de credite. Nu avea resurse de care sa dispuna”, a povestit Serbanescu, anunta Gandul.

Averea ieseanului Mihai-Razvan Ungureanu, premier desemnat. Directorul Serviciului de Informatii Externe, propus sa-l inlocuiasca pe demisionarul Emil Boc, este proprietarul unor terenuri si imobile in Ilfov si Ialomita. Mihai-Razvan Ungureanu detine, potrivit declaratiei sale de avere de la mijlocul anului trecut, trei terenuri in judetele Prahova, Ilfov (Voluntari) si Ialomita. Cea mai mare suprafata, de 2 hectare, a primit-o in 2010 ca donatie. Totodata, acesta are din 1996 un apartament in Iasi si o casa de 283 de metri patrati in Voluntari. Ungureanu are deschise conturi curente si depozite in euro si lei la mai multe banci. Acestea insumeaza peste 12.000 de euro si in jur de 28.000 de lei. In declaratia de avere apar si datorii din 2006 de 84.500 de euro si 54.482 de lei. Potrivit declaratiei din 2011, Mihai-Razvan Ungureanu a castigat din salariu, ca director al Serviciului de Informatii Externe, 66.147 de lei, iar de la Universitatea Bucuresti a incasat 28.574 de lei. Sotia sa a castigat de la Institutul Clinic Fundeni in jur de 45.000 de lei, iar din servicii de consultanta medicala a obtinut aproape 356.000 de lei, informeaza Adevarul.

Viata in spatele cortinei de zapada. Incursiune in judetele izolate de Romania. Drumurile nationale sunt inchise, autostrada este blocata, zeci de trenuri sunt anulate. Pentru ca autoritatile nu pot deszapezi caile de acces, viata, dincolo de aceasta cortina de zapada si gheata, se desfasoara ca in vreme de razboi. Gerul, ninsorile si viscolul au izolat practic partea de sud-est a Romaniei de restul tarii, masurile luate fiind pe alocuri extreme – inchiderea singurei autostrazi care face legatura cu Dobrogea si blocarea accesului pe drumurile nationale in judetele in care a fost decretat Codul portocaliu. Raman insa unele intrebari cu privire la graba cu care autoritatile au recurs la decizii radicale, in conditiile in care iarna 2011-2012 nu se da semne ca ar fi cea mai grea de pana acum. Cert este ca viscolul si ninsorile, urmate de blocarea sau rerstrictionarea accesului spre si dinspre aceste judete, au facut ca viata de zi cu zi a oamenilor si firmelor sa se complice subit. Spre exemplu, gerul a afectat activitatea de pe calele de montaj a corpurilor de nava de la Santierul Naval „Damen” din Galati. Oricum nu se putea suda la temperaturi foarte scazute, insa ninsoarea si viscolul fac dificila orice activitate in aer liber, scrie Romania Libera.

Ecouri la demisia premierului Boc. Agentiile de presa au difuzat, in orele diminetii de luni, 6 februarie, vestea demisiei premierului Romaniei, Emil Boc. „Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului” pentru a nu influenta „stabilitatea economica a tarii”, a anuntat seful Executivului, adaugand ca „nu se agata de putere”. „Atmosfera de criza in Romania: seful Guvernului Boc demisioneaza”, titreaza revista Focus, in rubirca „Finante” a editiei sale online, pomenind despre mai multe zeci de mii de demonstranti, de-a lungul mai multor saptamani, care au contestat politicile guvernamentale, dar si de sacrificarea lui Teodor Baconschi, in urma remarcilor acestuia cu privire la protestatari. Saptamanalul Stern sugereaza ideea alegerilor in vreme ce Die Welt prognozeaza instalarea unui tehnocrat in fruntea Guvernului, dupa modelul grec si italian. Informatia se regaseste si in paginile de internet ale Frankfurter Allgemeine Zeitung si Suddeutsche Zeitung, ziarele punctand si scaderea drastica de popularitate a Cabinetului condus de Boc. In replica, Al Jazeera noteaza o sustinere de peste 50% pentru coalitia social-liberala. Dincolo de Ocean, Washington Post preia declaratia lui Boc referitoare la demisia sa ca un gest menit sa protejeze stabilitatea tarii, anunta Deutsche Welle.

Codurile meteo, pe intelesul tuturor. Semnificatia culorilor galben, portocaliu si rosu. Codurile meteo au fost introduse de ANM in Romania in 2005, anul in care tara noastra trecea la serviciul MeteoAlarm. De atunci, din cand in cand, ANM da diverse avertizari, insotite de un cod, fie el galben, portocaliu sau rosu. Mai jos, incercam sa vedem ce inseamna aceste coduri in perioada de iarna. Indiferent de anotimp, codurile pot fi descrise astfel: COD VERDE – Nu sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase COD GALBEN – fenomenele meteorologice prognozate sunt obisnuite pentru zona respectiva, dar temporar pot deveni periculoase pentru anumite activitati; COD PORTOCALIU – sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare; COD ROSU – sunt prognozate fenomene meteorologice de intensitate foarte mare, informeaza Great News.

Ocolul Pamantului pentru 1.000 de lei/luna. De ce fac naveta 45.000 de profesori in Romania. Pe un ger de crapa pietrele, aproximativ 1.400 de ieseni ies zilnic din casa pentru a parcurge distante care se masoara in zeci si chiar sute de kilometri. La capatul drumului, de multe ori in cladiri darapanate prin care sufla crivatul, ii asteapta cateva zeci de copii dispusi sa invete carte. Pentru a-si practica meseria, profesorii navetisti se trezesc in general la ora 6 si ajung acasa pe inserate. Dan Chihaia este profesor de engleza si, de 14 ani, bate zilnic drumul pana la Probota pentru a-i invata pe copii limba lui Shakespehare. Programul lui Dan Chihaia incepe cu identificarea mijlocului de transport care sa-l duca la Probota. „Conteaza mult cu ce mergi, cu autoturismul faci o jumatate de ora, iar cu autobuzul te apropii de o ora pierduta pe drum. Daca alegi autobuzul, la ora 7 trebuie sa fii in autogara”, explica profesorul, scrie EVZ.

La 36 de ani, Ceausescu a urcat la varf in „armata” partidului. In aprilie 1954, Nicolae Ceausescu a fost ales membru al Secretariatului CC al PCR. El ocupa treapta a doua in ierarhia puterii. Din varfurile ei n-a mai iesit decat dupa trei decenii si jumatate, cu picioarele inainte. Disparitia lui Stalin in martie 1953 a reprezentat un soc pentru lumea comunista. Liderii tarilor-satelit Moscovei, trimisi sau avizati de dictatorul sovietic, se simteau acum amenintati. Reforme in forta incepuse la Moscova insusi Beria. Nici pana in ziua de azi nu se stie precis cum au scapat ceilalti tovarasi ai sai de el, dar au facut-o repede. La Kremlin se luptau intre ei, pentru putere, componentii Biroului Politic. Hrusciov, Malenkov, Molotov, Kaganovici atrageau in disputele lor „fractii” diverse din conducerile satelitilor URSS. Vantul schimbarii a generat revolte in Ungaria si Polonia si miscari in conducerile partidelor comuniste, anunta Adevarul.

Legenda fluviului subteran de sub Dobrogea. O descoperire care acum este usor argumentata stiintific a dat nastere, in urma cu 50 de ani, unei legende spectaculoase: fluviul subteran de sub Dobrogea, care curge invers decat apele obisnuite, de la vale la deal. Dupa ce a fost lamurita asa-zisa ciudatenie, au fost descoperite si avantajele apei subterane. Astfel, localnicii din Constanta au acum la robinet o apa fosila, pura, veche de 23.000 de ani. Daca te duci azi in judetul Constanta si intrebi de „fluviul subteran”, sigur vei gasi oameni care sa-ti spuna ca au auzit de asa ceva. Cu atat mai mult cu cat lumea a vazut apa cum tasneste din pamant, ca o fantana arteziana, de cate ori s-au facut foraje, si in apropiere de lacul Siutghiol, langa statiunea Mamaia, si la Medgidia, Lazu, la Eforie sau Mangalia. E cu atat mai ciudat sa se intample asa ceva intr-un judet, precum Constanta, care dintotdeauna a suferit din cauza lipsei surselor de apa potabila. Nici pamantul dobrogean nu e darnic in rauri sau paraie, daca vorbim de cele de suprafata, cum nici cerul nu trimite aici prea multe ploi, zona confruntandu-se deseori cu seceta. Primele foraje, in cautarea apei din adancuri, au fost facute de o firma belgiana, in 1897, aproape de orasul Constanta, in zona Caragea-Dermen. Apa a fost gasita la 35 de metri adancime. Au mai fost sapate puturi si in 1927. Pe atunci, numai centrul orasului Constanta avea apa, prin conducte, datorita forajelor. Dar legenda asa-zisului rau subteran s-a nascut abia cand autoritatile comuniste au decis construirea canalului Dunare-Marea Neagra, informeaza Romania Libera.