Sari direct la conținut

​VIDEO INTERVIU Ajutor pentru Mihaela: Helsinki – Buzescu – Helsinki, sau povestea integrarii romilor vazuta de un finlandez

HotNews.ro
Mihaela, Foto: Captura YouTube
Mihaela, Foto: Captura YouTube

​“Ajutor pentru Mihaela” a fost unul dintre cele mai bune documentare proiectate la Astra Film Sibiu 2012. Povestea unei tinere din Romania care a nascut in gara din Helsinki si apoi a fost repatriata de autoritatile finlandeze a impresionat-o atat de mult pe regizoarea Hanna Maylett incat a decis sa ii urmareasca povestea de-a lungul a doi ani, intr-un documentar cu un final care iese din tiparele clasice ale povestii integrarii romilor in societate.

Povestea incepe la Helsinki, unde tanara Mihalea si sotul sau Suras, doi romi din judetul Alba, sunt repatriati de autoritatile finlandeze dupa ce sunt prinsi la cersit. In timpul sederii in Finlanda, Mihaela naste un baietel in gara din Helsinki, dar este apoi repatriata alaturi de sotul sau inapoi in Romania. Evenimentul este amplu reflectat in ziarele locale, care aduc din nou in discutie problema cersetorilor est-europeni care invadeaza marile orase ale Scandinaviei. Pentru Finlanda, cersetoria este un fenomen complet nou, dupa ce timp de decenii a fost uitat de aproape toata lumea, dar readus in lumina reflectoarelor de o aparenta invazie de cersetori, mai ales din Romania si Bulgaria.

Documentarul urmareste povestea unui grup de finlandezi care incearca sa ii ajute pe cersetorii veniti din Romania, sa le inteleaga problemele si sa incerce sa gaseasca o solutie pentru ele. Marjatta este una dintre femeile care se implica in problema romilor, oferind mai multor familii venite din Romania un adapost si sprijin pentru a se descurca in Finlanda. De la Helsinki, problemele sunt puse pe seama lipsei de educatie si a lipsei unui sistem social de ajutor real pentru romi, care sunt marginalizati si care nu au sprijinul necesar pentru a se putea integra in societate, asa ca Marjatta si Hanna decid sa urmareasca viata cersetorilor romani prin mai multe tari, din Polonia in Grecia, cu o trecere in revista sobra a conditiilor de viata mizere in care traiesc cersetorii transfrontalieri ai Romaniei.

Povestea se schimba dupa a doua plecare de la Helsinki a Mihaelei si a sotului ei, de aceasta data cu ajutorul unei “firme de transport romanesti” care nu doreste sa apara sub nici o forma in documentar. Reticenta “agentilor de transport romani” de a fi filmati ridica intrebarea legalitatii operatiunilor si scoate la suprafata o alta realitate a vietii cersetorilor: retelele de trafic de persoane organizate in Romania pentru “plasarea” oamenilor in diferite tari din Europa de Vest si de Nord.

Dupa ce cunosc un alt cuplu in situatia Mihaelei si a lui Suras, a caror copil se naste in Finlanda, Marjatta si Hanna pleaca spre Romania pentru a vedea care este situatia si ce se poate face. Rezultatul este socant. Prima escala dupa Bucuresti este bine-cunoscuta comuna Buzescu, din Judetul Teleorman, unde cele doua finlandeze sunt uimite de palatele construite de oamenii din localitate, care sunt intr-un contrast socant cu situatia precara a cersetorilor care bat Europa de la Est la Vest.

Intr-un moment amuzant, Hanna asteapta una dintre rudele unui cersetor din Finlanda in fata unei cafenele, anticipand probleme din partea proprietarului, care ar putea sa nu permtia accesul “unei persoane defavorizate” in interiorul localului. Socul vine in momentul in care persoana asteptata apare intr-un Jaguar alb si stralucitor. Contactul este unchiul unuia dintre cersetorii cunoscuti in Finlanda, iar casa in care locuieste are mai multe nivele si are un grad de confort comparabil cu orice locuinta din lumea civilizata. Motivul plecarii nepotului la cersit este “nevoia de a strange bani pentru o casa a lui”.

Calatoria continua spre judetul Alba, unde locuieste Mihaela si sotul ei, intr-o casa improvizata la marginea unui sat. Hanna si Marjatta incearca sa o convinga pe Miheala de importanta unei educatii si ii propun o formula de sprijin prin care o familie finlandeza se ofera sa finanteze studiile tinerei printr-o “bursa” de 200 de euro pe luna. Initial, totul pare sa mearga bine, dar cateva luni mai tarziu proiectul se dovedeste a fi un esec: Mihaela nu merge la scoala, iar banii nu sunt suficienti pentru a o tine departe de cersit.

Problemele sistemului romanesc ies la iveala, dar pe langa ele iese la suprafata si lipsa de vointa a Mihaelei si a familiei de a se integra in societate prin educatie. La doar cateva luni, tanara si sotul ei sunt din nou la Helsinki, la cersit.

Documentarul impresioneaza prin calitatea foarte buna a documentarii si prin efortul deosebit al regizorului: filmat de la Atena la Helsinki, dupa sute de ore de filmare, filmul spune povestea incurcata a dificultatilor intampinate de romi si de statele care doresc sa ii integreze intr-un mod in egala masura personal si obiectiv.

R: De ce ati decis sa faceti documentarul?

Hanna Maylett: Decizia a venit dupa ce am citit in ziar povestea unei fete de 16 ani din Romania care a nascut in gara din Helsinki si apoi a fost deportata inapoi in Romania din motive care nu mi-au fost foarte clare. Am crezut ca este o decizie rasista si nu am crezut ca asa ceva se poate intampla in Finlanda, asa ca am dorit sa investighez situatia.

R: La ce v-ati asteptat cand ati venit pentru prima data in Romania?

HM: Citisem articole de la mai multi jurnalisti care au fost in Romania inaintea mea, vazusem deja fotografii. Totusi, nu mi-am dat seama cum este in realitate.

R: Care a fost reactia cand ati ajuns la Buzescu?

HM: A fost incredibil. Asta nu stiam. Nu stiam nimic. Credeam ca am ajuns la Disney World. Nu stiam asta. A devenit clar ca nu este doar o problema a unui grup, ci este mult mai mare de atat. Mi-am dat seama ca vazusem doar varful iceberg-ului. M-am gandit imediat “de unde vin acesti bani?”. M-a coplesit.

R: Care a fost reactia in Finlanda la documentar?

HM: Foarte diversa. Oamenii de rand au considerat documentarul foarte emotionant, sa vada povestea Mihaelei si a locurilor de unde vine. Unii oameni au spus ca nu vor mai da cersetorilor bani pe strada, dar au fost si jurnalisti care au fost dezamagiti de lipsa unui happy-end, de faptul ca eu nu am propus o solutie in film.

R: Exista o solutie?

HM: Nu! Nu o solutie care sa rezolve toate problemele romilor. Este vorba de nevoile si motivatiile romilor. Nu exista o solutie simpla. E nevoie de solutii personalizate pentru fiecare caz, pentru fiecare familie. Una dintre marile probleme este criminalitatea si coruptia. Aceste structuri sociale ierarhice din comunitatea roma din Romania si Bulgaria. Nici macar nu ne putem apropia de ele. Sunt atat de multe probleme! Pentru fiecare om sarac, exista cineva care profita de pe urma lui. Exista intotdeauna si cineva care este si mai sarac. Deci, pe cine ar trebui sa ajutam? Pe cei mai saraci dintre saraci? Cum ii ajutam pe cei saraci? Cum reactionam in cazul celor bogati implicati in problema? Sunt intrebari foarte dificile.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro