Testamentul Parintelui Calciu
Cand Dumnezeu ma va chema la El vor fi niste trepte de parcurs pentru pregatirea trupului meu spre ingropare.
Mai intai, sa stiti ca Parintele Staret al Manastirii Petru Voda, Arhimandritul Iustin Parvu, ne-a acordat in cimitirul manastirii doua gropi alaturate, pentru ca asa cum am trait in viata sa fiu si-n moarte cu sotia mea Adriana, care m-a ajutat in imprejurarile grele, cu un curaj pe care inainte de aceste imprejurari nici nu i l-am banuit.
La capatai va fi o singura cruce de piatra, pe care vor fi scrise numele noastre, data nasterii si a decesului si un indemn catre cei care ne vor vizita mormantul, sa se roage pentru noi.
Conform legilor americane, trupul meu va fi depus intr-o casa mortuara, care va indeplini procedurile prevazute pentru un trup care va fi transportat in Romania. Dupa spalarea profesionala facuta de casa mortuara, rugati un preot ortodox sa spele trupul cu vin si untdelemn, rostind rugaciunile de cuviinta si miruindu-ma pe tot trupul.
Apoi, sa ma imbrace cu straiele preotesti si pe piept sa-mi puna icoana Maicii Domnului, cea sculptata in os si fixata intr-un cadru de lemn, pe care mi-a daruit-o in spital Prea Fericitul Patriarh Teoctist al Romaniei, care mi-a dat si binecuvantare pentru asta. In mana dreapta sa-mi puna sfanta cruce si metaniile primite de la Manastirea Diaconesti, care vor merge cu mine in mormant.
De la aeroport din Bucuresti pana la Petru Voda sunt vreo sapte ore de mers cu masina…
Prietenilor mei de o viata, ucenicilor mei si credinciosilor care ma vor insoti pe ultimul drum le multumesc. Dumnezeu sa le rasplateasca insutit dragostea, grija si ajutorul pe care mi l-au dat! Nu sunt in stare sa gasesc cuvinte de recunostinta pentru toate, cuvantul imi este prea slab si inima mea prea saraca, ca sa pot exprima toata recunostinta mea pentru ei.
Pentru enoriasii mei las acest cuvant: Iubiti-va unii pe altii cum si Iisus ne-a iubit pe noi, ca sa se vada dintru aceasta ca suntem fiii Mantuitorului nostru Iisus Hristos. Fiti jertfelnici! Straduiti-va pentru zidirea Bisericii! Rugati-va si milostiti-va de cei in nevoi!
Arhitectilor care au proiectat Biserica fara nicio rasplata materiala sa le inmulteasca Dumnezeu harul, sa le rasplateasca dragostea cu care au lucrat la proiect luni de zile, pentru a ajunge la cea mai desavarsita forma, prin inspiratia Duhului Sfant. Va rog sa pastrati curata pictura bizantina, fara niciun fel de amestec cu alte influente. Numai pictura, culoare si lumina… nicio icoana in relief, nici o icoana atinsa de modernismul zilelor noastre!
Multumesc Consiliului Parohial care m-a sustinut si ajutat. Duc cu mine in mormant o dragoste uriasa pentru voi, pentru jertfa voastra, pentru sustinerea mea in fata greutatilor, a micilor neintelegeri si a propriilor mele slabiciuni.
Daca am uitat pe unii, ii rog sa ma ierte…
Scriu asta pe patul spitalului, sunt slabit si fara indoiala ca mintea mea nu-i poate cuprinde astazi pe toti cei care m-au iubit si i-am iubit, dar Dumnezeu stie dragostea mea pentru toti, si-mi iarta neputinta.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos si dragostea lui Dumnezeu-Tatal si impartasirea Sfantului Duh sa fie cu voi toti! Amin.
12 noiembrie 2006,
Spitalul Militar Bucuresti