Taxa pe care nu o vezi. Cât te costă sărăcia

Când ești sărac, stresul financiar și anxietatea legată de bani duc la creșterea nivelurilor de cortizol, hormonul stresului. Acest dezechilibru îți afectează capacitatea de luare a deciziilor. Practic, cele mai simple decizii pot să apară foarte complicate…este ca şi cum ai plăti o taxă cognitivă pentru faptul că eşti sărac, a spus, la o conferință a BCR legată de economisire, dr. Mirela Oprea, coach & dream manager.

Ideea acestei taxe mentale pe sărăcie a fost descoperită de oameni de știință care au publicat acum 10 ani în revista Science un studiu din care reiese că sărăcia impune celor în impas financiar o presiune mentală atât de mare încât le rămâne puțină „lățime de bandă” pentru a se gândi cum să iasă din starea de sărăcie, cum ar fi să urmeze o altă formă de educație, să caute un nou loc de muncă sau să se reinventeze.

Condiția de sărăcie a fost asociată în studiul amintit cu pierderea a 13 puncte de IQ

Descoperirea subminează și mai mult teoria conform căreia oamenii săraci sunt responsabili de propria lor sărăcie. A fi sărac înseamnă, după cum scriu autorii, „a face față nu doar unui deficit de bani, ci și cu un deficit de resurse cognitive”.

Acest lucru explică, de exemplu, de ce oamenii săraci nu reușesc întotdeauna să fie și părinți foarte buni. Cele două provocări sunt oarecum legate îmntre ele.

Liniştea financiară este o condiţie extrem de importantă pentru a putea realiza aspiraţiile personale

Liniştea financiară este o condiţie extrem de importantă pentru a putea realiza aspiraţiile personale şi nu este uşor de dobândit, dar nici imposibil, atunci când avem informaţii relevante, resurse şi instrumente, mai spune dr. Mirela Oprea.

În opinia psihoterapeutului, una dintre cele mai comune consecințe psihologice ale grijilor financiare este anxietatea. Persoanele care se confruntă cu probleme financiare sau cu incertitudini legate de venituri, datorii sau cheltuieli pot dezvolta anxietate manifestată sub formă de ruminaţie, atacuri de panică, insomnii sau chiar un sentiment generalizat de frică sau neliniște.

Ce a mai spus dr. Mirela Oprea:

Stresul financiar cronic poate genera sentimente de neputință, sentimentul difuz sau acut de eşec în viaţă, o stare persistentă de tristețe, descurajare şi chiar depresie. Când ne simțim copleșiți de problemele financiare, este posibil să ne pierdem interesul pentru activitățile plăcute, să avem dificultăți în concentrare și să avem un sentiment general de dezgust față de viață.

Nevoia de a cere ajutor financiar punctual sau constant, poate să ne afecteze stima de sine, pentru că atunci când ne confruntăm cu dificultăți financiare, începem să ne punem la îndoială abilitățile și competențele. În prezenţa grijilor financiare pot fi afectate relațiile personale și chiar performanța profesională.

Grijile financiare pot modifica funcționarea creierului. Astfel, stresul financiar și anxietatea legată de bani pot duce la creșterea nivelurilor de cortizol, hormonul stresului. Acest dezechilibru hormonal poate afecta funcționarea cognitivă, capacitatea de luare a deciziilor și memoria. Persoanele afectate pot avea dificultăți în concentrare, învățare și rezolvarea problemelor. Cele mai simple decizii pot să apară foarte complicate, ca şi cum ai plăti o taxă cognitivă pentru faptul că eşti sărac.

Ce putem face pentru a aborda aceste efecte negative asupra sănătății mintale. Avem un alt instrument, cel al coachingului financiar, prin care o persoană specializată numită coach (antrenor în limba engleză, de unde vine acest termen) ajută clientul, persoana care vrea să îşi schimbe relaţia cu banii, dar pentru care informaţia nu e suficientă, să îşi stabilească obiective financiare clare şi să le realizeze pas cu pas. Coaching-ul financiar se desfăşoară în cadrul unui proces care poate să presupună mai multe etape: evaluarea situaţiei financiare, stabilirea obiectivelor, elaborarea unui plan de acţiune, înlăturarea obstacolelor, menţinerea motivaţiei pe parcurs şi aşa mai departe.

Pentru unele persoane, din păcate nici asta nu este suficient, pentru că poate în istoricul acelei persoane au existat răni emoţionale, traume legate de bani şi tipare de comportament disfuncţionale, moştenite poate din generaţie în generaţie, credinţe limitative care vin din moşi strămoşi şi care anulează oricâtă informaţie de calitate există, pentru că acolo e nevoie mai întâi de un proces de vindecare.

Iar pentru aceste persoane există terapia financiară, o disciplină mai nouă, care a apărut în ultimii 20 de ani.În procesul de terapie financiară, terapeuții financiari ajută clienții să exploreze și să înțeleagă emoțiile, gândurile și comportamentele lor legate de bani, să îşi înţeleagă şi să vindece rănile emoţionale legate de bani, să îşi analizeze credințele și a experiențelor anterioare care au influențat modul în care clienții percep și gestionează banii, să îşi identifice și apoi să schimbe tulburările legate de bani sau comportamentele financiare nesănătoase, să gestioneze stresul, anxietatea sau chiar depresia legată de bani.

Ce arată studiul prezentat de BCR despre relația românilor cu banii și comportamentul la economisire

Principala îngrijorare a românilor (61%) în acest moment este apariția unei situații neprevăzute, a cărei rezolvare implică cheltuirea unei sume de bani de care nu dispun.

Doar 47% dintre dintre angajații full-time, cu vârste cuprinse între 30 – 45 de ani, reușesc să facă economii. Dintre aceștia, majoritatea (56%) o fac din grijă pentru cei dragi, cu accent pe bunăstarea familiei și educația copiilor.

Angajații cu copii se simt mai vulnerabili în lipsa unui fond de urgență decât cei care nu sunt părinți – doar 46% dintre cei cu copii reușesc să economisească, față de 51% în cazul celor fără copii – cea mai probabilă cauză fiind responsabilitățile financiare crescute pentru creșterea celor mici.

Cheltuielile neașteptate, precum cele cuprinse între 301-1.000 de euro, destabilizează mai ușor familiile cu copii, în special pe cele cu copii mici, cu vârste cuprinse între 3-5 ani. Din datele adunate, o cheltuială neașteptată de 1.000 de euro ar afecta stabilitatea financiară pentru mai bine de o treime dintre respondenți, iar 26% ar fi afectați de sume între 501-1000 de euro.

Când vine vorba de economisire, scopul principal pentru majoritatea respondenților este crearea unui fond de urgență (75%), având dorința de a controla acest aspect vital. De cealaltă parte, dintre cei care nu reușesc să economisească, aproape trei sferturi menționează ca principal motiv costul mare al traiului – 40% spun că pur și simplu nu au fonduri suplimentare pentru a economisi regulat, chiar dacă lucrează cu normă întreagă, aspect care reliefează provocările de a pune bani deoparte. Totuși, 58% dintre cei care nu reușesc să pună bani deoparte declară că și-ar dori să implementeze un plan de economisire lunar.

”Studiul prezintă serioase motive de îngrijorare la nivelul societății, dar, în același timp, relevă și o doză de speranță. Ar trebui să fim cu toții preocupați că atât de mulți salariați români nu reușesc să pună bani deoparte pentru zile negre, mai ales în acest context socio-economic. Este și mai îngrijorător că una dintre cele mai vulnerabile categorii este chiar aceea care are nevoie de cea mai mare grijă și protecție în fața neprevăzutului: familiile cu copii, spune Dana Dima, Vicepreședinte Retail & Private Banking BCR

Studiul Cult Market Research a fost realizat la cererea BCR, în perioada august – septembrie 2023, pe un eșantion reprezentativ la nivel național, marja de eroare ±4,3%, format din angajați full-time, cu vârste cuprinse între 30 – 45 de ani, din mediul urban și rural, folosind metoda CAWI de culegere a datelor. Cercetarea a scos în evidență și faptul că:

7 din 10 respondenți declară că în ultimele 12 luni s-au confruntat cu luni în care au cheltuit mai mulți bani decât au câștigat.

Cele mai frecvente situații neprevăzute care pot destabiliza bugetul sunt problemele de sănătate (65%), defectarea autoturismului (57%), nunți/botezuri (53%), defectarea unor electrocasnice (45%), cheltuielile de concediu (39%).

56% dintre bărbați declară că economisesc, în timp ce doar 41% dintre femei spun că pun bani deoparte.

48% dintre persoanele care locuiesc în mediul urban reușesc să strângă bani, pe când în mediul rural doar 38% pot face acest lucru.

Peste jumătate dintre cei care dețin o locuință reușesc să pună bani deoparte, în timp ce aproximativ trei sferturi dintre cei care locuiesc cu chirie spun că nu o pot face.

66% dintre cei care locuiesc cu partenerul sau partenera fără a fi căsătoriți declară că fac economii, 48% dintre cei căsătoriți pun bani deoparte și doar 42% dintre cei necăsătoriți fac economii.

Mai mult de jumătate dintre cei cu studii superioare reușesc să pună bani deoparte (52% dintre cei cu facultate și 56% dintre cei cu master sau doctorat), în timp ce peste două treimi dintre persoanele fără studii superioare declară că nu fac economii.

60 de mii de români au economii de 100 ori mai mari decât cele ale altor 14 milioane de cetățeni

Activele financiare ale populației înregistrează o majorare pronunțată, respectiv de 8 ori (cu 112 mld euro). Acestea sunt polarizate foarte accentuat, această caracteristică fiind demonstrată de distribuția depozitelor, astfel că 0,4% dintre deponenți ( 59.500 persoane) cumulau, la finalul trimestrului III al anului 2022 o proporție de 26% (64,6 mld lei) din totalul depozitelor cetățenilor, deținând în medie 1,08 mil lei pe persoană, respectiv echivalentul a 220 mii euro.

La polul opus se situează 99,6% din deponenți (14,1 mil persoane) care posedă 74% din depozite, suma medie economisită de aceste persoane fiind de 11.000 lei, respectiv echivalentul a numai 2.200 euro.

Avuția națională pe locuitor a crescut, în perioada 2003- 2019 la 32.700 euro, de 2,9 ori / Media UE 27 e la 102.000 euro, fiind de 3,1 ori mai mare

(Sursa: Vlad Ispas | Dreamstime.com)