Tribunalul Bucuresti a anulat in instanta planul urbanistic al drumului expres spre A1. Primaria continua lucrarile, desi aproape toate documentele proiectului sunt anulate sau suspendate

Tribunalul Bucuresti a anulat pe 4 noiembrie planul urbanistic zonal care stabileste traseul drumului expres spre Autostrada A1, ce ar urma sa porneasca de la Ciurel si sa ajunga la autostrada, dincolo de soseaua de centura. Procesul a fost intentat de mai multe familii care detin proprietati pe traseul acestei artere. Sentinta nu este definitiva. In plus, prima autorizatie de construire emisa pentru pasajul de la Ciurel, parte din drumul expres, a fost anulata de instanta, insa Primaria Capitalei a emis inca doua autorizatii pentru a putea continua lucrarea. Acum s-a cerut in instanta si anularea ultimei autorizatii.

„Noi am pornit pe mai multe fronturi ca sa anulam planul urbanistic zonal. Anularea a fost castigata de mai multe familii din zona – familia Plopeanu, Corduneanu si Chiricescu. Sunt sanse mari sa castige si la recurs. In acest proces s-au depus doua expertize, una pe mediu si una pe urbanis. Expertiza pe mediu demonstreaza ca planul urbanistic viciaza protectia sanitara pentru statia de apa de Rosu deoarece trece la doar 7 metri de aceasta, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua. Nu se respecta normele Comisiei Europene care prevad ca nu ai voie sa construiesti la mai putin de 15-20 metri. Expertiza de urbanism demonstreaza ca acest drum care se descarca in Splaiul Independentei si Soseaua Virtutii va bloca cele doua artere”, a declarat pentru HotNews.ro Victor Rausee, unul dintre cetatenii afectati de acest proiect. Acesta spune ca a cerut si el intr-un alt proces anularea planului urbanistic, urmand sa se judece in decembrie 2014.

Mihai Danes, cetateanul care a obtinut in instanta anularea primei autorizatii de construire pentru Pasajul de la Ciurel, parte a drumului expres catre A1, spune ca Primaria Capitalei a mai emis intre timp doua autorizatii de construire pentru acelasi obiectiv, in bataie de joc fata de decizia instantei. Acesta este nemultumit ca unul dintre picioarele pasajului se ridica la 5 metri de fereastra dormitorului sau.

„Dupa ce am obtinut in instanta anularea primei autorizatii, primaria a emis o alta autorizatie. Am cerut si anularea acesteia, iar pana sa ne judecam, a emis o a treia autorizatie, la inceputul anului 2014, si procesul a ramas fara obiect. Acum am demarat procedurile de anulare in instanta si pentru aceasta. Din nefericire, Primaria a reluat lucrarile pe 5 august si piciorul podului care se ridica in fata casei mele este aproape gata. Nu stiu ce sa fac. Nu cred ca ceva care este construit ar futea fi demolat in aceste vremuri. Ma deranjeaza acest pod deoarece acest pasaj pe care va fi un trafic foarte mare trece la 5 metri de fereastra dormitorului meu care se afla la primul etaj al casei. In plus, vor sa imi exproprieze o bucata din curte. Din fericire exproprierile inca nu au fost aprobate de Consiliul General al Municipiului Bucuresti”, a declarat Mihail Danes pentru HotNews.ro.

Primaria Capitalei a demarat lucrarile la drumul expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti in 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectiva, artera, de 8,3 km, ar fi urmat sa faca legatura intre Splaiul Independentei si autostrada A1.

Licitatia pentru executarea lucrarii a fost castigata de catre consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014.

Lucrarile la pasajul de la Ciurel au inceput, in baza unei autorizatii emise in regim de urgenta, si fara sa existe un Plan Urbanistic Zonal aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti (Planul urbanistic a fost aprobat abia in august 2012) care sa stabileasca exact traseul bulevardului, asa cum prevede legea, si fara sa existe o dezbatere publica serioasa asupra necesitatii proiectului si daca cetatenii din zona doresc sau nu un asemenea proiect. In plus, desi reprezentantii municipalitatii au spus ca se vor expropria 40 de hectare de teren, cetatenii din zona nu stiau cine va fi expropriat si nici in ce conditii. De asemenea, lucrarile au inceput fara sa existe banii necesari, iar la cateva luni dupa ce a inceput santierul, au fost sistate din lipsa de fonduri, din pasaj fiind realizat doar un pilon si fundatia pentru altul.

Consilierii generali ai Capitalei au aprobat, la sfarsitul lunii august 2012, traseul noului drum expres spre Autostrada Bucuresti-Pitesti (penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti), desi lucrarile la Pasajul Ciurel, parte din proiect erau incepute inca din 2010.

Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata.

Cetatenii din zona si societatea civila au declarat in nenumarate randuri ca se opun proiectului din urmatoarele motive:

– este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid. „Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)”, a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.

– nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. „Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd-ul Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti – Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei”, a mai declarat Rausse.

– trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua.

– proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila.

Istoric decizii instanta

Tribunalul Bucuresti a anulat, in iulie 2012, prima autorizatie de construire pentru pasajul de la Ciurel, emisa de Primaria Capitalei in regim de urgenta. Procesul a fost pornit de un proprietar din zona, Danes Mihai. In noiembrie 2013, sentinta a devenit definitiva.

In februarie 2013, si Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta, de un grup de cetateni din zona care nu sunt de acord cu acest proiect. Intre timp insa, sfidand cetatenii si instanta, Primaria Capitalei a emis o noua autorizatie pentru acest pasaj, in august 2013.