Un magnat al untului le-a interzis urmașilor săi să-i vândă colecția de monede vreme de o sută de ani. Momentul a venit acum și odată cu el se risipesc și misterele

După moartea magnatului danez al untului, Lars Emil Bruun, în 1923, testamentul său conținea o dorință bizară: vasta sa colecție de monede, bancnote și medalii, acumulată pe parcursul a peste șase decenii, trebuia să fie păstrată ca rezervă de urgență pentru colecția națională a Danemarcei, în cazul în care ar fi fost vreodată distrusă. După un secol, dacă totul era în regulă, propriul său depozit ar fi putut fi în sfârșit vândut în beneficiul urmașilor săi, scrie CNN.

Marți, la puțin mai puțin de un an de la expirarea ordinului vechi de 100 de ani, primul set de monede din colecția personală de 20 000 de piese a lui Bruun a fost scos la licitație în Copenhaga, capitala Danemarcei.

După aproape opt ore de licitație, cele 286 de loturi inițiale au fost vândute pentru o sumă totală de 14,82 milioane de euro. 

Licitație de opt ore

Nu e prima și ultima licitație, pentru că va fi nevoie de mai multe vânzări pentru a goli cuferele lui Bruun, dar, odată finalizată, va fi cea mai scumpă colecție internațională de monede vândută vreodată, potrivit Stack’s Bowers, dealerul de monede rare și casa de licitații care găzduiește vânzarea. 

Colecția L.E. Bruun a fost asigurată pentru 500 de milioane de coroane daneze, adică aproximativ 72,5 milioane de dolari.

O pasiune din copilărie

Dar Bruun credea că ascunderea comorii sale era pentru o cauză nobilă; în urma distrugerilor pe care le-a văzut în Primul Război Mondial, se temea că Colecția regală daneză de monede și medalii ar putea fi într-o zi bombardată sau jefuită, potrivit casei de licitații.

Bruun a început să colecționeze monede încă din copilărie, în 1859, când unchiul său a murit și l-a numit printre destinatarii unora dintre monedele sale, potrivit catalogului de vânzare. Fiul unor hangi și proprietari de terenuri, Bruun a aflat la vârsta de 20 de ani că moștenirea familiei fusese risipită, iar el era înglodat în datorii. Și-a început propria afacere în unt cu un împrumut, câștigând în cele din urmă o avere din vânzări și exporturi. Cu averea sa, a devenit un colecționar prolific de monede și a fost membru fondator al Societății Numismatice Daneze în 1885.

„Nu mă imaginez gândindu-mă mereu la unt”

„Partea bună a colecționării de monede este că, atunci când ești supărat din cauza a ceva sau te simți neliniștit, te uiți la monedele tale și apoi te calmezi studiindu-le din nou și din nou, meditând la numeroasele probleme nerezolvate pe care le prezintă”, a declarat el odată unei reviste daneze, conform catalogului. „Oamenii care sunt dedicați exclusiv afacerii lor fac o mare greșeală. Eu, unul, nu mi-aș putea imagina să mă gândesc la altceva decât la unt până la sfârșitul zilelor mele.”