Suprafata de gheturi din Arctica, un nou record negativ – cercetatori germani

Suprafata de gheturi din Arctica, unul dintre elementele esentiale ale climei planetei, a atins in aceasta saptamana cel mai redus nivel de la inceperea masuratorilor prin satelit, in 1972, au anuntat sambata cercetatorii germani, citati de AFP.

In 8 septembrie, gheturile de la Polul Nord nu mai acopereau decat 4,24 milioane de kilometri patrati, potrivit Institutului de fizica a mediului de la Universitatea din Brêmen.

Este vorba de „un minim istoric”, inferior cu circa 0,5% precedentului record, care data din septembrie 2007, spune Georg Heygster, de la acest institut, intr-un comunicat de presa.

Potrivit centrului american specializat in observarea zapezii si a ghetii (NSIDC), acest precedent record era de 4,1 milioane de km patrati. Diferenta dintre cele doua cifre se explica prin datele si modul de calcul diferite, dar „rezultatele sunt coerente in cele doua cazuri”, a sublinait Heygster, care se asteapta ca NSIDC sa ajunga la aceeasi concluzie in urmatoarele zile.

Topirea ghetii in timpul verii este, potrivit oamenilor de stiinta, un indicator cheie al incalzirii globale, cu efecte negative la scara planetara.

Ea dovedeste impactul activitatilor umane asupra cilmatului in cursul ultimelor decenii, spun cercetatorii.

„Reculul ghetii nu mai poate fi explicat prin variabilele naturale de la un an la altul”, crede Georg Heygster.

„Modelele climatice arata mai degraba ca acest recul este legat de incalzirea climatica, mai pronuntata in Arctica din cauza efectului de albedou”, fractiunea de energie solara refletata spre spatiu, a adaugat el.

Cand o suprafata acoperita anterior de zapada sau de gheata este inlocuita de o intindere de mare de culoare mai inchisa, aceasta din urma absoarbe mai multa lumina solara si, deci, caldura.

Temperaturile din regiunea arctica au crescut de doua ori mai repede decat temperaturile medii din cursul ultimilor cincizeci de ani.

Grosimea gheturilor arctice s-a redus si ea semnificativ in ultimele decenii, dar este mult mai dificil de estimat amploarea acestui fenomen, mai spun cercetatorii germani.