Traian Basescu si Crin Antonescu, dans nuptial in fata electoratului maghiar
Traian Basescu si Crin Antonescu au avut prima confruntare directa cu publicul aceleiasi sali, la Congresul UDMR de la Cluj. Ambii candidati la prezidentialele de la toamna au incercat sa cucereasca audienta UDMR aflata acolo si in felul acesta sa se asigure ca mesajul lor ajunge si la electoratul de limba maghiara. Dupa ce a spus „niciodata” autonomiei, Traian Basescu a pierdut simpatia electoratului maghiar, de la 60% cit avea anul trecut la 40% in luna aprilie, desi se mentine pe primul loc. Presedintele a aruncat in joc promisiuni legislative, administrative, Crin Antonescu emotii si aduceri aminte.
Amindoi stiu ca UDMR este in declin si ca electoratul nemultumit si confuz trebuie repede acaparat. Daca la conducerea UDMR va ramine vechea garda care are amintiri placute legate de colaborarea cu PNL, atunci UDMR se va apropia de Crin Antonescu, dar daca se va produce o schimbare in stafful acestei formatiuni, lupii tineri din Uniune se pot orienta spre Traian Basescu cunoscuta fiind colaborarea sa cu liberalii din UDMR.
Traian Basescu vireaza autonomia spre descentralizare
Un punct central al discursului presedintelui a fost ca o intoarcere asupra problemei autonomiei la care a facut referire in mod categoric cu citeva luni in urma, (cind a precizat ca despre autonomia tinutului secuiesc nu poate fi vorba niciodata). Seful statului a tinut sa ii asigure pe reprezentantii UDMR prezenti al Congres ca au in persoana sa „un partizan fara rezerve al descentralizarii ca element esential pentru cresterea autonomiei”.
„Una din mizele esentiale ale perioadei urmatoare este legata de procesul de descentralizare, ca un element esential de crestere a nivelului de autonomie (…) Procesul poate fi intarziat de abordari extreme. Si nu o spun din punctul meu de vedere, dar avem obligatia ca reciproc sa tinem cont unul de sensibilitatile celuilalt.
Abordarile care vizeaza elemente ce nu se incadreaza in Constitutia Romaniei sunt abordari care pot frina o etapa care acum trebuie parcursa rapid: procesul de descentralizare ca instrument de crestere a nivelului de autonomie”, a precizat presedintele Basescu.
Acum, presedintele a virat putin discursul, nuantand problema: a vorbit tot timpul despre descentralizare care este elementul de crestere a autonomiei locale. Cel mai probabil ca presedintele a dorit sa se explice in fata electoratului maghiar si sa recupereze ce mai poate din simpatia pierduta in urma acelei afirmatii facuta in Ungaria. Trebuie sa facem precizarea ca intr-un sondaj comandat de UDMR in aceasta primavara, in topul celor mai simpatizati lideri din Romania, etnicii maghiari l-au numit pe Traian Basescu, dar, si asa, procentul sau a scazut intr-un an de zile de la 60%, la 40%.
In legatura cu termenul de autonomie, presedintele a facut o referire voalata la faptul ca Marko Bela a tradus atunci termenul de niciodata, cu in curind, la modul ironic. Basescu a spus ca exista anumiti termeni „pe care uneori ii traducem diferit”. In acelasi spirit, Traian Basescu a lansat un mesaj nemaiintilnit in discursurile de pina acum, acela ca UDMR sa se preocupe si de interesele romanilor, pentru ca politica lor sa fie adaptata la vremuri.
Presedintele tempereaza schimbarile din teritoriu
Presedintele Basescu a mai facut un pas spre maghiarime amintind ca atunci cind a fost la aceeasi masa cu Marko Bela si Tariceanu, facand guvernul, in 2005, a spus ca e nevoie ca legea autonomiei culturale sa treaca prin Parlament. In felul acesta, presedintele a tintit doi iepuri: le-a amintit udemeristilor ca au foat impreuna la o masa la un moment dat, ca au avut ceva in comun, apoi ca guvernul Tariceanu nu s-a tinut de cuvint si nu a trecut prin Parlament legea respectiva, in complicitate cu UDMR.
„Asa cum discutam cu cativa ani in urma, cand se formase Guvernul Tariceanu, cu domnul presedinte Marko Bela, cred ca legea autonomiei culturale este o lege care trebuie sa treaca prin Parlament cat de rapid”, a spus Basescu, fiind aplaudat de cei prezenti.
El a mai afirmat ca, din punctul sau de vedere, UDMR e o formatiune politica care trebuie respectata pentru ca a contribuit la procesul de democratizare a Romaniei si de intelegere a problematicii minoritatilor.
Discursul aplicat al presedintelui, pe alocuri chiar tehnic a aratat ca presedintele s-a straduit sa-si foloseasca toate atuurile ca sa cucereasca electoratul de limba maghiara. Inclusiv referirea la ordonanta de guvern care schimba conducerile serviciilor deconcentrate din teritoriu asupra careia i-a invitat pe liderii partidelor aflate la guvernare sa mai mediteze, are menirea de a se detasa de o masura care ii vizeaza si pe multi directori si administratori locali ai UDMR din teritoriu.
Antonescu a jucat cartea emotiei
„Ma simt in largul meu, desi nu inteleg o iota ungureste. Ma simt in largul meu, pentru ca exista intre noi, liberalii si dumneavoastra, cateva motive de solidaritate peste care nu putem si nu vom trece niciodata. Primul este ca, in perioada anilor ’90, dumneavoastra impreuna cu noi am luptat pe aceeasi parte a baricadei pentru a impune drepturi si libertati elementare in Romania si am reusit”, a spus Crin Antonescu.
El a fost aplaudat frenetic si la inceputul discursului, dar si la final. La fel ca Traian Basescu, Antonescu a folosit si el ceea ce-l avantaja in pozitia acuala in raport cu UDMR. Le-a amintit ca impreuna au luptat in anii ’90 pentru democratie si libertate, ca au fost parteneri la guvernare si ca acum sint colegi de opozitie.
Ba mai mult, Crin Antonescu a fraternizat cu maghiarimea spunind ca si el se simte adeseori minoritar. „Intr-o tara in care onestitatea, bunul simt si cinstea sint minoritare, credeti-ma, si eu ma simt minoritar si stiu cum e!” Dupa ce a pactizat si s-a victimizat alaturi de minoritarii maghiari, Antonescu le-a insuflat ideea unei sperante: exista o majoritate tacuta care se va ridica si va vorbi, iar ei vor fi in acea majoritate.
La dreapta maghiara, galbenul vireaza in portocaliu
Tehnic vorbind, si Traian Basescu si Crin Antonescu se bat pe acei maghiari din UDMR care sint de dreapta. Pentru ca exista si maghiari de stinga, pe care Geoana mizeaza oricum, fara a se mai deplasa pe la congrese, dar si unii fundamentalisti care balanseaza spre cei care promit autonomia.
Spre udemeristii de dreapta, Traian Basescu pare sa aiba deja o cale de comunicare prin Peter Ekstein Kovacs, un fel de lider al acestei aripi si care a fost cooptat consilier prezidential pe probleme ale minoritatilor la Cotroceni.