Timisoara bate Clujul

Clujul pierde din nou teren in fata Timisoarei. Potrivit unui studiu comandat de Comisia Europeana, Uniunea Europeana ar trebui sa aloce bani pentru dezvoltarea urbana a doua metropole din Romania : Bucuresti si Timisoara. Sub conducerea primarului Gheorghe Ciuhandu, orasul de pe Bega a luat un avant semnificativ cel putin in ceea ce priveste dezvoltarea economica.

Directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala de Nord-Vest, Claudiu Cosier, a spus ca, deocamdata, nu exista o decizie definitiva in acest sens. El crede ca ultima sansa pentru ca Clujul sa fie inclus in randul metropolelor ar fi organizarea unei actiuni de lobby din partea politicienilor.

Miticismul de Ardeal

Claudiu Cosier a afirmat ca in acest context, Clujul trebuie sa demonstreze ca poate sa genereze prosperitate la nivel regional. In acest moment, a declarat directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala, clujenii se comporta cu ceilalti locuitori ai regiunii exact in acelasi mod in care se plang ca s-ar comporta bucurestenii cu Clujul.

Concret, Clujul beneficiaza din plin de resursele umane si de cele economice ale regiunii insa nu ofera nimic in schimb.

In acest moment, a afirmat Claudiu Cosier, cel mai bun model pentru regiune ar fi crearea unei structuri cu poli de dezvoltare. Cei trei poli ar urma sa fie Clujul, Oradea si Satu Mare. Insa si in aceasta privinta, Clujul a ramas pe dinafara. Orasul intarzie sa isi formeze o zona metropolitana.

In timp ce reprezentantii administratiei clujene afirma ca vor sa creeze o zona metropolitana care sa includa comunele Apahida, Gilau, Floresti, Baciu si Feleac, municipalitatea din Oradea chiar a infiintat o agentie de dezvoltare metropolitana care s-a apucat sa faca proiecte.

Claudiu Cosier apreciaza ca, daca proiectele de dezvoltare metropolitana vor mai intarzia, exista riscul ca locuitorii din comunele invecinate sa nu mai vrea sa se asocieze cu orasul.

La Floresti venitul mediu pe cap de locuitor este mai mare decat in Cluj iar satenii nu vor deloc sa devina clujeni, mai ales ca daca ar deveni un cartier al orasului, ar pierde posibilitatea de a primi fonduri SAPARD iar in plus, pentru rezolvarea problemelor administrative, vor avea de calatorit kilometri intregi pana in centrul orasului, in loc sa mearga pe o distanta de cateva strazi.

De aceea, sustin reprezentantii Agentiei de Dezvoltare Regionala, Clujul trebuie sa ofere proiecte de care sa beneficieze si locuitorii comunelor invecinate. Asa ar fi construirea unui tren mono-sina, adica a unui metrou de suprafata, care sa faca legatura rapid intre zona aeroportului din cartierul Someseni cu cea a centrelor comerciale din Floresti.

Retea de autostrazi in Transilvania

In paralel, politicienii din regiunea de nord-vest, adica cea mai mare parte a parlamentarilor si a presedintilor de consilii judetene, plus primarii localitatilor importante, au adoptat la Cluj o declaratie politica. Declaratia se refera la sustinerea celor mai importante proiecte regionale.

Primul pe lista este autostrada Brasov-Bors, secondata de propuneri de construire a unor noi autostrazi, pe traseele Petea – Satu Mare- Baia Mare – Zalau si Oradea – Arad. Aceste autostrazi ar urma sa asigure legatura dintre nordul si sudul Transilvaniei si sa lege cele mai importante localitati de Autostrada Transilvania si de Coridorul IV European.

Reteaua de autostrazi ar urma sa fie completata cu un sistem de drumuri, cum ar fi drumul rapid Baia Mare – Sighetu Marmatiei si Bistrita Ð Reghin – Targu Mures.

Politicienii din Regiunea de Nord-Vest mai sustin si dezvoltarea aeroportului Cluj-Napoca in calitate de centru regional aerian, precum si electrificarea si modernizarea cailor ferate Episcopia Bihor Ð Cluj – Teius si Cluj Ð Dej – Satu Mare.

Claudiu Cosier a precizat ca adoptarea declaratiei de principii, sprijinita de toate partidele parlamentare, ar putea constitui inceputul pentru lobby-ul de care regiunea de nord-vest a dus lipsa. Insa un semnal ingrijorator este faptul ca primarul din Cluj, Emil Boc, care este si presedintele Partidului Democrat, a lipsit de la intrunirea politicienilor din regiune.

El l-a trimis la reuniune pe viceprimarul Janos Boros si a preferat in schimb sa oficieze casatorii in tot acest timp. Directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala din Cluj crede ca influenta lui Emil Boc poate fi decisiva pentru includerea acestor proiecte in planul national de dezvoltare.

Regionalizare din 2009

Planul ar urma sa fie definitivat pana la sfarsitul anului, apoi va fi negociat cu Uniunea Europeana pana in luna iunie 2006. Pe baza acestui plan, Uniunea Europeana va aloca fondurile structurale pentru Romania in intervalul 2006-2013.

Directorul Agentiei din Cluj a adaugat ca probabil in anul 2009 va fi nevoie de o reorganizare a sistemului regional, pentru ca autoritatile centrale nu vor mai face fata volumului mare de munca. Astfel, in circa patru ani, regiunile ar urma sa capete identitate administrativa pentru a putea gestiona fondurile europene.