Teodor Baconschi: Din cauza coruptiei pe fonduri europene, exista riscul slabirii pozitiei Romaniei in negocierile pentru noul cadru financiar european

​In urma cu cativa ani, diplomatul Teodor Baconschi era unul dintre intelectualii romani respectati. Dar la un moment dat, a intrat in politica. A trecut aproape un an si jumatate de cand a fost numit ministru de Externe al Romaniei si, pana in prezent, nu a avut parte de un mandat facil. Uneori justificat, alteori nu, activitatea ministrului Baconschi a fost atacata din toate partile. Esecul Schengen i se poate imputa in aceeasi masura in care succesul scutului anti-racheta i s-ar putea datora. Intre cei doi poli se afla o mare de nuante si gesturi diplomatice, a caror eficienta ramane sa fie apreciata. Dar ca om politic, Teodor Baconschi are nevoie nu doar de respectul, ci si de votul oamenilor. Primul test de acest fel il va da la finalul acestei saptamani, la Conventia PD-L.

„Importanta norocului in politica este cruciala”, scria istoricul englez Paul Johnson. Cat de norocos a fost pana acum ministrul Baconschi, puteti afla din raspunsurile la intrebarile lui Vlad Mixich. Cat de norocos este politicianul Baconschi, vom vedea sambata.

INFORMATIA PE SCURT:

• Un raport bun pe justitie este un argument de conjunctura deosebit de important pentru intrarea Romaniei in spatiul Schengen.

• Nu fac parte din actuala elita politica, sunt o figura noua. Conventia PD-L de la sfarsitul saptamanii va fi o rascruce. Incerc sa nu fiu un corp strain in acest partid.

• Vizita presedintelui Traian Basescu la Londra este stabilita pentru luna iunie. Sper ca presedintele Romaniei sa faca o vizita in a doua parte a anului si la Ankara.

• Exista o tensiune pe care nu are rost sa o negam, o frustrare a ministrilor de externe din cele 27 de state membre cu privire la echilibrul dintre politica externa comunitarizata si propria lor actiune externa.

• Ma ingrijoreaza ascensiunea europeana a partidelor radicale de dreapta.

• Nu suntem pentru o declarare unilaterala a statului palestinian.

• Intarzierea noastra in domeniul politicilor agricole este inacceptabila.

• „Ministerul de Externe si-a facut treaba. A deschis usile. Companiile romanesti, actorii de pe piata, ministerele implicate trebuie la randu-le sa-si faca treaba” (despre investitiile in Romania ale oamenilor de afaceri din Golful Persic).

• M-am intalnit in varii ocazii multilaterale cu ministrul rus Lavrov, dar nu ajunge. Vizita la Bucuresti a ministrului ucrainean de externe Hryshchenko nu se petrece din intamplare.

• Din cauza coruptiei din sistemul de accesare a fondurilor europene, exista riscul slabirii pozitiei Romaniei in negocierile pentru noul cadru financiar european.  

Vlad Mixich: De curand, ati discutat cu subsecretarul de stat american despre posibilitatea semnarii acordului pe scutul anti-racheta chiar de catre presedintii Obama si Basescu. Romania este cel mai fidel aliat american din regiune, dar cei doi presedinti inca nu s-au intalnit intr-o vizita bilaterala. Va avea loc o astfel de intalnire?

Teodor Baconschi: Si la Bucuresti si la Washington se fac eforturi diplomatice pentru organizarea unei astfel de vizite si credem ca finalizarea negocierilor referitoare la acordul de amplasare a scutului anti-racheta in Romania va oferi substanta si un cadru pentru ca o astfel de intalnire sa aiba loc. Nu e un secret ca Statele Unite au trecut si ele prin criza economica si presedintele Obama, asemenea majoritatii liderilor occidentali, s-a concentrat pe agenda interna, pe prioritati care nu sufereau amanare. S-au consumat niste evenimente multilaterale la varf, precum summitul NATO, dar ideea ca Romania face tot ce poate pentru parteneriatul american si nu este recompensata corespunzator este negata de insasi optiunea Statelor Unite ca scutul sa fie amplasat in tara noastra. Traim intr-o perioada in care intre aliatii solizi e mai putina gesticulatie diplomatica si mai multa substanta.

V.M.: Credeti ca o potentiala intalnire bilaterala ar fi mai curand un gest diplomatic?

Teodor Baconschi: Nu. Este necesar dialogul politic inclusiv la varf si lucram in acest sens. Dar contextul nu trebuie subestimat.

V.M.: Saptamana viitoare mergeti la Londra. Cand va va urma si presedintele Basescu?

Teodor Baconschi: Foarte curand. Vizita Presedintelui e stabilita in luna iunie.

*V.M.: A fost o saptamana proasta pentru armata romana. Care e opinia ministrului de Externe in privinta retragerii trupelor din Afganistan?

Teodor Baconschi: Cred ca este posibila tranzitia in Afganistan si ne putem pastra relativul optimism. Nu exista doar o abordare militara, ci si dorinta de a sustine financiar si logistic aceasta transformare a regiunii. Angajamentul nostru militar alaturi de aliati se mentine si opinia publica din Romania a inteles ratiunea strategica a participarii noastre la coalitie. Moartea lui bin Laden si evolutia din lumea araba reprezinta simbolic un prag, dincolo de care tot ce se va intampla in vecinatatea Uniunii Europene ar putea sa capete semnul democratiei. A slabi vigilenta, inainte de vreme, in lupta impotriva terorismului ne expune la noi riscuri. In CSAT, la lucrarile caruia particip si eu si ministrul Apararii, nu s-a deschis subiectul retragerii.

* Intrebarea adresata ministrului de Externe a inclus initial urmatorul citat atribuit de catre Realitatea TV, purtatorului de cuvant al MApN: „Nu stiu daca mai e cazul ca Occidentul sa dea o asemenea jertfa de vieti omenesti si sa plateasca asemenea costuri pentru o pseudodemocratizare a islamului in Afganistan”. In urma consultarii inregistrarii audio am constatat ca atribuirea Realitatii TV este eronata (eroare care figureaza in transcriptul emisiunii), citatul fiind eliminat el neapartinand purtatorului de cuvant al MApN.

• ASCENSIUNEA EUROPEANA A PARTIDELOR RADICALE DE DREAPTA

V.M.: Acum cateva zile am aflat ca Austria si Germania vor profita de intreaga perioada de tranzitie de 7 ani, asteptand pana in 2014 pentru a ridica restrictiile pentru muncitorii romani. In iunie 2010, spuneati ca “ati vrea sa vedeti piata muncii din Germania liberalizata pentru cetatenii romani”. Apoi a fost vizita ministrului Westerwelle, apoi a cancelarului Merkel si tot nu ati reusit sa-i seduceti pe nemti.

Teodor Baconschi: Cred ca simplificati lucrurile. Exista o perioada de tranzitie pana la liberalizarea completa a pietei muncii. Termenul este 2014. In aceasta perioada, doar zece state membre din UE nu au liberalizat complet accesul fortei de munca din Romania pe piata interna. Si aceste zece state au liberalizat partial accesul. Bunaoara, numai in Franta sunt 165 de meserii in care piata muncii e deschisa. Sa nu ne adancim intr-un complex artificial de inferioritate. Suntem noi veniti, Europa a fost zguduita de o criza economico-financiara care a alimentat retorici politice de dreapta mai dure, care sunt traditional anti-imigratie. Somajul e mare in Europa, media e mai mare decat in Romania. Toate guvernele din statele membre trebuie sa explice propriilor alegatori ca prioritatea in ocuparea locurilor de munca li se adreseaza. Ceea ce nu poate fi contestat ca drept. In acelasi timp, grosul migratiei romanesti spre piata de munca europeana s-a produs deja. Datoria noastra este sa pledam, cu date statistice concrete si recente, pentru liberalizarea completa a pietei muncii chiar inainte de 2014. In aceasta dimineata am vorbit cu ministrul olandez al Afacerilor Europene care spunea ca, din noile state membre, au venit sa lucreze in Olanda aproximativ 200.000 de profesionisti, din care doar 3000 de romani. Ministrul olandez recunostea ca cifra nu are de ce sa ingrijoreze. Efortul autoritatilor romane este de a mentine subiectul pe agenda publica, am si pus la punct o “strategie orange” prin care vom prezenta in Olanda oportunitatile de afaceri din Romania si elemente legate de dinamica pietei de munca.

V.M.: Dar in Olanda tocmai se discuta un proiect dur de lege anti-imigratie.

Teodor Baconschi: Criza a dus la asocierea unor partide centriste de dreapta cu partide radicale de dreapta si aceste partide anti-imigratie au un electorat care trebuie satisfacut. Realist este sa tinem cont de aceasta evolutie politica in interiorul UE.

V.M.: Va ingrijoreaza aceasta ascensiune a discursului radical in Olanda, Danemarca, Finlanda, chiar in Franta?

Teodor Baconschi: Evident, ma ingrijoreaza aceasta ascensiune. Toata constructia europeana se bazeaza pe libera circulatie dar si pentru ca intregul proiect are ca fundament depasirea egoismelor nationale. Cred ca societatea civila din toate statele membre are obligatia de a nu dormi in aceste momente. Daca discursurile xenofobe si ultranationaliste au castig de cauza, proiectul european intra intr-o dificultate foarte grava.

V.M.: Aveti canale de comunicare deschise cu aceste partide radicale din tarile europene?

Teodor Baconschi: Un ambasador bun are in fisa postului obligatia de a avea contacte politice cu toate fortele prezente in parlamente. Nu avem un canal special de dialog cu aceste forte dar nici nu le refuzam pentru ca e cazul sa stim ce vor, e cazul sa indreptam anumite perceptii false, daca exista, si pentru ca asta este menirea diplomatiei: sa stabileasca punti.

• CE RISCA ROMANIA RATAND ABSORBTIA FONDURILOR EUROPENE?

V.M.: Comisarul european Dacian Ciolos a folosit termeni foarte duri, intr-un interviu pentru cotidianul „Adevarul”, vorbind despre birocraţia şi coruptia sistemului de accesare a fondurilor europene. Din aceasta cauza, este slabita pozitia Romaniei in negocierile pentru noul cadru financiar european 2014-2020?

Teodor Baconschi: In reforma politicii agricole comune pe care comisarul european Ciolos a prezentat-o presedintelui Barroso, apare necesitatea ca subventiile pentru acest sector de viitor sa se mentina. Romania, Franta, Polonia si alti mari producatori agricoli din Europa au acest interes si vom pleda pentru ca in noul buget UE post 2013 sa existe suficienti bani pentru modernizarea agriculturii noastre. Nu ca ministru de externe, ci ca roman si consumator constat ca intarzierea noastra in acest domeniu e inacceptabila. Vorbim despre Romania ca despre o tara cu un potential agricol capabil sa hraneasca 80 milioane de oameni, dar avem peste 2 milioane de hectare de pamant nelucrate. Printr-un efect pervers al aplicarii unor norme europene, in absenta reformei sectorului agricol, subventionam terenurile nelucrate. Subventiile pentru fermieri vin greu, birocratia este intr-adevar prea mare. Au existat cazuri de coruptie documentate de justitie si de presa. Am fost de curand in Arabia Saudita, care a dezvoltat orezarii ultramoderne in Etiopia, devenind un exportator regional de orez basmati. Exista foarte multe state cu care avem relatii bune care ar putea injecta miliarde in mari proprietati agricole care sa produca si sa fie conectate la un circuit de distributie.

V.M.: Revin cu intrebarea: este slabita pozitia Romaniei in negocierile pentru noul cadru financiar european din cauza coruptiei din sistemul de accesare a fondurilor europene?

Teodor Baconschi: Exista acest risc semnalat si de partenerii nostri polonezi, dar nu doar de ei. Comisia este ingrijorata. Faptul ca tot mecanismul de accesare a fost pus de curand sub autoritatea directa a primului-ministru este un pas inainte. Toate statele membre se plang ca procedurile de accesare a fondurilor europene sunt prea complicate. E o realitate, cu atat mai mult in cazul noilor membri si am dori ca in cadrul Comisiei sa apara o politica de simplificare a procedurilor, nu doar masuri punctuale. Transparenta poate fi garantata si in conditii mai putin birocratice.

V.M.: Exista un risc ca sa se solicite inclusiv reducerea fondurilor europene puse la dispozitia Romaniei?

Teodor Baconschi: Noi avem o nevroza de subdezvoltare. In loc sa vedem ca suntem in cea mai buna etapa din istoria Romaniei, am inceput sa ne comparam cu Germania. Nu se poate asta. Suntem in club, ascultati, la aceeasi masa, ne spunem opinia, ne batem pentru dezvoltarea tarii, folosim mecanismele UE pentru a reforma statul roman. Am constatat ca aranjamentul post-comunist e un dezastru. Si avem si problema asta cu fondurile structurale a caror rata de accesare e jenant de mica. De acord. Dar probleme de absorbtie a fondurilor au avut toate statele membre in ultimii 10-15 ani.

V.M.: Va amintesc ca Polonia a avut o rata de absorbtie foarte mare la finalul perioadei post-aderare.

Teodor Baconschi: Da. Numai ca si-au restructurat economia, au facut reforme reale si au facut optiunea euro-atlantica in primii ani 90, nu in primii ani 2000. Sunt aceste mici diferente care explica si persistenta unor decalaje.

• FRUSTARILE MINISTRILOR DE EXTERNE EUROPENI

V.M.: Am vorbit despre nemultumirile Comisiei Europene fata de Romania. Sa vorbim si despre nemultumirile noastre fata de Comisie. Colegul dumneavoastra din Belgia, ministrul Vaneckere, a criticat dur acum cateva zile incapacitatea Catherinei Ashton si a echipei sale, care i-a pus la dispozitie analize “dezamagitoare”. Romania continua sa nu detina posturi foarte importante in SEAE.

Teodor Baconschi: Unul dintre cele zece posturi de top-management nu e un mic succes pentru Romania? Sunt 27 de state si zece posturi de top-management. Unul e obtinut de Romania.

V.M.: Dumneavoastra apreciati sau nu activitatea Serviciului European de Actiune Externa?

Teodor Baconschi: Sigur ca institutiile europene si statele membre se pot critica pentru ca e libertate. Ne putem manifesta critic ori de cate ori e cazul. Insa ce rezolva asta? Pentru prima data putem selecta un set de politici comunitare in plan global. Nu ne mai ocupam doar de piata interna si de problemele noastre intra-europene. Europa are acum o institutie in formare prin care ar putea sa vorbeasca pe o singura voce.

V.M.: O institutie care mai mult tace.

Teodor Baconschi: E un proces care a inceput de mai putin de un an. Stiti care e adevarul? Lady Catherine Ashton este o hiperactiva. Nu poate fi omniprezenta si vocea Serviciului va fi cu atat mai puternica cu cat va exista vointa politica a statelor membre de a deroga subiecte de politica externa nationala la nivelul acestui Serviciu.

V.M.: Cu cat dumneavoastra ca ministru de Externe deveniti mai slab, cu atat lady Ashton devine mai puternica.

Teodor Baconschi: Exista o tensiune pe care nu are rost sa o negam. O frustrare a ministrilor de externe din cele 27 de state membre cu privire la echilibrul dintre politica externa comunitarizata si propria lor actiune externa. Am incercat sa fim constructivi. Nu doar noi, si alti ministri. In acelasi timp, in momentul in care pe noul tratat ministrii de Externe din UE nu mai participa la Consiliul European decat o data pe an, exista un semn de intrebare. Cum se va face jonctiunea dintre nivelul national si cel comunitar in politica externa? E un proces. Depinde si de ce vor statele membre, dar eu cred ca e foarte bine sa ai un inalt reprezentant care poate exprima vointa consensualizata in prealabil a statelor membre. E mai bine acum decat inainte de tratatul de la Lisabona.

• IN CE FEL DE SPATIU SCHENGEN VOM INTRA?

V.M.: Spuneati acum un an ca “sunteti optimist si ca vorbiti aproape zilnic cu domnul ministru Blaga despre planul Schengen”. Stim ce s-a intamplat dupa. Peste 5 luni, in toamna, va aproba sau nu Consiliul European admiterea Romaniei in spatiul Schengen?

Teodor Baconschi: Cred ca da. Imi exprim speranta ca la Consiliul European care incheie presedintia ungara vom avea un orizont de timp.

V.M.: Vom avea un orizont de timp. Adica nu vom fi admisi?

Teodor Baconschi: E important orizontul de timp, angajarea unui calendar si a unei decizii care sa fie luata in cadrul Consiliului de Justitie si Afaceri Interne in luna septembrie.

V.M.: Va pastrati optimismul?

Teodor Baconschi: Imi pastrez optimismul desi situatia s-a complicat intre timp cu criza araba. Daca aceasta criza nu izbucnea, probabil dezbaterea era mai simpla.

V.M.: Dar spatiul Schengen se va reforma. In ce fel de spatiu Schengen vom intra?

Teodor Baconschi: Intr-un Schengen pus in discutie de anumite state membre. Intr-un Schengen care si-a constatat slabiciunile, dar e mai necesar ca oricand pentru ca Europa sa nu fie o fictiune. Cred ca Italia si Franta au pus o problema reala: trebuie sa ne intarim controlul la frontiere, in toata Europa. Dar o putem face doar cooperand in 27. Nu o putem face penalizand pe cineva, gasind vinovati. Nu sunt mai mari riscurile dinspre est decat cele dinspre sud. Suntem de acord sa participam la rescrierea acquis-ului Schengen, la consolidarea operatiunilor Frontex, dar dinauntru, nu din afara. Ne-am facut treaba. Grupul Cheval a certificat acest lucru, in iunie asteptam si votul Parlamentului European care va fi, din semnalele noastre pozitiv.

V.M.: Ce semnale vin dinspre guvernul Angelei Merkel?

Teodor Baconschi: Seful Comisiei de Afaceri Europene din Bundestag a dat recent o declaratie foarte constructiva pe acest subiect.

V.M.: Din Bundestag. Dar Guvernul?

Teodor Baconschi: Ei sunt constructivi. Au spus ca trebuie sa gasim o solutie, ca Germania o cauta impreuna cu presedintia ungara si cu Franta. Ne asteptam la degajarea unui compromis. Uniunea Europeana traieste si astazi pentru ca a stiut sa creeze compromisuri si sa gaseasca solutii.

V.M.: Puteti oferi un pronostic scurt: va fi in 2011 Romania in Schengen sau nu?

Teodor Baconschi: Eu imi doresc acest lucru. Statele care si-au exprimat rezerva cu privire la gradul nostru de pregatire, dincolo de cel tehnic, asteapta si raportul de tara pe justitie din iunie.

V.M.: Vor depinde multe de acel raport?

Teodor Baconschi: Ar fi o ipocrizie sau o lipsa de realism sa spunem ca, desi nu acceptam conexiunea formala (cu MCV pe justitie, n.r.), un raport bun ar fi inutil. Un raport bun ar arata ca stadiul de reforma al justitiei este matur si ca putem sa ne controlam singuri problemele interne, inclusiv cele legate de coruptia in vami.

V.M.: Asadar putem spune ca daca raportul pe justitie va fi bun, vom intra in spatiul Schengen in 2011?

Teodor Baconschi: Este un argument de conjunctura deosebit de important.

• VOR INVESTI SEICII DIN GOLFUL PERSIC IN ROMANIA?

V.M.: In urma Forumului Economic de Cooperare al Golfului – România ati plecat intr-un turneu in zona Golfului. Puteti anunta investitii concrete ale companiilor din regiune in Romania?

Teodor Baconschi: Pe hartie potentialul e considerabil. S-au listat posibile investitii de 10 miliarde de dolari. Vom face un al doilea Forum, la inceputul anului viitor, probabil la Abu Dhabi si am primit sprijinul vocal al partenerilor sauditi si qatarezi. Am dorit sa profilam Romania ca hub investitional pentru statele Golfului in toata Europa de Sud-Est. Continuam in aceasta logica. Ministerul de Externe si-a facut treaba. A deschis usile. Companiile romanesti, actorii de pe piata, ministerele implicate trebuie la randu-le sa-si faca treaba.

V.M.: De ce ar investi seicii din Golf in Romania dat fiind ca, in ianuarie 2011, consilierul comercial al Ambasadei Austriei la Bucuresti folosea cuvantul “soc” referindu-se la mediul fiscal românesc din ultimul an?

Teodor Baconschi: Stabilitatea politicilor fiscale e o preconditie pentru ca o tara sa devina atractiva. Noi, sub criza, am marit TVA-ul dar n-am fost singura tara care a recurs la asemenea masuri. Insa cota unica ramane 16%, cadrul legislativ evolueaza, noul Cod al Muncii e un mare atu pentru patroni si investitori. Trebuie sa ne vindem avantajele comparative, nu sa ne punem cenusa in cap non-stop.

V.M.: Ambasadorul Palestinei in Romania, Ahmad Aqel, a dat o declaratie interesanta in „Adevarul”: „Dupa anii ’90, lucrurile s-au schimbat radical in relatiile dintre romani si popoarele arabe. Romanii ne-au intors spatele si si-au indreptat fata spre Uniunea Europeana şi NATO”.

Teodor Baconschi: Cred ca domnul ambasador e necajit pe nedrept. Noi nu ne-am propus sa ne integram in Liga Araba ci in Uniunea Europeana, si am facut acest lucru. Dupa ce ne-am atins obiectivul, revenim intr-un dialog constant cu lumea araba, care intra intr-o logica predominant economica dar si de asistenta pentru dezvoltare. Facem toate acestea cu toti partenerii arabi si eu am in pregatire o vizita la Cairo si la Tunis pentru a le spune noilor autoritati ca avem o baza mai buna, suntem mai apropiati ca mentalitate daca ei se democratizeaza. A fost o absenta de 20 de ani, dar exista acum premisele pentru o recuperare a terenului pierdut, mai ales ca in toate statele arabe avem prieteni care au ajuns in elita politica, oameni care au studiat in Romania. Imaginea noastra continua sa fie foarte buna acolo.

V.M.: Ce pozitie va adopta Romania in chestiunea proclamarii independentei statului palestinian?

Teodor Baconschi: In ceea ce priveste statul palestinian, ni-l dorim. Nu suntem pentru o declarare unilaterala a lui, caci doar dialogul si procesul de pace pot duce la o solutie durabila. Nu ne trebuie solutii de tip foc de artificii. Avem in continuare un dialog constructiv si cu Israelul si cu autoritatile palestiniene. Cand am fost la Ierusalim m-am dus si la Ramallah. Am fost primit si de domnul Abu Mazen si palestinienii stiu ca romanii le-au sprijinit cauza si continua sa o faca.

V.M.: In aprilie ati fost si la Ankara. Am aflat intre timp ca Turcia nu e deloc timida in a-si exprima nemultumirea fata de dorinta Romaniei de a cere o prezenta mai mare a NATO si a SUA in Marea Neagra. Si-au mai indulcit turcii tonul?

Teodor Baconschi: Vizita mea a fost foarte substantiala si asteptam reactia autoritatilor turce la propunerile noastre de continut pe un parteneriat strategic. Ministrul de Externe, domnul Davutoglu, mi-a promis ca va veni la reuniunea anuala a diplomatiei romanesti si, la invitatia presedintelui turc, sper ca si presedintele Romaniei sa faca o vizita in a doua parte a anului la Ankara. Turcia vrea sa aiba in Romania un partener special. Turcia e un membru NATO solid si nu am sesizat o ostilitate a Turciei fata de NATO in general. Turcia este adepta aplicarii unui control de tonaj si de continut pe circulatia in stramtori.

• IN ZONA EX-SOVIETICA NIMIC NU ESTE INTAMPLATOR

V.M.: Ministrul ucrainean de externe urmeaza sa vina la Bucuresti. Ce prioritati sunt pe agenda?

Teodor Baconschi: Dupa trei ani de non-dialog, aceasta vizita este o veste buna. Dorim nu doar principiale relatii de buna-vecinatate ci si o folosire a potentialului economic a celor doua tari. Avem in vedere un acord de mic trafic de frontiera, avem pe agenda foarte multe subiecte.

V.M.: Cat de mari sunt sansele ca Romania sa aiba un Institut Cultural Roman la Moscova?

Teodor Baconschi: E pe agenda bilaterala dar lucram, in acest moment, pentru un calendar mai ambitios si speram intr-un contact bilateral la Bucuresti. Este randul partii ruse sa se manifeste. Daca invitarea ministrului de Externe, Serghei Lavrov, va fi onorata, suntem dispusi sa fim cat se poate de constructivi, Institutul Cultural de la Moscova fiind o chestiune care figureaza pe agenda.

V.M.: Daca lucrurile functioneaza atat de greu in diplomatia culturala… nu va mai intreb de celelalte aspecte ale relatiei cu Moscova.

Teodor Baconschi: Abordarea corecta in relatia cu Rusia porneste de la necesitatea unui dialog direct cel putin intre ministrii de externe. M-am intalnit in varii ocazii multilaterale cu ministrul Lavrov, avem o comunicare buna, dar nu ajunge. Trebuie sa ne intalnim, trebuie sa se ia mai intai decizii politice de intrare intr-o noua etapa. Nu as merge cu vechea abordare, care nu a produs rezultate normale.

V.M.: Ati primit un raspuns din partea Rusiei?

Teodor Baconschi: In ciuda agendei mele vizibil foarte incarcata, Ministerul Roman de Externe are si multe santiere diplomatice. Credeti-ma ca vizita ministrului ucrainean la Bucuresti, Hryshchenko, nu se petrece din intamplare.

• IMPERFECTIUNILE LEGII VOTULUI PRIN CORESPONDENTA

V.M.: Proiectul de lege a votului prin corespondenta, de care v-ati legat numele, a fost criticat pentru ca e restrictiv. Doar cetatenii romani care au resedinta stabila sau au un domiciliu înregistrat pot vota. Dar cei mai multi romani care locuiesc temporar in strainatate nu sunt inregistrati formal. Legea pare a se adresa mai curand diasporei, uitandu-i pe numerosii emigranti care lucreaza in Europa.

Teodor Baconschi: Legea ofera o posibilitate complementara de vot fata de cea clasica la ambasade si consulate. Tocmai pentru a evita votul multiplu, pe langa elementele de securizare care apar in procedura din lege, era normal sa ne adresam celor care au un domiciliu stabil. E un mare pas inainte pentru democratie. E anormal ca circa 3 milioane de cetateni romani sa fie discriminati prin refuzarea de facto a accesului la un drept fundamental. Imi doresc ca partidele din Parlament sa sprijine aceasta lege, in aceeasi logica. Nu stie nimeni ce vor vota romanii stabiliti in strainatate. Ne trebuie si optiunea romanilor care nu au plecat din tara de voie, ci de nevoie, si care aduc foarte mult Romaniei: bani, expertiza, idei proaspete si prestigiu.

V.M.: Conform proiectului, care este ultimul termen pana la care Ambasadele pot primi plicul cu votul pentru ca acesta sa fie valabil?

Teodor Baconschi: Cel tarziu cu o zi inainte de scrutin.

V.M.: Dar asta le rapeste posibilitatea de a lua o decizie si in functie de ultima dezbatere electorala, de multe ori cea mai importanta.

Teodor Baconschi: Doar la prezidentiale. Apreciez foarte mult spiritul acesta de hiper-critica, dar credeti-ma: e un mare pas inainte pentru democratie. Niciun sistem nu e perfect. Comparand situatiile dinainte de acest proiect si dupa, ce constatam? De exemplu, la ultimele prezidentiale au votat 4,7% din… Legea aduce milioane de oameni in corpul politic al natiunii romane. Ii revalideaza in calitatea lor de cetateni.

• BACONSCHI SI POLITICIANUL DE TIP NOU

V.M.: De ce ati intrat in politica si in PD-L?

Teodor Baconschi: Pentru ca sper ca PD-L este un partid reformabil, care poate deveni reprezentantul clasei de mijloc, adica al Romaniei harnice, al Romaniei care conteaza in economia reala. Urlam pe toate vocile civice ca vrem o noua clasa politica. Eu nu am afaceri cu statul, am servit Romania 15 ani in diplomatie, nu am fost securist si sunt un roman care incearca sa raspunda la aceasta mare intrebare: cum imbunatatim elita politica? Cea actuala ne displace. O criticam pe buna dreptate si cu generalizari de multe ori nedrepte.

V.M.: Dumneavoastra nu faceti parte din actuala elita politica?

Teodor Baconschi: Nu fac parte. Eu sunt o noua figura politica, o persoana care a fost diplomat de cariera si intelectual public, si care a facut acest pas pentru ca spera ca prin exemplu personal, prin angajare, poti incepe de undeva, si anume din cel mai frecventabil partid romanesc, o schimbare in bine. Ma intereseaza sa nu mai reducem politica la conflicte simulate (sau nu) intre persoane, sa avem politici care sa se lege de niste valori si, in acelasi timp, sa deschidem partidele politice catre propriul electorat. Nu vreau ca soarta Romaniei sa fie decisa, ca la Baia-Mare, de 15% dintre cetateni, mai mult sau mai putin captati de cadouri electorale. Ma intereseaza ca aceasta Romanie din clasa de mijloc sa decida victoria acelor partide care stiu sa se reformeze si care ies din demagogie si populism. Acesta este pariul meu personal si nu cred ca trebuie sa ma culpabilizez pentru el, chiar daca nu am un mare sprijin in societatea civila.

V.M.: In partid aveti sprijin?

Teodor Baconschi: Am fost bine primit. In general mi se recunoaste munca si cariera si oferta doctrinara. Cred ca exista o sansa de primenire. Va fi un proces mai lung, care trebuie sa aiba un start, si conventia PD-L de la sfarsitul saptamanii va fi o rascruce. PD-L are oameni buni, am cunoscut organizatii locale, primari, care sunt cat se poate de competenti si bine intentionati. Lor trebuie sa li se adauge noi voci si figuri.

V.M.: In urma cu un an, Traian Basescu va vedea ca pe un potential prezidentiabil. Intre timp au fost evenimentele legate de Schengen, dar nu numai, si astazi crede ca e prea devreme sa fiti un prim-vicepresedinte al PDL.

Teodor Baconschi: Nu a spus acest lucru. A spus ca ar fi preferat sa nu fac acel anunt public cu privire la intentia mea de candidatura.

V.M.: Vi-l citez, comentand pentru cotidianul „Romania Libera”, afirmatia lui Radu Berceanu care va viza: „Cred ca a avut dreptate Berceanu, poate ca functia de prim-vicepresedinte e greu de acordat cu dispensa de vechime.”

Teodor Baconschi: Intre timp partidul s-a clarificat, a dat dispensa de vechime si pentru candidatii la presedintia partidului. Radu Berceanu nu candideaza, eu candidez.

V.M.: Prin urmare, credeti ca presedintele Basescu s-a inselat dandu-i dreptate lui Berceanu?

Teodor Baconschi: V-am semnalat niste fapte recente.

V.M.: Declaratia presedintelui Basescu e recenta.

Teodor Baconschi: Eu am intrat in politica de dragul presedintelui Traian Basescu, alaturi de care am lucrat in ultimii sase ani in varii ipostaze. Cred ca este omul politic care intr-adevar se gandeste ca aranjamentul de tranzitie nu mai tine pentru urmatorii 20 de ani. S-a batut ca un leu pentru ca sistemul sa intre in disolutie si sa apara germenii unei innoiri. Simt acest sprijin moral, imi este esential in motivarea de a intra in politica si vom vedea ce iese. Dar deocamdata ne batem pentru aceasta agenda.

V.M.: Radu Berceanu nu e convins ca stiti ce inseamna sa conduceti un partid. Cat de bine ii cunoasteti pe membrii partidului din teritoriu?

Teodor Baconschi: Ii cunosc destul de bine. In pofida angajamentelor externe am facut multe vizite in teritoriu, m-am intalnit cu foarte multe filiale, i-am intalnit efectiv si pe primari, pe presedintii de Consilii Judetene, pe parlamentarii PD-L. Am interactionat cat se poate de intens cu partidul. Am IQ-ul si cultura generala suficient de bune pentru a putea intelege, dupa 15 ani de administratie la nivel inalt, o masinarie cum e o organizatie politica. Nu cred ca sunt atatea necunoscute sau atatea lucruri in care trebuie sa te initiezi. Refuz insa initierea in anumite practici care au dus la discreditarea partidelor politice in ansamblu.

V.M.: Haideti sa facem un test. Cine conduce organizatia PDL Braila?

Teodor Baconschi: Il stiu pe Mircea Toader de la Galati. La Braila nu am ajuns. Credeti-ma ca am interactionat cu cat de multi oameni din partid am putut. Evident, nu am cum sa ma vad cu fiecare membru de partid. Sunt membru in organizatia sectorului 1 Bucuresti, particip si acolo la reuniuni. Incerc sa nu fiu un corp strain in acest partid. Mi-am propus ca munca politica cateva lucruri foarte clare: relatiile externe, doctrina unde vreau sa aduc mai multa crestin-democratie, relatia cu societatea civila si mediul intelectual din orasele mari, pe care trebuie sa le recastigam. Tot ce v-am insirat presupune foarte multa munca, facuta intr-un timp relativ scurt. Am o echipa in jurul Fundatiei Crestin-Democrate, multi tineri de buna calitate care ma ajuta. Cred in posibilitatea ca elita politica de maine sa fie reprezentativa, legitima, animata de un patriotism real si sensibila la binele comun.