VIDEO Aurescu: Mandatul Romaniei s-a transpus 100% in declaratia Summit-ului NATO/ Romania se afla partial sub protectia antiracheta

Romania si-a indeplinit 100% mandatul la Summit-ul de la Chicago, spune Bogdan Aurescu intr-un interviu pentru Hotnews.ro. In acest moment, Romania este acoperita partial de sistemul antiracheta, prin prezenta navelor americane din Mediterana, iar negocierea aranjamentelor de implementare a acordului romano-american privind scutul antiracheta sunt conform fragicului si o parte din ele urmeaza sa fie semnate probabil luna viitoare. Aurescu a aratat ca specialistii din MAE au lucrat pentru intens la pregatirea summit-ului si pentru asta a tinut sa le si multumeasca public colegilor sai.

Despre scutul antiracheta

• Practic absolut tot ceea ce era recut in mandatul Romaniei pentru acest summit a fost trecut in declaratia finala a Summit-ului, precum si in celelalte decizii care s-au luat si s-au concretizat in celelalte documente adoptate in timpul Summit-ului.
• In privinta prioritizarii elementelor de pe agenda summit-ului, din punctul nostru de vedere cel mai important a fost declararea capabilitatii interimare a sistemului NATO antiracheta. Este o decizie extrem de importanta, pentru ca ea vine in continuarea unui proces decizional si de conturare conceptuala care poate fi identificat inca de la Summit-ul de la Bucuresti. (…)
• Pentru Romania este important acest subiect pentru ca ea participa la proiectul american EPAA – European Phased Adaptive Approach, care este, de fapt, coloana vertebrala pe care se construieste sistemul NATO antiracheta. Chiar daca aceasta contributie a Romaniei apare abia in faza a doua a sistemului american, deci nu este integrata in acest moment in sistemul NATO antiracheta, asta inseamna ca decizia de la Summit-ul de la Chicago da asigurarile necesare ca la nivelul anului 2015 cand siteul din Romania va deveni operational, si aceasta componenta a sistemului va intra in sistemul NATO antiracheta.

Intrebarea unui cititor HotNews.ro: Ce diferenta practica face pentru Romania faptul ca scutul antiracheta a trecut de la SUA la NATO?

• Strict pentru Romania nu este nicio diferenta de securitate. Pentru ca sistemul american reprezinta structura principala, coloana vertebrala si nu numai, chiar si muschii si restul sistemelor, pe care se contruieste sistemul NATO. Insa din punctul nostru de vedere, noi am sustinut – si este o abordare de principiu pe care o avem – ca intreg teritoriul Aliantei Nord-Atalntice, toate populatiile si fortele ei trebuie sa fie protejate de un sistem unic al NATO. Iar contributia noastra in interiorul acestui sistem prin colaborarea la sistemul romano-american reprezinta o contributie efectiva in realizarea acestui sistem. Este un principiu care a fost trecut pentru prima oara in documenele Summit-ului de la Bucuresti.

• Romania este un aliat care construieste foarte mult in cadrul Aliantei pe principiul solidaritatii aliate si credem ca este foarte important ca aceste elemente conceptuale fundamentale sa fie respectate si puse in aplicare in toate deciziile si in toate proiectele concrete ale Aliantei.

• In limitele disponibile in acest moment, sistemul NATO interimar antiracheta acopera o anumita portiune din teritoriul aliat, aflata in sud – across the Southern NATO Europe. Ceea ce inseamna ca si o parte din teritoriul Romaniei este acoperita de acest sistem interimar, avand in vedere si aspectele tehnice ale acestei prime faze. Adica faptul ca aceasta prima faza e compusa dintr-un radar de mare putere care detecteaza eventuale tiruri ostile cu rachete impotriva teritoriului aliat, respectiv dintr-o componenta mobila, data de nava sau navele AEGIS americane amplasate in Mediterana. In functie de pozitionarea efectiva a acestor nave care nu stau intr-un punct fix, ci patruleaza in aceasta zona, aria de acoperire a Romaniei poate oscila. Putem spune ca faza a doua, aceea in care siteul de la Deveselu va deveni operational, va fi foarte importanta pentru ca din acel moment, intregul teritoriu al Romaniei si nu numai va fi acoperit de sistemul NATO antiracheta.

In ce faza sunt aranjamentele de implementare a Acordului romano-american privind amplasarea elementelor scutului antiracheta in Romania?

• Negocierile merg foarte bine, sunt niste aranjamente de implementare, deci niste acorduri cu caracter tehnic. Am stabilit in textul acordului ca vom face in trei luni de la intrarea in vigoare a acordului un schimb de liste cu privire la acele aranjamente de implementare care trebuie sa fie incheiate de la zero, adica aranjamente de implementare care sunt deja in vigoare din 2005, care prevad prezenta trupelor americane in Romania. Acele aranjamente de implementare trebuie modificate si adaptate noilor conditii, pentru noua activitate pe teritoriul Romaniei. Si mai sunt aranjamente care nu trebuie modificate.
• Am convenit acesta lista cu partea americana si am trecut deja la negocierea si modificarea atat a aranjamentelor existente, cat si la a acelor noi. Sunt deja 5-6 aranjamente deja finalizate si asteapta sa fie semnate, probabil luna viitoare. Continuam acest exercitiu, pentru ca sunt mai multe astfel de documente, speram ca spre sfarsitul anului sa fim intr-o faza mult mai avansata, astfel incat, la inceputul anului viitor cand va incepe in mod efectiv constructia de amploare a facilitatilor din baza de la Deveselu sa avem tot acest cadru juridic perfectat.
• Va pot spune ca suntem perfect in grafic, partea americana, cat si partea romana sunt extrem de multumite de nivelul de cooperare pe care il avem pe realizarea acestor aranjamente si de pregatire in teren, asa ca nu intrevad niciun fel de dificultate de respectare a graficului stabilit.
• Am primit asigurari foarte clare de la Frank Rose, unul dintre negociatorii americani ai Acordului, ca acest proiect are toate finantarile necesare. Si in al doilea rand ca nu exista nicio problema de ordin tehnic. Au existat anumite relatari de presa care au citat anumite rapoarte intocmite de Congresul american sau de alte institutii din SUA care vorbeau de anumite disfunctionalitati ale sistemului. Am primit, cu toate argumentele necesare inclusiv scrise, asigurarile ca acest sistem este, din punct de vedere tehnic, perfect in stare de functionare, in stadiul in care se afla. Un element de proba este testul reusit de acum doua saptamani din Hawaii al unui interceptor de tipul celui care urmeaza sa fie instalat si in Romania.

Despre declaratiile contradictorii ale presedintelui Basescu – care a spus ca Romania nu a anuntat o contributie pentru Afghanistanul post 2014 – si ale ministrului Marga, care a avansat suma de 500.000 de dolari, ca fiind stabilita la Cartierul General al NATO pentru Romania.

• Cred ca presedintele a stabilit foarte clar in declaratiile pe care le-a facut care este pozitia Romaniei cu privire la aceasta chestiune. In primul rand, acest summit de la Chicago nu a fost un summit de adunarea de contributii pentru asistenta acordata Afghanistanului dupa 2014 si asta este pozitia Aliantei si am vazut si o declaratie a secretarului general Rasmussen in acest sens.
• Au fost doar cateva state care au dorit sa faca un astfel de anunt. Deci summit-ul nu a fost conceput ca un cadru pentru anuntul unor astfel de contributii. 
• Pe de alta parte, discutiile cu privire la stabilirea contributiilor pe care fiecare stat aliat ar urma sa le puna la dispozitie pentru perioada post-2014, si vorbim despre contributii anuale pentru training, pentru asistenta acordata fortelor de securitate si armatei afghane, sunt discutii care se poarta de mai multa vreme, nu s-au purtat doar in preajma summit-ului. Pentru ca discutam despre tranzitie si despre modul in care se face transferul catre fortele de securitate afghane si despre situatia Afghanistanului cand transferul se va fi finalizat de mai multa vreme. Sunt teme pe agenda Aliantei de cel putin doua summit-uri incoace. 
• Prin urmare, in discutia despre contributia Romaniei s-au avut in vedere mai multi factori, inclusiv contributia pe care a facut-o deja in termeni de trupe combatante in teren. Reamintesc faptul ca avem in ISAF 1843 de militari, mai sunt soldati si ofiteri in operatiunea Enduring Freedom, avem un numar de jandarmi si politisti in NATO Training Mission, in misiunea EUPOL, deci este o contributie foarte substantiala. O contributie poate mult mai relevanta decat a altor state care ar fi avut capacitatea efectiva, sau ca pozitie in Alianta sau ca marime a PIB-ului sau a fortelor armate, ar fi avut capacitatea sa o aduca in Afghanistan. Prin urmare, se are in vedere raportul intre o contributie deja facuta si este in curs si sprijinul care sa fie acordat ulterior.
• Faptul ca aceasta contributie nu a fost anuntata, la fel ca a altor state, nu creeaza Romaniei o dificultate in acest moment, iar aceste elemente vor fi facute publice in cadrul pe care il vom stabili cu ceilalti Aliati.

In ce masura este afectata credibilitatea si imaginea Romaniei in fata partenerilor de diferentele de mesaj dintre presedinte si ministrul de externe?

• Eu am constatat ca, in ceea ce priveste summit-ul NATO de la Chicago, Romania si-a indeplinit absolut toate punctele de mandat pe care le-a avut, deci avem un procent de 100% de realizare a obiectivelor pe care Romania le-a avut pentru summit. Asta inseamna ca pregatirea foarte intensa, care a presupus pentru multi dintre colegii mei si pentru mine personal doar cateva ore de somn pe noapte atat in perioada de dinaintea summitului, cat si la eveniment, ca acest efort a dat roade.
• Cooperarea intre toate institutiile implicate in pregatirea summit-ului, si vreau sa ii mentionez aici si pe colegii de la Ministerul Apararii, a fost exceptionala, prin urmare nu cred ca se poate specula in niciun fel in sensul ca pozitia Romaniei in NATO este in vreun fel afectata. (…) Vreau sa ii felicit pe toti colegii mei care au participat in acest efort, ma refer in special la cei din reprezentanta, la domnul ambasador Ducaru, cat si la colegii din Centrala, care au facut o treaba foarte buna.

Vezi in video ce inseamna smart defence pentru Romania.

Ce inseamna garantiile legale cerute de Rusia si de ce NATO nu le poate da?

• Pozitia Aliantei a ramas aceeasi nu pot fi acordate aceste garantii juridice dintr-un motiv foarte simplu – apararea antiracheta este inclusa deja, inclusiv prin deciziile de la Chicago, in mixul de capabilitati al Aliantei, alaturi de apararea cu forte conventionale si de elementul de descurajare nucleara. Prin urmare, apararea antiracheta este strans legata de Art. 5 din Tratatul de la Washington si de aplicarea acestuia, adica de apararea colectiva. Este un domeniu in care doar Aliatii pot sa decida, un domeniu in care state terte, chiar parteneri importanti – cum este Rusia, pentru ca Alianta vrea ca Rusia sa devina un partener strategic – nu pot lua aceste decizii. Prin urmare nu putem da garantii juridice care sa limiteze aplicarea de catre statele membre a articolului 5. Pentru ca asta ar inseamna sa dam un drept de veto unui stat tert care nu face parte din structurile de decizie ale Aliantei pentru chestiuni care tin de nucleaul esential al NATO, si anume apararea colectiva.
• Din acest punct de vedere este foarte greu de conceput acordarea unor garantii legal constrangatoare.
• Ceea ce s-a oferit si este inscris si in textul declaratiei Summit-ului la paragraful 62: mentinerea deschisa a ofertei de cooperare cu Rusia, pentru gasirea unei formule care sa permita aceasta cooperare in ceea ce priveste apararea antiracheta. Iar textul din acest paragraf este unul foarte clar, foarte detaliat, se vorbeste despre disponibiltiatea Aliantei de a crea un regim de transparenta a informatiilor pe baza unui schimb regulat de informatii si date intre cele doua parti, in asa fel incat sa se dea posibilitatea Rusiei sa aiba o imagine cat mai clara cu privire la faptul ca scutul antiracheta al NATO nu reprezinta nici o amenintare la adresa ei, nu este in mod evident un sistem ofensiv, ci unul defensiv, si pe de alta parte nici nu e de natura sa afecteze capacitatea Rusiei de descurajare nucleara. Iar aceste elemente sunt scrise in mod expres in textul declaratiei summit-ului. Exista deja asigurarile politice la cel mai inalt nivel cu privire la faptul ca „scutul antiracheta al NATO nu este indreptat impotriva Rusiei si nici nu afecteaza capabilitatile de descurajare ale Rusiei„.
• Desigur ca textul mentioneaza si o anumita reactie a Aliantei fata de unele declaratii facute de unii oficiali de rang inalt militari ai Rusiei la conferinta organizata pe 3-4 mai la Moscova, pe acest domeniu. Declaratia spune ca Alianta regreta anumite declaratii recurente ale Rusiei care se refera la posibile masuri indreptate impotriva sistemului NATO antiracheta, dar saluta dorinta Rusiei de a continua dialogul in vederea ajungerii la un acord, la o intelegere cu privire la cadrul cooperarii in domeniul apararii antiracheta.