Jensen Huang, directorul general al Nvidia, afirmă că părinții nu ar trebui să fie preocupați în mod obsesiv de ceea ce studiază copiii lor în era inteligenței artificiale. El dă asigurări că atât domeniile, cât și valorile importante în prezent își vor păstra relevanța și după adoptarea tot mai largă a AI.
„Cred că nu va conta”, a spus Huang, referindu-se la domeniul de studii. În schimb, lucrurile importante în prezent – precum pasiunea, dedicarea sau profesionalismul – vor continua să îi diferențieze pe oameni și în viitor în ceea ce privește parcursul lor profesional, afirmă Jensen Huang, într-un interviu acordat Channel NewsAsia.
Șeful Nvidia, producătorul de cipuri care a devenit cea mai valoroasă companie din lume în timpul „boom”-ului AI, afirmă că, în loc să urmărească discipline despre care își imaginează că vor fi „rezistente la AI”, studenții ar trebui să se concentreze pe folosirea inteligenței artificiale pentru a-și aprofunda învățarea și pentru a se perfecționa pentru profesia pe care și-o doresc.
„Nu îți vei pierde locul de muncă din cauza inteligenței artificiale, ci în fața cuiva care a învățat să folosească inteligența artificială mai bine decât tine”, a subliniat el.
Huang afirma încă din 2024 că tehnologia AI a avansat atât de mult încât părinții nu ar mai trebui să pună presiuni pe copiii lor să învețe programare.
Șeful Nvidia susține că AI deschide oportunități în numeroase domenii
„Probabil vă amintiți că în ultimii 10 – 15 ani aproape toată lumea care urca pe o scenă ca aceasta v-ar fi spus că este vital ca copiii voștri să învețe știința calculatoarelor. Acum, este valabil aproape exact opusul”, a declarat el la World Governments Summit, organizat la Dubai.
Șeful Nvidia a mai spus că oamenii de știință, inginerii și fermierii de mâine vor putea folosi sisteme informatice avansate pe cont propriu, mulțumită ajutorului dat de AI.
Într-un alt interviu, acordat anul trecut, el numea trei meserii cu „guler albastru” despre care spunea că vor avea mare căutare în perioada următoare datorită investițiilor masive în construirea centrelor de date necesare tehnologiei AI. „Dacă ești electrician, instalator, tâmplar, vom avea nevoie de sute de mii dintre voi pentru a construi toate aceste fabrici”, a declarat Huang într-un interviu pentru postului Channel 4 News din Marea Britanie.
Business Insider notează că în noile sale comentarii Huang a vorbit despre „arta povestirii”, jurnalism, arte și design drept exemple de domenii care vor rămâne valoroase chiar și pe măsură ce inteligența artificială va deveni tot mai avansată.
„Capacitatea de a spune o poveste pentru un public va rămâne la fel de importantă în viitor cum este și astăzi”, a spus Huang.
Jensen Huang, la una dintre prezentările de produs ale Nvidia, FOTO: Chiang Ying-ying / AP / Profimedia
Unul dintre cei mai bogați oameni din lume amintește de conceptul japonez „wabi-sabi”
În noile sale declarații pentru Channel NewsAsia, șeful Nvidia a făcut referire și la conceptul japonez de „wabi-sabi”, adică frumusețea imperfecțiunii, el sugerând că trăsăturile profund umane ar putea deveni și mai apreciate într-o lume saturată de AI.
Două exemple ale conceptului japonez wabi-sabi sunt cultul estetic pentru pietre (grădină uscată) și îngrijirea bonsaiului. Filozofia japoneză susține revenirea la simplitate și liniște, care pot influența pozitiv existența.
„Indiferent ce decideți că este pasiunea voastră, singurul lucru pe care trebuie să-l faceți este să vă întrebați: Cum poate AI să-mi ridice nivelul învățării, al meșteșugului și al scopului meu?”, a spus el.
Huang, care s-a născut în Taiwan și a emigrat cu părinții în SUA când era copil, este unul dintre cofondatorii și CEO-ul Nvidia de la înființarea sa.
Printre altele, ascensiunea spectaculoasă a Nvidia pe fondul „boom”-ului AI l-a făcut pe Huang unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Agenția Bloomberg evaluează averea sa la 178 de miliarde de dolari și îl plasează pe poziția a 8-a în clasamentul său al celor mai înstăriți miliardari. Deasupra sa sunt doar alți antreprenori și directori din Silicon Valley, precum Elon Musk, Larry Page, Michael Dell sau Mark Zuckerberg.
„Arhitecții AI” aleși de revista Time drept „Persoana anului” în 2025, FOTO: Time / AFP (Colaj Ion Mateș)
Șeful Nvidia este unul dintre „tehno-optimiști”
Huang a respins din nou îngrijorările referitoare la o pierdere masivă a locurilor de muncă din cauza adoptării AI de către companii, susținând că, deși tehnologia va automatiza anumite părți ale multor locuri de muncă, ea îi va împinge totodată pe oameni către activități de nivel mai înalt, care necesită judecată și creativitate.
„Un loc de muncă este ca un coș de sarcini”, a declarat el pentru CNA. „Multe dintre aceste sarcini vor fi automatizate. Iar credința mea este că, drept rezultat al automatizării, ne vom putea concentra pe părțile mai dificile ale muncii noastre”.
La fel ca Sam Altman, CEO-ul OpenAI, Huang este unul dintre „tehno-optimiștii” care consideră nu doar că AI nu va duce la o dispariție a locurilor de muncă de natură să provoace tulburări la nivel de societate, ci că tehnologia va deschide noi oportunități umanității.
Un alt jucător important din domeniul AI, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, este în schimb în tabăra celor îngrijorați de potențialul tehnologiei de a provoca turbulențe majore pe piața muncii.
„Cancerul este vindecat, economia crește cu 10% pe an, bugetul este echilibrat – și 20% dintre oameni nu au locuri de muncă”, a fost unul dintre scenariile enunțate de Amodei anul trecut, într-un interviu acordat Axios.
Unul din „nașii AI” avertizează că tehnologia va exacerba diferențele sociale
Geoffrey Hinton, unul dintre așa-zișii „nași” ai AI – cercetătorii care au lucrat la tehnologia de „deep learning” (învățare automată) ce a făcut posibilă dezvoltarea inteligenței artificiale -, a lansat avertismente similare în mod repetat.
„Ce se va întâmpla de fapt este că oamenii bogați vor folosi AI pentru a înlocui muncitorii”, a declarat Hinton, într-un interviu acordat Financial Times în septembrie anul trecut.
„Va face ca unii oameni să devină mult mai bogați, iar majoritatea să devină mai săraci”, a mai spus Geoffrey Hinton, care a fost cercetător timp de un deceniu la Google înainte de a pleca în 2023 tocmai pentru a încerca să tragă un semnal de alarmă cu privire la evoluția tehnologiei AI. Un an mai târziu, el a câștigat Premiul Nobel pentru Fizică alături de cercetătorul John Hopfield. Cei doi au fost premiați cu Nobel pentru munca lor la rețelele neuronale artificiale, care au stat la baza dezvoltării tehnologiei inteligenței artificiale.
