Summitul de la Bruxelles – un semnal pozitiv?

Aura Socol

Contributors.ro

Desi uniunea monetara europeana in sine sufera deficiente de constructie, solutii economice pentru iesirea din criza exista, ideea este ca liderii politici sa fie de acord asupra unei solutii comune general acceptate. In ultima vreme, europenii au privit neputiociosi cum moneda euro si-a pierdut puternic din credibilitate pe masura ce agentiile de rating si-au diminuat increderea in implementarea rapida a unor masuri comune decisive, prin care guvernele sa evite neplata obligatiilor de catre statele membre datoare. Pe scurt, principalii actori politici europeni par să aiba viziuni extrem de diferite despre salvarea economiei UE. Unii lideri europeni vad colectivizarea datoriilor in eurozone si utilizarea fondurilor pentru a stabiliza pietele financiare ca solutieinevitabila, in timp ce altii in frunte cu Germania se opun cu vehementa acestui gen de solutii. Unii vad austeritatea ca solutie inevitabila, altii propun crestere economica, atat timp cat strangerea curelei nu pare sa dea rezultate, ci dimpotriva.

Summitul de la Bruxelles. O solutie?

Acesta este contextul extrem de simplificat a ceea ce se intampla acum in zona euro. Context in care summitul de la Bruxelles a fost asteptat (de necunoscatori, trebuie spus) ca o solutie de tip mesianic. In realitate, summitul a fost departe de a gasi solutii fundamentale, cu atat mai putin mesianice. Pe de alta parte insa, nu trebuie nici minimizat ceea ce s-a intamplat joi si vineri la Bruxelles. Si ca sa raspund la intrebarea de mai sus. Pare ca da. Summitul de la Bruxelles de data aceasta a adus solutii care sa mentina in viata economia europeana. Din declaratiile oficialilor europeni, in primul rand pare ca liderii europeni au ajuns la un acord comun (cel putin in cele cateva puncte cheie), ceea ce este un prim succes. In al doilea rand, acest acord reuneste atat solutii urgente necesare pe termen scurt, solutii ce au in principal menirea de a linisti pietele, dar si solutii structurale, de tipul pachetelor de masuri care ar trebui sa aduca mult asteptata crestere economica in zona euro si in UE, in general. Mix de solutii de mult timp asteptat. Doua dintre solutiile propuse la acest summit merita atentie.

1.Liderii europeni au ajuns la un acord in privinta utilizarii fondurilor de urgenta ale zonei euro pentru a recapitaliza bancile aflate in dificultate. Potrivit declaratiilor oficiale facute de presedintele Uniunii Europene, zona euro vrea sa creeze pana la sfarsitul lui 2012 un mecanism care va permite recapitalizarea bancilor în mod direct prin fonduri de salvare, evident, in anumite conditii.

Decizia de a recapitaliza bancile aflate in dificultate vizeaza in primul rand Spania, care are nevoie de fonduri substantiale pentru salvarea sistemului bancar. Randamentele Spaniei, problema majora a zonei euro in acest moment au atins in cursul saptamanii trecute pragul psihologic de 7%. De altfel, potrivit declaratiilor oficiale, aceasta a fost una dintre solicitarile Italiei si Spaniei, solicitare cu care, dupa cum stim, Germania nu a fost de acord pana acum in ruptul capului. Pare ca aceste doua tari si-au jucat cartile eficient in schimbul semnarii pactului de crestere, solicitand ajutor ce pana acum nu a avut ecou in zona euro. Recapitalizarea bancilor este o problema „tehnica” ce trebuia rezolvata urgent, chiar daca multe voci invoca problema incorectitudinii salvarii acestora de contribuabili, pana la urma.

Adevarat, cine greseste trebuie sa plateasca, insa sa nu uitam ca lectiile istorice ale economiei crizelor arata ca, in orice criza, de la cea mai mica pana la cea mai profunda, indiferent de ce anume a declansat-o, e nevoie pe termen scurt de sprijin din partea autoritatilor. Atat pentru a evita intrarea in colaps, precum si pentru a salva asa numitele victimele colaterale. Cu atat mai mult cand este vorba despre o uniune monetara precum cea europeana, cu ale carei deficiente de constructie cred ca toata lumea este de acord.

In opinia mea, faptul ca Germania a avut intelepciunea sa cedeze de data asta reprezinta un prim succes al acestui summit. Ramane de vazut insa efectul final. E o prima lupta castigata, vom vedea daca si batalia. Dupa cum scriam si cu o alta ocazie, Germania si-a facut lectiile in zona euro, motiv pentru care trebuie apreciata. Sa-i dam Cezarului ce-i al Cezarului. Cu toate astea, Germania va trebui sa inteleaga ca face parte dintr-o constructie in care interesele comune trebuie sa primeze, chiar daca din punct de vedere al eficientei economice solutia nu este optima. In fond, Germania a avut foarte mult de castigat de pe urma detinerii monedei comune, iar renuntarea la o parte a acestor beneficii nu va fi un capat de tara.

2. La fel de adevarat este ca pe termen mediu si lung strategia trebuie gandita altfel. Trebuie gasite motoare proprii de crestere economica astfel incat datornicii sa-si plateasca propria datorie si sa-si rezolve deficientele propriului sistem. Oficialii europeni au declarat ca au ajuns la un acord si in ceea ce ce priveste Pactul pentru crestere economica si luarea unor masuri imediate de creare de locuri de munca. Potrivit declaratiilor de la Bruxelles, in acest scop se vor aloca 120 de miliarde de euro, avand drept sursa cresterea capacitatii de imprumut a Bancii Europene de Investitii (BEI) cu 60 de miliarde de euro, in timp ce restul de 60 de miliarde provin din fondurile structurale neutilizate. Acesta este un alt succes al summitului, concretizat in solutii de crestere asteptate de toata lumea europeana, si nu numai. Raspunsul imediat al pietelor a fost, in sfarsit, unul pozitiv.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Summitul de la Bruxelles – un semnal pozitiv?

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”