Ultima casa a domnitorului Alexandru Ioan Cuza a fost identificata la Florenta

La Florenţa a fost identificată casa în care a locuit domnitorul Alexandru Ioan Cuza în ultimii doi ani ai vieţii sale. Demersurile care au condus la identificare au fost făcute de Melania Cristina Cotoi, ghid turistic român la Florenţa.

Cu prilejul sărbătoririi Micii Uniri din 1859, pe 28 ianuarie, la Florenţa, va fi organizată o conferinţă dedicată Domnitorul Alexandru Ioan Cuza şi ultimilor doi ani din viaţă, petrecuţi ca exilat în celebrul oraş din Toscana, pe atunci capitala Italiei. În cadrul evenimentului, organizat de Asociaţia italo-românească Alter.NATIVA, în colaborare cu Primăria oraşului Florenţa, vor fi prezentate publicului documente inedite despre sejurul domnitorului în Italia. Hotnews.ro a aflat în avampremieră detalii despre cum fost identificată casa domnitorului şi despre proiectul demarat pentru instalarea unei plăci comemorative dedicată lui Alexandru Ioan Cuza.

Ales domn al Moldovei şi Ţării Româneşti la numai 38 de ani, Cuza a domnit 7 ani, până în dimineaţa zilei de 11 februarie 1866, când a fost silit să semneze Actul de Abdicare. Luând calea exilului, Al. I. Cuza se va stabili la Viena, după care va decide să se mute în Italia, la Florenţa.

“A ales Florenţa pentru clima blândă”

Melania Cotoi

Foto: Hotnews

Melania Cristina Cotoi, ghid turistic român stabilit la Florenţa, a cercetat arhivele italiene, identificând ultima locuinţă a domnitorului Cuza. Spune pentru Hotnews.ro: “În data de 26 septembrie 1870, Cuza cumpără o clădire lângă Porta Romana, ce se afla la intersecţia străzilor Colli Imperiali (azi, Niccolò Macchiavelli) şi Poggio Imperiale. Fostul domnitor era un om bolnav când a venit la Florenţa. Tocmai clima blândă din Italia l-a determinat să se mute aici împreună cu familia sa: Doamna Elena şi cei doi fii. Era un om important al vremii şi, cu siguranţă, persoanele din anturajul său l-au sfătuit să aleagă acest oraş, care era pe atunci capitala Italiei. Casa achiziţionată era de construcţie recentă, pe un bulevard nou, iar preţul plătit pentru ea a fost destul de mare. De amenajarea reşedinţei s-a ocupat Doamna Elena Cuza, care se îngrijea de soţ, de copii, de administrarea gospodăriei dar şi de supravegherea proprietăţilor rămase în România”.

“Casa a fost vândută, iar azi e un liceu”

În anii petrecuţi la Florenţa, starea sănătăţii domnitorului se va înrăutăţi: “Ştim că pe 27 decembrie 1872 îşi va face testamentul. Mai ştim că, în ultimele luni, devenise mai bun şi iertător. Într-o zi de primăvara, când părea că se simte mai bine, a decis să plece la Heidelberg cu familia. Voia ca fiii săi să înveţe în acel oraş universitar. Însa drumul până la Heidelberg i se va dovedi fatal. La trei zile după ce a ajuns la hotelul Europa din localitate, domnitorul a murit, la 53 de ani. Ulterior, casa din Florenţa va fi vândută, apoi transformată în farmacie iar astăzi găzduieşte un liceu”.

Personaj ilustru al vremii

După cum reiese din cercetările istorice, în timpul şederii în Toscana, Alexandru Ioan Cuza a frecventat cercurile înalte ale societăţii florentine. “În Italia a fost un om respectat, iar cronicarul Ugo Pesci l-a trecut pe domnitorul român printre „personajele ilustre” care au ales să trăiască la Florenţa în acea perioadă. Legăturile lui Cuza cu autorităţile locale au fost strânse încă din primele zile. Ţinând cont că Florenţa a fost capitala Italiei în perioada 1865-1870, Cuza obişnuia să se întâlnească cu membri ai casei regale, cum ar fi Victor Emanuel de Savoia, fapt consemnat până la data de 1 iulie 1871, când curtea regală se va transfera la Palazzo del Quirinale la Roma. Cuza a mai rămas în contact cu diferite personalităţi politice româneşti, precum Costache Negri sau Vasile Alecsandri.

Legături istorice româno florentine

Descriind pentru Hotnews.ro cum a făcut inedita descoperire a casei lui Cuza, Melania Cotoi descrie parcursul său profesional: “Am urmat un curs pentru formarea de ghizi locali la Florenţa, unde am avut ca profesori pe cei mai buni istorici din oraş. Am continuat să cercetez, în mod special, legăturile istorice şi artistice dintre Florenţa şi ţara noastră, care sunt nenumărate, din antichitate şi până în zilele de astăzi!”

Bustul domnitorului, realizat de sculptorul Romanelli

“Din curiozitate am început să colaborez cu istorici italieni şi români. Poate cea mai fructuoasa colaborare am avut-o cu Prof. Leonard Velcescu, cu care am studiat statuile de daci din Florenţa. Când însoţesc grupuri de români pe Ponte Vecchio, în faţa bustului lui Cellini, le povestesc despre sculptorul italian Raffaello Romanelli care, la începutul sec. XX, a realizat 40 de statui pentru România, printre care şi monumentul lui Cuza de la Iaşi. Mi-am amintit că, în urmă cu mai mulţi ani, am citit despre exilul lui Cuza la Florenţa în Archivi Storici Italiani”.

„Actul de cumpărare e semnat de Al. I. Cuza”

Cercetând şederea lui Cuza la Florenţa, Melania Cotoi a analizat veridicitatea documentelor: “Contractul de vânzare-cumpărare nu se mai află în acelaşi loc, actul fiind mutat în altă Arhivă. Contractul este semnat chiar de Al. I. Cuza. În document mai este specificată şi delimitarea vilei, cu cine se învecinează. Pe baza acestui act, cercetând la faţa locului, am identificat cu exactitate care este clădirea cumpărată de Cuza. Ulterior, am aflat că moştenitorii lui au donat o porţiune de teren către Primăria Florenţei”.

Demersuri pentru plachetă comemorativă la Florenţa

Asociaţia Alter.NATIVA din Florenţa a început demersurile pentru instalarea unei plăci comemorative dedicate domnitorului român, în locul unde şi-a petrecut ultimii ani din viaţă. “La Heidelberg există o placă comemorativă şi un bust dedicat domnitorului Cuza. Cu atât mai mult trebuie să existe o placă la Florenţa”,- declară pentru Hotnews.ro Carmen Claudia Mihai, unul din inţiatorii proiectului.

“Am contactat actualii proprietari ai imobilului, apoi autorităţile române din Italia, considerând că acest proiect nu trebuie să fie al nostru, ci al României. Proiectul a fost înaintat Primăriei din Florenţa, iar demersurile sunt în curs. S-a dat aprobare din partea Primăriei pentru a folosi spaţiul public, locul a fost decis şi măsurat de comisie, mai sunt de pus la punct detalii tehnice. Ne-am fi dorit instalarea unui bust, dar, din cauza costurilor prea mari, ne-am orientat către instalarea unei plăci comemorative.”

Proiectul de instalare a plăcii comemorative va fi prezentat pe larg şi în cadrul conferinţei dedicate domnitorului român pe 28 ianuarie, la Florenţa. Organizatorii au ţinut să mulţumească celor care au ajutat la cercetări şi la continuarea proiectului: “responsabilii de la Primăria Florenţei, jurnalistul Paolo de Anna, Pr. Prot. Trandafir Bobarnea, Dr. Marco Barrato, Consulatul din Bologna, istoricii de la Comitato Fiorentino per il Risorgimento”..

Românii, exemplu pentru Italia

“Românii, aceşti fraţi depărtaţi ai italienilor, au dat mare probă de patriotism, un exemplu admirabil de Unire, pe care noi, italienii, suntem gata de a-l urma… Unirea Principatelor şi consultarea votului poporului este începutul unei ere noi în sistemul politic al Europei. Ele vor pregăti prin triumful lor unirea tuturor italienilor într-un singur corp, căci astăzi nimeni nu se poate împotrivi ca faptul minunat ce s-a realizat la poalele Carpaţilor să se realizeze şi la poalele Alpilor.” (Camillo Benso, conte di Cavour)

Cine este Melania Cotoi

Melania Cotoi este ghid turistic autorizat la Florenţa. Născută la Braşov, s-a stabilit în Italia acum 17 ani. S-a specializat în artă florentină a sec. XX. În 2016, editura Nardini a publicat ghidul „Firenze. Itinerari del Novecento” în care este inclus şi un parcurs turistic al româncei.