Testele PCR, între folclor mioritic și explicațiile specialiștilor: Un test pozitiv înseamnă prezența SARS-CoV2 sau a unui coronavirus oarecare, ce provoacă un guturai de sezon?

Un test RT-PCR pozitiv înseamnă detectarea prezenței SARS-CoV2, virusul care provoacă boala COVID-19, sau a oricărui tip de coronavirus, care poate însemna și un simplu guturai de sezon? Este unul dintre marile mituri care circulă pe seama testelor PCR, în acest moment cele mai precise instrumente de detectare a virusului care provoacă boala COVID-19. HotNews.ro a discutat cu specialiști care prelucrează zilnic în laborator teste PCR încă de la începutul pandemiei de coronavirus. Concluzia specialiștilor: „Este folclor mioritic. Important este să nu mai inventăm informații care nu există.”

Un test PCR pentru SARS-CoV2 determină strict prezența virusului SARS-CoV2, nu a altui virus, a explicat, pentru HotNews.ro, Constanța Popa, președintele Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor din sistemul sanitar din România. Constanța Popa este și coordonator național de scheme de control al calității pentru aceste teste: „Tehnica PCR, ca principiu, este o tehnică folosită pentru foarte multe analize. Însă, în funcție de kiturile de reactivi dedicate, ele detectează un anumit virus. Aceste kituri sunt dedicate pentru virusul care urmează a fi determinat prin analiză. Orice analiză are kit dedicat, nu doar SARS-CoV2. Metoda a fost inventată de un chimist. Nu există un reactiv universal, care să determine de toate. Nu este adevărat.”

În legătură cu miturile care circulă, Constanța Popa este categorică: „Este un folclor mioritic. Important este să lămurim oamenii și să nu mai inventăm noi informații care nu există.”

HotNews.ro a stat de vorbă și cu Valerica Bică, biolog și singurul specialist în genetică ce lucrează în laboratorul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara. Valerica Bică prelucrează zilnic teste PCR pentru SARS-CoV2, din prima zi a epidemiei în România: „Noi în laborator avem teste specifice pentru SARS-CoV2, care identifică SARS-CoV2. Pentru fiecare pacient se face extracție de ARN viral și în ARN-ul acela se caută genele specifice SARS-CoV2”, a explicat Valerica Bică.

„Pentru fiecare virus în parte există kit de testare specific. În laborator avem teste care identifică SARS-CoV2”

Valerica Bică este biolog și singurul specialist în genetică al laboratorului de la Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara. A prelucrat în laborator teste pentru detectarea SARS-CoV2 de la debutul epidemiei de COVID-19 în România.

Valerica Bică a explicat, pentru HotNews.ro, că pentru fiecare virus în parte există kit de testare specific: „Există și kituri de testare care au enzime specifice pentru detectarea altor virusuri, care identifică spre exemplu și virusurile gripale, separat de cele pentru SARS-CoV2. Dar ce avem noi în laborator este numai pentru identificarea SARS-CoV2. Mai avem kituri specifice pentru virusul HIV, pentru virusurile hepatice – special pentru hepatita B, C. Noi asta avem în laborator. Noi lucrăm virusurile HIV și ale hepatitelor de peste 10 ani în laborator. Iar de anul acesta, am început și cu SARS-CoV2.”

În ceea ce privește testele al căror rezultat este fals pozitiv sau fals negativ, Valerica Bică spune că aceastea sunt „cazuri sporadice, excepții”: „Kiturile cu care lucrăm au o specificitate și sensibilitate de peste 98%. În momentul în care extracția și amplificarea se fac automat, șansa de a se contamina este infimă. Dacă extracția se face manual sau semi-automat, atunci se mai pot contamina. Sau se pot contamina și pe drumul de la recoltarea pacientului până la laborator, sunt mai multe șanse de a se contamina. Nu că ar fi vinovat cineva. Noi, spre exemplu, laboratorul, nu știm cum se recoltează la pacient. Ar trebui să fii foarte atent când recoltezi, să fii foarte atent de la un pacient la altul, să ai grijă să nu contaminezi, să ai grijă cum pui dopul, să ai grijă cum rupi bețișorul. Aceste lucruri noi nu avem de unde să le știm. Sau dacă se transportă, nu știm dacă se răstoarnă sau nu se răstoarna recipientele. În acest caz sunt N variante.”

„Dar având în vedere că deja au trecut atâtea luni, oamenii au experiență și știu ce înseamnă să se recolteze corect, să se transporte corect, decontaminarea să se efectueze corect”, ne liniștește specialistul în genetică Valerica Bică.

În plus, testele PCR nu trebuie confundate cu cele rapide, care au precizie mai slabă: „Să nu se confunde testele PCR cu cele rapide. Cele rapide nu au sensibilitate și specificitate mare. În momentul în care un test rapid este pozitiv, el se confirmă și prin testul PCR. Și ele sunt bune, dar trebuie confirmate printr-un test PCR. Spre exemplu, și la hepatită și HIV există teste rapide, ca și la coronavirus, dar tot PCR-ul este cel foarte precis, care confirmă”, explică biologul Valerica Bică, specialist în genetică.

„Niciodată nu o să influențezi o analiză încât să se ducă din normalul normalului, adică sănătos tun, într-un patologic, gata să mori”

Constanța Popa este președintele Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor din sistemul sanitar din România și coordonator național de scheme de control al calității pentru testele prelucrate în laborator.

Un test PCR pentru SARS-CoV2 determină strict prezența virusului SARS-CoV2 și nu are nicio șansă să determine un alt virus, a explicat Constanța Popa pentru HotNews.ro: „Tehnica PCR, ca principiu, este o tehnică folosită pentru foarte multe analize. Însă, în funcție de kiturile de reactivi dedicate, ele detectează un anumit virus. Aceste kit-uri sunt dedicate pentru virusul care urmează a fi determinat prin analiză. Orice analiză are kit dedicat, nu doar SARS-CoV2. Metoda a fost inventată de un chimist. Nu există un reactiv universal, care să determine de toate. Este un folclor mioritic. Nu este adevărat. Important este să lămurim oamenii și să nu mai inventăm noi informații care nu există.”

„Este adevărat că pot exista interferențe”, admite Constanța Popa. „Eu scriu de 2 ani la o carte despre erorile care pot influența analizele de laborator. Sigur veți rămâne uimiți că deși metoda este dedicată, nu doar în SARS-CoV2, există mulți factori care o pot influența. Dar există așa-numita zonă gri. Niciodată nu o să influențezi o analiză încât să se ducă din normalul normalului, adică sănătos tun, într-un patologic, gata să mori. Sunt într-adevăr interferențe care pot să influențeze, iar eu am scris despre acest lucru în ghidul nostru – www.obbcssr.ro (site-ul Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor din sistemul sanitar din România) că și în SARS-CoV2, din nefericire, există factori care influențează rezultatul în pozitiv sau negativ. Și sunt acolo menționați, recoltarea fiind extrem de importantă”, încheie președintele Ordinului Biochimiştilor, Biologilor şi Chimiştilor din sistemul sanitar din România.