UE, intre "puterea soft" si "optiunea nucleara". Cum arata mecanismul prin care UE va contracara derapajele anti-democratice din statele membre

Ministrii afacerilor externe si ai afacerilor europene din statele membre ale UE s-au intalnit luni la Consiliul Afaceri Generale de la Luxemburg si au luat act de scrisoarea comuna a ministrilor de externe ai Germaniei, Olandei, Danemarcei si Finlandei prin care se propune infiintarea unui mecanism european privind democratia, statul de drept si valorile fundamentale ale UE. Comisarul european pentru Justitie, Viviane Reding, a prezentat mecanismele existente prin care Comisia protejeaza statul de drept in statele membre, dar si ce ar trebui facut pentru realizarea unui nou mecanism aplicabil pentru toate statele europene.

• Drept exemplu de intrument folositor si eficient pentru apararea statului de drept, Reding a prezentat si Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) folosit pentru Romania si Bulgaria.

In sedinta de luni, Consiliul Afaceri Generale de la Luxemburg a luat act de scrisoarea comuna a ministrilor de externe ai Germaniei, Olandei, Danemarcei si Finlandei, adresata la 6 martie 2013 Presedintelui Comisiei Europene si Presedintiei Consiliului UE, referitoare la propunerea de infiintare a unui mecanism european privind democratia, statul de drept si valorile fundamentale ale UE. (Sursa)

Reding sustine ca un nou mecanism ar trebui sa fie trecut in tratatul UE pentru a fi legitim si trebuie sustinut de toate statele membre

Comsiarul European pentru Justitie, Viviane Reding a prezentat mecanismele existente prin care Comisia apara drepturile si valorile fundamentale ale UE, precum si statul de drept.

Reding a declarat ca in cadrul UE lipseste un set de instrumente mai bine dezvoltat care sa umple golurile intre intre „puterea soft” realizata prin „persuasiune politica”, rolul Comisiei Europene ca gardian al Tratatelor si „optiunea nucleara” a Articolului 7 din Tratatul UE, care duce la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru in Consiliul European.

Reding a apreciat ca procesul de dezvoltare a unui astfel de set de instrumente pentru apararea statului de drept in tarile UE este mai degraba unul pe termen mediu, si nu pe termen scurt.

Comisiarul Reding a apreciat oportunitatea ca un astfel de nou mecanism care sa supravegheze statul de drept in tarile UE sa fie analizat si in cadrul Tratatului UE, „pentru ca realizarea unui mecanism eficient va avea nevoie de legitimitate si de acceptul tuturor statelor membre si va acorda Comisiei un nou rol pe care deocamdata nu il are”.

Comisiarul european a apreciat ca un nou mecanism trebuie sa fie puternic sustinut de toate statele membre si de parlamentele nationale.

„Statul de drept cere ca fiecare caz individual sa fie rezolvat sub regulile existente in prezent. Nu trebuie sa facem noi reguli pentru un caz particular. Acest lucru ar fi tocmai impotriva naturii statului de drept”, a apreciat Reding.

Cum supravegheaza Comisia Europeana justitia in prezent: „Tabelele de scor ale Justitiei”, MCV si cooperarea cu Comisia de la Venetia

Reding a amintit ca UE solicita ca un stat candidat sa respecte un set de standarde si principii pentru a putea deveni membru, „dar trebuie sa recunoastem ca aceste principii trebuie sa fie in continuare respectate de toate statele membre chiar si dupa aderare”.

Viviane Reding a declarat ca, in prezent, Comisia Europeana lucreaza la un set de intrumente si a amintit de „Tabelele de scor ale Justitiei”, un instrument creat impreuna cu Forumul Economic Mondial de evaluare a independentei Justitiei in statele membre, intrument adoptat in luna martie.

Comisiarul European a explicat ca acest instrument are menirea de a promova sistemele de justitie eficiente, independente si de calitate din Europa. „Imbunatatind sistemul de justitie, contribuim la restabilirea dezvoltarii in Europa si la intarirea fundatiilor necesare pentru o dezvoltare durabila. Rationamentul nostru e simplu: un sistem de justitie eficient si de incredere aduce beneficii economice”, a spus Reding.

Pe langa acest instrument, Reding a amintit de Mecanismul de Cooperare si Verificare (MCV) folosit pentru Romania si Bulgaria, apreciindu-l drept „folositor pentru progresele in domeniul justitiei”.

Reding a mai spus ca MCV-ul „ramane un un intrument potrivit pentru a ajuta la procesul de reforma si pentru a realiza un numar record de rezultate concrete si durabile„.

Ca un alt instrument, Viviane Reding a abordat si cooperarea dintre Comisia Europeana si Comisia de la Venetia.

Reding a precizat ca, in anumite situatii, Comisia Europeana a cooperat foarte strans cu Secretarul General al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, „al carui organizatie are o arie de expertiza dezvoltata pe probleme ce tin de statul de drept si constitutii nationale prin Comisia de la Venetia”.

„Ne-am folosit de aceasta cooperare in legatura cu o serie de crize recente privind statul de drept„, a mai spus Reding.

„Scopul acestor intrumente, fiecare in felul sau, este de a identifica slabiciunile din sistem si de a permite statelor membre sa abordeze deficientele inca din fazele incipiente”, a spus Reding.

Privind scrisoarea comuna a celor patru ministri de externe din Germania, Olanda, Danemarca si Finlanda, Viaviane Reding va prezenta o analiza mai detaliata la urmatoarea reiuniune din mai, potrivit unui comunicat al Consiliului Afaceri Generale.

Titus Corlatean: „Astfel de initiative trebuie sa se aplice tuturor statelor membre intr-un mod unitar si nediscriminatoriu”

Prezent la Consiliul Afaceri Generale, ministrul roman de externe Titus Corlatean a exprimat sprijinul ferm al Romaniei pentru propunerile menite sa contribuie la respectarea si apararea universala a principiilor si valorilor fundamentale ale UE. Astfel de initiative trebuie sa se aplice tuturor statelor membre intr-un mod unitar si nediscriminatoriu, cu respectarea stricta a dispozitiilor Tratatelor UE”, se arata intr-un comunicat al MAE.

Corlatean „a evidentiat faptul ca propunerile reprezinta o buna modalitate de a contracara, de asemenea, tendinte si manifestari populiste sau xenofobe la nivel european. Seful diplomatiei romane a subliniat deschiderea pentru o stransa cooperare cu Comisia Europeana in vederea identificarii modalitatilor optime de punere in practica a acestor initiative, precum si a raportarii lor la alte mecanisme de monitorizare existente la nivel european. A evidentiat, in acelasi timp, necesitatea valorificarii potentialului de cooperare in acest domeniu cu alte organizatii europene, in special Consiliul Europei”, se mai arata in comunicatul MAE.

La inceputul lunii martie, ministrii de externe din Germania, Finlanda, Danemarca si Olanda au trimis o scrisoare comuna presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, prin care solicita crearea unui mecanism pentru salvgardarea valorilor fundamentale ale blocului daca o tara incalca principiile democratice.

Scrisoarea celor patru state solicita Comisiei sa ia masuri pentru a putea „reactiona prompt si eficient pentru a asigura respectarea” principiilor fundamentale ale UE, precum democratia, drepturile omului si statul de drept in tarile membre. Scrisoarea ar propune si o optiune de a taia fondurile UE in cazul statelor care incalca aceste principii.

Reamintim ca unul dintre motivele invocate de Finlanda si Germania (state semnatare al scrisorii) pentru a refuza intrarea Romaniei in Schengen este legat de respectarea statului de drept. Si raportul pe Justitie din ianuarie 2013 indica probleme cu statul de drept in Romania.

￯