Tara lui Stramba-Lemne

De 17 ani, padurile din jurul acestui oras se termina la Valea Dumitreasa, dar cimitire forestiere mai mici se afla peste tot in zona: pe Calineasa, Valea Rasca, Belis si la marginea satelor Muntele Rece, Balta, Giurcuta si Alunis. In plus, mai nou este in primejdie si zona verde Faget, chiar de langa Cluj-Napoca.

Cand se lasa iarna pe munte, catunul Iujdei, din Muntele Rece, ramane blocat. Pe vremuri, iesea motul spre dimineata, cu lopata, si deschidea poteca prin nameti, de la usa la poarta. Apoi scruta printre aburi spre Maguri si Racatau.

Nimic spre Racatau, nimic spre niciunde, doar gheata si-un lapte de ceata fierbeau in ceaunul depresiunii. In jur, arbori cat vezi cu ochii, iar printre ei, vulpi, lupi si ursi. Copacii se gatau hat-departe, spre Valea Dumitreasa, acolo incepea cimitirul padurilor de pe Muntele Rece.

Harta „masacrului verde”

In noiembrie 2006, Directia Control Silvic si WWF (World Wide Fund) intocmea o harta a zonelor de risc potential privind comertul cu lemn provenit din taieri ilegale.

In fapt, era o „harta partiala a distrugerii”, cu zone unde locuitorii si firmele s-au intrecut in cele mai nemiloase defrisari pe care le-a cunoscut Romania, de la razboi pana in prezent. Hectare intregi de copaci au fost doborate cu salbaticie si, cu modeste exceptii, nimeni, in acest timp, nu s-a implicat pentru salvarea zonei.

„In judetul Cluj s-au furat padurile cu acte, iar putinii silvicultori care au dorit sa protejeze padurea au fost timorati si amenintati”, ne-a declarat Zoltan Kovacs Csongor, presedintele Asociatiei „Transilvania Verde”.

Uriasa termita care macina padurile patriei pornea chiar de la Ocolul Silvic Bucuresti (unde a inceput cu padurile Baneasa – unde se construieste in voie, in inima codrului, sub presiuni politice, si cu padurea Sintesti, de unde se fura lemn chiar si acum).

Taierile au mers fara popas pana la Cluj, unde posibilitatile de „lemn negru” s-au dovedit a fi chiar mai mari. Pe harta WWF, zonele cu taieri ilegale de arbori masive sunt insemnate pe Valea Ierii-Baisoara (Ocolul Silvic Turda), la Ocolul Silvic Belis, Somesul Rece, Huedin, Gilau. La toate acestea se adauga comuna Ciucea (Ocolul Silvic Gilau).

Cu „motoarele” pe munte

Totul sugereaza ca pa?durea Faget a devenit inutila langa Cluj-Napoca si ca ea, padurea, a picat intr-un loc nepotrivit, unde mult mai bine primite sunt vilele: multimea de masini puternice, raliurile de motociclete printre copaci, fumul dens al drujbelor si lipsa totala a pasarilor – alungate probabil prea devreme spre tarile calde.

In capatul drumului de pamant ce urca spre padure, se afla cateva case vechi, batranesti, care nu au urcat pe munte. Aici a fost odinioara Colonia Faget, unde locuia o comunitate mai putin avuta, de oameni veniti la munca pe meleaguri clujene.

Un articol de Traian George Horia

Integral in Adevarul