Varujan Pambuccian: Aș aboli toate concursurile școlare și orice fel de curriculă și teste naționale, dar cred că m-ar omorî toți părinții, profesorii și copiii

În următorii ani 10-15 ani vor dispărea foarte multe locuri de muncă, din cauza robotizării și inteligenței artificiale, iar sistemul de învățământ trebuie schimbat, reiese din declarațiile lui Varujan Pambuccian, deputat și profesor la Facultatea de Matematică și Informatică din București. El a vorbit într-un interviu acordat HotNews.ro despre meseriile care vor dispărea, cu ce vor fi înlocuite și soluția pentru a evita apariția clasei oamenilor inutili. Referindu-se la sistemul educațional el a spus că ar aboli toate concursurile școlare, orice fel de curriculă unitară și teste naționale.

Câteva dintre declarațiile profesorului:

Inteligența artificială, nu numai că nu bea și nu fumează, dar nici nu cere șpagă.
Rolul profesorului în școală este cu totul altul decât să-ți toarne cunoștințe cu ”pâlnia în cap”. Ei au ajuns ca, în loc să te învețe un domeniu, să te învețe cum să câștigi un concurs școlar
Părinții sunt foarte fericiți și ei în logica „ce deștept e fiul meu că știe Luceafărul la doi ani” sau trei, sau patru, sau whatever. Adică știe și nu înțelege nimic
Multe locuri de muncă vor dispărea din cauza tehnologiei, de la programatori, la cei care lucrează în domeniul manipulării de marfă
Este posibil să reapară meseriile de cizmar, croitor, muncitor social, din cauza cererii de servicii personalizate
Apariția clasei oamenilor inutili se va întâmpla, dar poate fi evitată
Biologia sintetică este principala speranță pentru eradicarea unor boli severe, tehnologia existând dar nu poate fi utilizată din cauza legislației. Ea ne va transforma pe noi, oamenii, într-o altă specie în următorii 200 de ani.
Sistemul educațional actual, corporatizat, nu mai poate oferi nici măcar o bază solidă în ceea ce privește cunoștințele în domeniile fundamentale. Îl învață, în schimb, pe copii cum să ia concursuri școlare, dacă se poate olimpiade internaționale și atât
Despre rețelele sociale: Comunicăm foarte mult în bubble-uri în care nu facem decât să fim de acord. Noi nu mai suntem obișnuiți să dezbatem lucruri
În absența concursurilor școlare, copiii vor învăța domeniile respective, nu cum să facă pentru a câștiga un concurs școlar.

„Trebuie să plecăm de la motivul pentru care în următorii 10-15 ani vor dispărea foarte multe locuri de muncă. Să vorbim în primul rând despre robotica industrială. Acesta este un domeniu vast care a început să aibă efecte în lumea reală în anii ’70, adică foarte repede după ce a fost creat primul robot în 1961. Iar aceste efecte au apărut la început în industria auto japoneză. De ce nu în SUA unde a fost depus patentul și creat robotul? Pentru că Hollywood-ul dăduse o conotație negativă noțiunii de robot. A fost nefericit aleasă denumirea de robot de către inventatorul său, George Devol. A prins în Japonia, într-un alt mediu cultural unde nu exista o conotație negativă, și în industria auto japoneză pentru că permitea operațiuni de tip sudură și vopsire. Numai că în ultimii 20 ani lucrurile au luat o turnură foarte diferită, odată cu creșterea capacității de procesare și a complexității operațiunilor pe care un robot le poate realiza, odată ce roboții pot lucra într-o rețea de obiecte robotice, odată cu realizarea de software de management a unei rețele de roboți și odată cu dezvoltarea științei proiectării de linii de fabricație robotică care să asigure un management flexibil al acestor obiecte”, a spus Pambuccian.

Așa s-a ajuns că în 2014 un fabricant de aer condiționat mare, chinez, Midea, și-a robotizat o fabrică de aer condiționat utilizând roboți produși de Kuka (producător german în acel moment), companie pe care Midea a cumpărat-o ulterior devenind cel mai mare proiectant și producător de fabrici robotizate din lume. În fabrica robotizată de Midea atunci, 800 de roboți au înlocuit 24.000 de oameni, reducând drastic costurile, mărind productivitatea și calitatea și eliminând toate problemele create de managementul unui personal atât de numeros.
Adidas a trecut la producția de sneakerși în fabrici robotizate în anul 2017 și este urmat de către Nike, mutând fabricația în mijlocul piețelor pentru a scădea nu doar cheltuielile de fabricație, ci și cele logistice și generând un val uriaș de disponibilizări în China.

Potrivit acestuia, producția de bunuri începe să se mute în piețele de desfacere majore, dar fără a crea locuri de muncă.

„Pe mine m-a amuzat când a spus Trump că mută locurile de muncă înapoi în America. Da, le mută, numai că nu sunt locuri de muncă pentru oameni, ci pentru roboți. Ideea de loc de muncă începe să devină ea însăși un subiect destul de complex. Este foarte probabil că grosul producției de bunuri va trece în următorii 10 ani în zona complet robotizată. Va fi foarte greu să produci cu oameni și să ai o competiție care produce cu roboți. Este imposibil să faci față. Așa că, dacă trece unul singur în zona asta, trec toți cei care vor supraviețui. Generalizarea se va face oarecum rapid”, a explicat deputatul.

Job-uri care vor dispărea din cauza robotizării, în concepția sa

– În următorii 10 ani mai tot ce înseamnă muncitori industriali vor dispărea

– Meseria celor care manipulează lucrurile în depozit dispare pentru că depozitele încep să fie din ce în ce mai mult robotizate și informatizate. Este exemplul lui Amazon care face un efort din ce în ce mai mare să-și robotizeze partea de depozitare, împachetare și livrare.

– În ceea ce privește partea de împachetare, cei care lucrau pe benzile rulante vor fi și ei înlocuiți de roboți industriali. Cel mai bun exemplu este Ikea care și-a rezolvat acum câțiva ani problema asta și are complet robotizată împachetarea kit-urilor de mobilă.

INTELIGENȚA ARTIFICIALĂ

„Se spune într-un mod destul de eronat Inteligență artificială, după părerea mea și lucrul acesta se vede clar încă de la momentul nașterii ei în 1956 la workshop-ul de la Darthmouth College, atunci când denumirea a fost aleasă mai degrabă din motive de marketing științific decât din motive legate de programul propus acolo. Ea nu are, încă, nici conștiință de sine și nici funcționalitățile majore pe care le are inteligența umană, dar are poate realiza foarte eficient funcții pe care le îndeplinește și creierul uman”, a spus Pambuccian.

Ce face inteligența artificială astăzi?

Este în stare să recunoască tipare cu o viteză mult mai mare decât o face creierul uman și cu o acuratețe foarte bună, căutând în volume foarte mari de date. Poate procesa foarte rapid informația în baza unui set de reguli predefinite. Cum ar fi, de exemplu, limbajul. Noi gândim utilizând cuvinte și într-o gramatică dată. Lucrul acesta îl poate face inteligența artificială. Poate structura lucruri plecând de la un set de abstracții pe care le deține și utilizând o gramatică predefinită. Este speculată de mulți în ideea că poate învăța. Putem să spunem învățare dar la nivelul la care vorbim de învățare în lumea animalelor și nu la nivelul la care învățarea are sofisticarea celei umane. Nu are creativitate deloc pentru că nu are conștiință de sine și nu are implementate echivalentele circuitelor bazate pe serotonină și dopamină care fundamentează cogniția în regnul animal. Mai este mult de făcut în inteligența artificială.

„Probabil că în următorii 200 de ani se va ajunge la ceva care chiar să fie inteligență, odată cu înțelegerea modului în care funcționează creierul. Cu toate acestea, inteligența artificială se dovedește mult mai eficientă decât omul în foarte multe domenii. Și asta înseamnă mai bine, mai repede și cu costuri mai mici, adică un lucru care va avea o adopție rapidă în următorii ani”, a explicat profesorul.

Meseriile pe care crede că le va înlocui inteligența artificială: unii medici, contabili, avocați.

– Inteligența artificială poate să suplinească activități simple, cum ar fi cele dintr-un call-center. Foarte multe call-center-uri folosesc, în momentul de față, sintetizatoare de voce umană și un soft de inteligență artificială fiind capabile să proceseze limbajul natural, adică să proceseze ce spui și să îți dea un răspuns. Asta face și cel care este la desk, în definitiv: are niște cartonașe de pe care citește un răspuns în funcție de ce întrebi tu. Dacă îl scoți din cartonaș, s-a terminat. Care este diferența? Niciuna!

– Va înlocui, în următorii 10 ani, la modul foarte serios, tot ce înseamnă funcționarii de front desk, dar și o mare parte dintre ceilalți funcționari care lucrează pe bază de reguli prestabilite. În 2016 Amelia un soft de inteligență artificială de la IPSoft a fost primul funcționar de ghișeu la primăria Enfield, un sector din Nord-Estul Londrei. Inteligența artificială, nu numai că nu bea și nu fumează, dar nici nu cere șpagă. Amelia, de exemplu, este disponibilă de oriunde, 24/7 și mai e dotată și cu un modul empatic. Păi nu e mai bine așa?

– Va reuși să înlocuiască o parte dintre medici pe partea de diagnoză. Anul acesta, Watson, un sistem de inteligență artificială al IBM, a reușit să dea diagnostice mai bune decât cei 20 de medici de la care a „învățat”.

– Nu va înlocui profesorii, așa cum se spune. Dacă se va întâmpla lucrul acesta, zona aceea care va folosi inteligența artificială pe post de profesor nu va reuși să depășească mediocritatea. Rolul profesorului în școală este cu totul altul decât să-ți toarne cunoștințe cu pâlnia în „cap”.

„Azi avem acum un sistem de învățământ care a fost distrus de ideea concursurilor școlare și de ideea punctării pe baza concursurilor școlare a profesorilor. Profesorii au ajuns ca în loc să te învețe un domeniu, să te învețe cum să câștigi un concurs școlar. Este extraordinar de periculos și de grav, dar se pare că este o sarabandă în care sunt antrenați toți. Pentru profesori e mai ușor. La fel și pentru mulți dintre copiii care au fost obișnuiți să își arare de mici genialitatea în a memora mecanic lucruri. Părinții sunt foarte fericiți și ei în logica „ce deștept e fiul meu că știe Luceafărul la doi ani” sau trei, sau patru, sau whatever. Adică știe și nu înțelege nimic. Este fix din categoria aia stilul acesta de învățământ. Aici da, inteligența artificială poate înlocui profesorii. Într-un învățământ adevărat, nu. Poate fi, în schimb, un instrument util”, a explicat Varujan Pambuccian.

– Va înlocui, cu siguranță, contabilii, o parte dintre avocați. S-ar putea și o parte dintre judecători. În tot ce înseamnă sisteme care reacționează pe baza unor reguli, inteligența artificială este mai ieftină și procesează mai mult în aceeași unitate de timp. Deci este mai bună.

Majoritatea angajatorilor încep să gândească așa: De ce mi-aș lua belea pe cap un om și de ar trebui să să depind de el? Pentru că un angajator depinde de angajații săi. Nu e mai bun un sistem electronic care face aceeași muncă și cere strict mentenanța din specificații?

– Inteligența artificială va înlocui programatorii. Aproape pe toți. În 10-15 ani, meseria asta dispare. India a publicat anul acesta un plan de tranziție pentru industria sa de software către cea de inteligență artificială. Numai că nu toți cei care lucrează acum vor mai avea de lucru atunci.

Ce va rămâne în industria de IT vor fi analiștii, arhitecții software, designerii grafici și testerii. De ce? Păi până la urmă ce este un program? Este traducerea într-un limbaj pe care îl înțelege o mașină a unor lucruri structurate pe care ți le dă cineva. Cine? Arhitectul, care îți dă lucrurile alea pe baza unei analize făcută de un analist. Ei nu dispar. Programatorul care este un soi de compilator uman, adică ia un lucru specificat de arhitect și îl transpune într-un limbaj al unei mașini sau într-un limbaj care permite o translație automată în cel al mașinii. Asta poate să facă un sistem de inteligență artificială foarte ușor.

Designerul de interfețe nu o să dispară pentru că meseria lui ține de creativitate. Tot ce înseamnă grafică, partea audio și multimedia dintr-un soft ajunge să fie din ce în ce mai importantă. De multe ori, alegi între un program sau altul după cum arată.

„Va dispărea însă meseria de actor de voice over. Pentru că și aici inteligența artificială și sintetizatoarele de voce umană pot prelua un text scris și îl transforma într-unul vorbit. O să rămână poate un număr mic de programatori, pentru lucruri extrem de critice, de exemplu pentru industria auto, aeronautică, militară, unde dezvolți softul cu inteligența artificială, dar vrei să-l verifice de 1000 de ori un om. El, împreună cu testerul, ajung să colaboreze ca să scoată bug-uri și alte lucruri din soft. Pentru România asta este o mare problemă pentru că noi, ca țară, câștigăm bani din industria de outsourcing de IT”, a explicat deputatul.

Alte job-uri care vor dispărea: chefii, angajații din fast-food.

„Tot ce ține de fast-food se va robotiza și va fi controlat cu inteligență artificială. O companie din California, CaliBurger, i-a înlocuit pe oamenii care găteau burgerii cu roboți. Acum își pune problema să introducă mâini robotice pentru a-i înlocui pe cei care pun cartofii la prăjit, iar apoi în pungi. Deja casierii au fost înlocuiți, în foarte multe locuri acum câțiva ani în McDonalds. Iar Amazon are deja magazine offline fără personal uman. Alte meserii care dispar”, a arătat Pambuccian.

El este de părere că vor fi înlocuiți mulți dintre cei care lucrează ca chef, dar nu sunt celebri și foarte creativi.

„Pe lângă unul ca acesta, vor fi 5-6 chefi roboți cu inteligență artificială. Deja există o bucătărie de genul acesta realizată de compania britanică Moley, care gătește robotic. Nu este un dispozitiv foarte scump, costă 10.000 de lire iar pentru un restaurant înseamnă un chef care te costă extrem de puțin pe lună. 10.000 de lire, plătiți o sigură dată, și să poată să gătească atâtea feluri de mâncare câte rețete poți să downloadezi, folosind gesturile și stilul de ornare al chefilor celebri. Orice restaurant își dorește așa ceva, iar pentru un lanț de restaurante poate asigura aceeași calitate în fiecare loc. Este o foarte mare economie și creștere a productivității”, susține acesta.

Potrivit acestuia, suntem în fața unui fenomen fără precedent în istoria omului.

„Până acum, fiecare revoluție a disponibilizat un număr mare de oameni care au fost imediat preluați de promotorii revoluției respective. De exemplu, Prima Revoluție Industrială a mecanizat agricultura dar a preluat lucrătorii din agricultură în fabrici. De data asta, nu prea văd cine îi va prelua pe cei disponibilizați. Pe de altă parte, noi în calitate de consumatori suntem la baza acestei schimbări. Noi vrem mai repede, mai ieftin, mai bun”, a precizat profesorul.

Acum suntem înaintea unei mari schisme economice, crede el, pentru că pe deoparte o să vorbim de produse și servicii de masă, realizate de roboți industriali și de inteligența artificială, din ce în ce mai ieftine, mai accesibile, mai bune calitativ, dar care vor arăta toate la fel.

Există o nevoie în noi, însă, de a găsi lucruri care ni se adresează doar nouă. Și aici vom vedea crescând o a doua economie: cea a bunurilor și serviciilor personalizate realizate de oameni. Cele două economii, complementare pot asigura atât abundență cât și locuri de muncă.
Eu văd reabilitate foarte multe meserii pe care le credeam pierdute în A Doua Revoluție Industrială, adică: cizmar, croitor, muncitor social, etc. Cred că o să reapară profesiile de genul acesta și vor reprezenta o parte dintre profesiile care vor absorbi, nu foarte mult, dar totuși semnificativ, din ce se pierde ca locuri de muncă.

FABRICAȚIE ADITIVĂ

„În construcții vor dispărea multe locuri de muncă pentru că se va face mai ușor și mai ieftin construcția de locuințe în special, folosind imprimante 3D specializate. Nu vorbim despre lucrări deosebite. Turnurile gemene din Bangkok, nu o să le construiești cu o imprimantă 3D, sau nu știu ce mare pod, dar în cazul caselor, lucrul acesta se întâmplă deja. Chinezii sunt avansați în direcția asta, olandezii încearcă și ei să prindă o bucățică din tort cu lucruri mai neobișnuite arhitectural care se pot face doar cu imprimante 3D. Acest lucru va duce la dispariția multor locuri de muncă și la ieftinirea serioasă a caselor”, a spus Pambuccian.

Mai este un val care se adresează de data aceasta speciei umane însăși: biologia sintetică.
Toată lumea se gândește la roboții care nu știu ce o să facă. Roboții humanoizi sunt și vor fi excepții interesante, dar cu un grad mic de utilitate. Oricum, nu vom vorbi de o preluare a lumii de către roboți pentru că întotdeauna vom ști să ne upgradăm mai repede decât upgradăm roboții pe care îi producem.
Marea diferență va veni din partea biologiei sintetice. Deja după 2012 când a apărut CRISPR, a treia tehnologie de editare a ADN-ului, editarea sa într-o celulă vie a ajuns să fie extraordinar de eficientă și foarte ieftină, adică sub 100 de dolari pe genă. Asta va duce la transformarea medicinei, cu excepția celei care se ocupă cu repararea țevilor și oaselor din noi. Vindecarea suferințelor care țin de alt tip decât cele care țin de oase rupte și de țevi cu probleme se va face cu biologie sintetică. Deja există primele rezultate pe cancer pulmonar la Universitatea Sichuan din China.
Este trist că o tehnologie euroatlantică nu poate fi folosită în zona noastă din cauza birocrației și legislației care presupune un timp uriaș necesar omologărilor. Oricum, biologia sintetică este principala speranță pentru eradicarea unor boli severe și chiar dacă tehnologiile apar în lumea noastră dar sunt utilizată în spațiul asiatic este, oricum, un pas înainte.

„Un alt impact mare imediat al biologiei sintetice va fi în agricultură. Pe lângă robotizarea extremă la care a ajuns, care face ca în SUA să asistăm la o scădere a populației ocupate în agricultură de la 0,7% la 0,4% populație în ultimii 10 ani, în condițiile în care acolo se realizează cea mai mare productivitate din lume și Statele Unite sunt cel mai mare producător agricol global, biologia sintetică va duce la reducerea masivă a suprafețelor necesare pentru agricultură și chiar la o transformare parțială a ei într-o industrie. Putem modifica în momentul de față genomul oricărei plante sau al oricărui animal. Totul e să cunoaștem bine genomul și să știm la ce folosesc secvențele din interiorul său. Iar anul acesta a fost secvențiat genomul grâului, Adică putem produce, de exemplu, soiuri de grâu fără gluten. Japonezii folosesc editarea genelor cu mult succes în horticultură colorând spectaculos florile. Chinezii au creat o specie de animal de companie obținând un porc pitic pe care îl pot colora și textura la cererea clientului”, a mai arătat deputatul.

Potrivit acestuia, vorbim și de utilizarea bacteriilor pentru a produce hrană și crearea de hrană animală sintetică.

Experimentul făcut de către Mark Post în anul 2014 a dus la apariția cărnii sintetice realizate din celule animale crescute industrial și printate sub forma pe care o dorește piața. Deocamdată este o tehnologie foarte scumpă, dar odată apărută, o tehnologie cu un asemenea potențial se dezvoltă rapid și ajunge repede la un preț rezonabil. Vorbim iar de locuri de muncă ce vor dispărea pe întregul lanț.

Eu cred că biologia sintetică ne va transforma pe noi, oamenii, într-o altă specie și că asta se va întâmpla următorii 200 de ani. Suntem în pragul acelui moment și în fața unei selecții culturale care o să ducă la extincția unei părți din specie și la transformarea celeilalte părți în altceva.

Apariția clasei oamenilor inutili este inerentă

„Clasa oamenilor inutili este, după părerea mea, un lucru care poate fi ținut sub control, poate chiar evitat. Omul nu este, neapărat, un mijloc de producție, ci mult mai mult. Dacă dorința noastră de a avea bunuri și servicii personalizate și capacitatea de a le cumpăra va crește, lucrul acesta va duce la evitarea apariției clasei oamenilor inutili, prin dispersarea unui număr mare de oameni care pleacă din locurile de muncă existente în servicii sociale, în zona activităților creative, în zona bunurilor și serviciilor personalizate. Atunci este posibil să evităm creșterea ei semnificativă și riscul transformării ei într-un vector social important. Dar, pentru asta, trebuie ca la nivelul statelor lumii acest fenomen să fie conștientizat și să existe politici coerente. Sunt multe state care s-au predat în fața fenomenului. Finlanda are un proiect pilot într-un soi de județ de-al lor, în care plătește 560 euro/lună celor care nu au nicio șansă să muncească vreodată. Fenomenele de genul acesta au existat, există și vor mai exista în multe locuri din lume aceasta și societatea a dovedit că poate suporta un asemenea șoc. Regândind activitățile specifice omului într-o societate suficient de civilizată și sofisticată putem ține sub control consecințele dispariției locurilor de muncă. Asta presupune în primul rând un alt fel de școală și de atitudine”, susține Varujan Pambuccian.

Să spunem că poți să asiguri o finanțare decentă a vieții unui om și îl ții acasă. Omul acela nu are niciun fel de utilitate și s-ar putea să-i placă la început, s-ar putea chiar ca multora să le placă.
Totuși, s-ar putea să existe oameni cărora să nu le placă să trăiască așa. În momentul acela s-ar putea să vedem mișcări sociale foarte puternice. În plus, există riscul ca în 50-60 de ani să asistăm la sfârșitul democrației, așa cum o știm cu toții, dacă lucrurile vor evolua în direcția asta.
Va fi foarte greu de crezut că cei care creează valoare adăugată în societate vor accepta să aibă aceleași drepturi cu cei pe care ei îi întrețin. Am putea să asistăm la revenirea unei democrații de tip Atenian, ceea ce nu știu dacă este foarte bine.

„Noi mai avem o problemă în România, care ține de ADN-ul cultural. Noi nu gândim foarte mult în termeni de comunități, ci de indivizi. Genul acesta de gândire este foarte păgubos pe termen lung mai ales în lumea în care trăim și cu atât mai mult în cea în care intrăm acum”, crede politicianul.

SISTEMUL EDUCAȚIONAL

„Sistemul educațional global este într-o criză profundă. Nu este o diferență semnificativă între cel românesc și cel american, de exemplu. Excepția o reprezintă cel finlandez, care s-a dus într-o fundătură și care este, după părerea mea, este azi extrem de prost. A fost extrem de bun și s-a transformat în ceva extrem de prost. Avem sisteme care sunt în fundătură crezând că este bine unde se află și altele care sunt în criză și nu știu ce să facă pentru a ieși din ea”, crede Pambuccian.

De ce?

„Trebuie să ne uităm la cum a evoluat sistemul public de învățământ. El a apărut în anul 1763, fiind inițiat de către Frederic cel Mare al Prusiei care, în linii mari, vorbea de un sistem de învățământ finanțat public de către autoritățile locale și care era, secular și naționalist. Accentul pe științele pozitive a făcut ca nemții sunt foarte buni azi în zona tehnologică. Era împărțit pe contingente de vârstă exact cum este sistemul actual, antrena capacitatea de stocare, ca acum, și scopul lui până la urmă era să creeze un anumit tip de om care s-a dovedit a fi util în Prima Revoluție Industrială. Adică un om capabil să dețină cunoștințe foarte bune într-un domeniu dat, să le utilizeze așa cum le-a învățat pe tot parcursul vieții, având o foarte mare capacitate de acceptare a autorității, pentru că școala formează și în direcția asta”, a explicat deputatul.

Omul de care avea nevoie Prima Revoluție Industrială, spune el, era unul care trebuia să fie un om cu cunoștințe sectoriale solide, să aibă anduranță mare la procesele repetitive, disciplinat social, cu rezistență fizică și memorie bună.

„Am trecut prin A Doua Revoluție Industrială, și ea a avut ca efect corporatizarea sistemului de învățământ. Aceasta a adus la sisteme ierarhice de evaluare, acoperirea cu hârtii și toată birocrația asta îngrozitoare care este acum în învățământ. Asta nu are nicio legătură cu tipul uman de care avem nevoie. A Treia Revoluție Industrială, cea în care suntem acum (eu prefer clasificarea propusă de The Economist și nu cea utilizată la Davos), are nevoie de un alt tip de om. Are nevoie de un om care să aibă cunoștințe solide în domenii de bază, capacitatea de a combina cunoștințe din mai multe domenii pentru a crea ceva nou și antrenați pentru o mare anduranță la schimbare și adaptabilitate. Sistemul actual, corporatizat, nu mai poate oferi nici măcar o bază solidă în ceea ce privește cunoștințele în domeniile fundamentale. Îl învață în schimb pe copii cum să ia concursuri școlare, dacă se poate olimpiade internaționale și atât”, spune Pambuccian.

Eu mă izbesc de problema asta la Facultatea de Matematică, unde mulți dintre studenți știu prea mult să rezolve probleme și prea puțin matematică. Sistemul ăsta convine însă. De pe urma lui trăiesc o grămadă de oameni. Nu au fost antrenați, la rândul lor, în școală să aibă anduranță la schimbare. Este un sistem uriaș. Schimbările într-un sistem uriaș se fac lent întotdeauna. Nu poți să faci schimbări bruște. Le convine părinților, copiilor, profesorilor, tuturor.
Acum 10 ani când mă întrebau cunoștințe, prieteni, unde poate să învețe copilul meu să programeze îi spuneam cu plăcere. Știam că mai sunt 20 de ani de carieră și asta era ok, ca e o meserie în care se câștigă bine și care este foarte interesantă. Acum când sunt întrebat mă îngrozesc pentru că oamenii au rămas în inerția asta și nu înțeleg că vine schimbarea peste ei.
Toți avem tendința de a accepta un confort cu care ne-am obișnuit. Asta este o realitate și e normal să fie așa. Este normal ca orice sistem să își dorească să fie într-o zonă de stabilitate, inclusiv omul. Dar ce te faci când vine valul acesta peste tine, val pe care tot noi l-am creat în calitatea noastră de consumatori?

„Avem nevoie de un sistem de învățământ care să antreneze calitățile fundamentale care ne-au făcut oameni: curiozitate, exploatarea pozitivă a lenei, capacitatea de a explora, creativitatea și la capacitatea noastră de a comunica cu alții, care mai nou, după părerea mea, este din ce în ce mai limitată. Comunicăm foarte mult în bubble-uri în care nu facem decât să fim de acord. Noi nu mai suntem obișnuiți să dezbatem lucruri. Ideile noi apar din dezbateri, nu din acord. Nici nu poți să spui că există dialog, când există acord. Rețelele sociale asta au produs, bubble-uri de acord, care nu se ating niciodată, nu se intersectează. Fără diversitate nu ai cum să evoluezi”, a precizat deputatul.

Cum aș face școala acum?

„Într-un mod în care m-ar omorî toți părinți, profesorii, copiii. Adică aș aboli toate concursurile școlare. Aș aboli orice fel de curriculă unitară și teste naționale. E foarte riscant ce spun, știu. Aș redefini școala ca un grup de profesori, acreditați că au abilități profesionale, care ar propune o curriculă și o metodologie. Aș lăsa o mare mobilitate. Ce spun nu se poate face oriunde, se poate face în orașele cu dimensiune oarecare, dar măcar acolo trebuie făcut„, a spus Pambuccian.

Mobilitatea ar fi asigurată, spune el, de un lucru pe care l-a propus în 2007 și a picat în Parlament.

„Atunci am depus un proiect de lege care propunea finanțarea per capita prin vouchere. Ce făcea lucrul acesta? Îi dădea copilului un voucher cu care el se ducea la școala pe care voia să o urmeze. Nu mai exista o legătură între locul unde era copilul și școala respectivă, depunea voucherul și școala deconta cu Ministerul. Asta însemna finanțarea educației acelui copil pe baza a ceea ce scrie în Constituție, de către stat. Dar rolul statului ar fi limitat doar la finanțare și la acreditarea profesorilor. Acum toți copiii depind de un grup foarte mic de oameni care propune curriculele și care practic spune cum să arate școala. Dacă oamenii aceia sunt geniali, e bine. Dar dacă nu sunt? Câți dintre ei se gândesc la felul în care va arăta lumea de peste 15 ani, atunci când un copil care începe școala azi se va gândi serios la ce face cu viața lui?”, susțne deputatul.

În absența concursurilor școlare, copiii vor învăța domeniile respective, nu cum se face ca să câștig un concurs școlar. Piața ar decide care școli sunt viabile și care nu. Să ne uităm la ce s-a întâmplat cu universitățile private americane care au pornit acum două secole în tot felul de formule, și acum există tot felul de formule, de colegii și Universitățile unele foarte bune, de unde știi că o să ajungi să lucrezi într-un loc foarte căutat, altele numite „some college”.

„O societate cu anduranță mare la schimbare este o societate a diversității. Și, foarte pragmatic gândind, o asemenea societate își minimizează în mod continuu riscurile”,a spus Varujan Pambuccian.