Urmatorii 50 de ani ai Romaniei in UE (de Emil Stoica)
Zilele acestea s-au sarbatorit laBerlin 50 de ani de la constituirea UE. Romania tocmai a devenit membra a acestui club. Interesul nostru de pana acum a fost acela de a deveni membri. Acum insa, ca membru deplin, care trebuie sa fie interesele si obiectivele tarii noastre in cadrul Uniunii? Care sunt politicile la nivel european ce vor trebui sa fie sprijinite de viitorii europarlamentari romani?
Ar fi in principal trei lucruri: 1) deschiderea si liberalizarea economica sa continue in Romania si U.E.; 2) o integrare mai accentuata a institutiilor europene; 3) continuarea extinderii.
1. Deschidere economica
Succesul economic romanesc cu cresterea economica continua si sustinuta din anul 2000 si pana azi se bazeaza in intregime pe liberalizarea economiei si pe stimularea competitiei. In tari precum Rusia sau Venezuela, cresterea economica are ca baza cresterea pretului resurselor naturale; ca fapt divers, in Romania cresterea economica s-a produs pe fontul scaderii exploatarii resurselor naturale.
Acest proces de liberalizare si deschidere economica trebuie sa continue. Cateva reforme la nivelul UE (si al Romaniei, deci) ne asteapta in 2007 si 2008: liberalizarea pietei energiei si liberalizarea serviciilor postale.
Din pacate, tari mari din UE, printre care si Franta, se opun din ce in ce mai insistent unor astfel de schimbari ce vor aduce competitie in aceste domenii si, deci, preturi mai mici pentru servicii de calitate.
Tot din pacate, si Romania, care este perceputa ca o tara liberala in cadrul UE a oprit privatizari precum cea a Romgaz, a CFR sau a Postei Romane.
Insa si multe alte tipuri de servicii vor ramane neliberalizate in viitorul apropiat, printre care: in domeniul invatamantului, a sanatatii si chiar a anumitor servicii financiare.
Liberalizarea economica trebuie sa vina in paralel cu reducerea reglementarilor pentru anumite produse si piete, reglementari ce fac, mai ales in tari precum Italia sau Germania, ca produsele altor tari sa gaseasca cu greu drumul catre clientii din aceste doua tari.
Traim din ce in ce mai mult intr-o economie globala, iar daca se doreste ca firmele europene sa fie competitive pe plan global, atunci ar fi bine sa fie expuse la competitie in primul rand pe piata interna a UE.
U.E. este cea mai puternica economie din lume la aceasta ora. Din pacate insa, nu isi foloseste pe deplin aceasta putere si in afara U.E., datorita abordarilor de politca externa diferite intre tarile membre. Nu exista o politica comuna in domeniul energiei, nu exista o presiune unitara a U.E.
pe tari precum China sau India pentru ca aceste tari sa-si deschida complet pietele catre investitii neingradite in economiile lor. De exemplu, daca o firma doreste sa vanda anumite produse pe piata chinezeasca, atunci trebuie sa intre intr-un join-venture cu o firma chinezeasca, daca vrea sa evite accize nerezonabile.
La fel in India: daca o firma vrea sa intre pe piata de retail indiana trebuie sa-si gaseasca un partener local. Raspunsul la aceasta abordare neunitare este: mai multa integrare.
2. Mai multa integrare
Pe langa avantajele prezentate mai sus, mai multa integrare in cadrul UE va face firmele si cetatenii sa o duca mai bine.
De exemplu, dupa introducerea monedei unice (euro), comertul dintre tarile membre euro a crescut cu 5 – 15% mai mult decat intre tarile care nu sunt membre euro. In plus, cheltuileile cu comisioanele de schimb sau cu eliminarea riscului de schimb au disparut, firmele devenind mai competitive iar cetatenii mai castigati.
Spatiul Schengen a eliminat controalele intre tarile membre si a redus costurile ce inainte erau alocate unor astfel de controale. Acest tratat (Schengen) a avut atat un succes atat de mare incat si tari din afara UE (cum ar fi Norvegia) au aderat.
La nivelul cetateanului, mai multa integrare inseamna si mai multa mobilitate. De cand dl. Orban a devenit comisar pe domeniul multilingvismului, s-a acreditat ideea ca lipsa cunoasterii unei limbi straine este o piedica in calea mobilitatii in cadrul UE. Este adevarat, insa aceasta este numai o cauza minora.
Ceea ce ar incuraja mai mult mobilitatea ar fi mobilitatea serviciilor si drepturilor pe care le are un cetatean. Un cetatean care se muta dintr-o tara membra UE in alta tara, este mai degraba interesat de recunoasterea studiilor si a calificarilor (din orice domeniu) si de a putea purta cu sine beneficiile planului de pensii sau a asigurarilor sociale.
Ce se intampla, de ex., daca ajungi la pensie si ai lucrat 3 ani in Romania, 3 in Italia, 3 in Spania, 3 in Germania s.a.m.d? Are acest cetatean drept la pensie? Ii este lui usurat accesul la acest drept?
3. Continuarea extinderii
67% din comertul Romaniei se desfasoara cu tari membre UE iar 60% din marfuri trec granita Romania – Ungaria, o granita ce este de 5 ori mai mica decat cea cu Ucraina, de exemplu.
Datorita usurintei de a face business in Vestul continentului, majoritatea investitiilor in Romania au loc in vestul Romaniei, in acest fel diferentele intre Vestul si Estul tarii, in loc sa scada, cresc.
Cu Ucraina, Turcia, Moldova si tarile din Caucaz in UE, firmele din regiunile de est a Romaniei ar putea prospera datorita accesului mai usor la acele piete. In plus, cheltuielile enorme cu securizarea frontierelor ar disparea, la fel cum ar disparea si problemele de granita cu Ucraina (de ex. canalul Bastroe ar deveni complet inutil).
Concluzie
In toamna vom avea alegeri pentru parlamentul european. Personal, voi judeca si voi vota in functie de cum partidele vor intelege sa raspunda problemelor de mai sus.
INTERVIURILE HotNews.ro