Sari direct la conținut

VIDEO INTERVIU cu Romulus Badea despre taxare și munca la distanță dacă devii nomad digital. Dacă ai munci din Grecia?

HotNews.ro
Romulus Badea, Foto: Hotnews
Romulus Badea, Foto: Hotnews

Cum ar fi să iei decizia de a deveni nomad digital? Să spunem că un an vrei să lucrezi din Grecia, mai ales că munca la distanță a evoluat de la debutul pandemiei. Bineînțeles, începi să te întrebi, printre altele, unde plătești taxele. Pe acest subiect și unele asemănătoare, HotNews.ro a discutat cu Romulus Badea, expert în fiscalitate la Soter&Partners.

Discuția a pornit de la presupunerea că decid să plec în Grecia pentru o perioadă de timp, să spunem un an, și să lucrez de acolo pentru angajatorul meu.

Eu ca nomad digital, dacă mă mut în Grecia și îmi deschid acolo cont bancar, mai datorez statului român ceva?

„Situația e un pic mai complicată pentru că în materie de persoane fizice, regulile fiscalității privesc în general 183 de zile. E un punct dincolo de care se consideră că o activitate sau prezența unei persoane generează un anumit nivel de permanență în zona respectivă. Nu este ceva temporar”, a spus el.

• Dacă vă faceți PFA, teoretic, pentru că profesați în Grecia, ar trebui să vă faceți PFA în Grecia, adică să aveți drept de practică acolo. Statul grec ar urma sa va impoziteze.

„Că vorbim de nomazi digitali, Grecia încearcă să atragă astfel de persoane. Au făcut un program care se aplică de anul acesta în care dacă cineva stă minim 2 ani, atunci are niște beneficii, precum deduceri de 50%. Trebuie să comparați tot timpul cu România. Faptul că vă mutați acolo, din punct de vedere fiscal înseamnă neapărat un beneficiu. Dacă nu mă înșeală memoria, cota de impozit e 44% pentru venituri care depășesc 44.000 euro pe an. Comparativ cu România e mai rău”, a spus el.

• Sigur, e vorba de locul muncii, confortul personal, dar fiscalitatea urmează persoana: prezența fizică.

• În cazul ăsta, un an nu veți datora nimic statului român, dar veți datora statului grec.

(În video este explicată și situația inversă care arată că e similar și în alte țări)

Dacă rămân angajat cu carte de muncă în România și prestez în altă țară?

„La fel este regula celor 183 de zile. Presupunând că vă duceți pentru un an, ar trebui să plătiți impozit și contribuții sociale în Grecia. Asta e în varianta simplă”, a explicat Romulus Badea.

Dacă ești nomad digital și îți încasezi banii prin Revolut, poți scăpa de plata taxelor?

„Legislația română nu face excepții cu privire la locul în care se încasează banii. Există țări care au prevederi fiscale în funcție de unde sunt încasate anumite venituri, însă nu e cazul României”, a precizat expertul în fiscalitate.

• Faptul că banii sunt încasați prin Revolut face lucrurile acestea mai puțin transparente, dar nu invizibile. Toate aceste platforme de plăți raportează undeva. Nu există o platformă de plăți care să nu raporteze. Toate statele doresc să urmărească fluxul banilor.

„Acum că o sumă este semnificativă sau nu, este o chestiune relativă. La un moment dat poate deveni semnificativă. Faptul că plata nu este transparentă în acest moment, nu înseamnă că nu va fi transparentă în 5 ani sau 10 ani, cât este termenul pentru evaziune fiscală”, a arătat Badea.

Angajații romani din IT, marketing, call-center sau servicii financiare post să-și găsească angajatori străini, din UE/SEE/Elveția sau din afara acestei zone. ANAF urmărește?

„ANAF urmărește încasările, conturile bancare. Oricum toate băncile raportează acum într-un sistem automat conturile deținute de rezidenți din alte state, către acele state. Secretul bancar nu mai există. Încasarea banilor este vizibilă”, a spus el.

• Obligația declarării veniturilor respective rămâne la contribuabil.

• ANAF are posibilitatea de a identifica aceste venituri.

Persoanele din România care lucrează pentru angajatori străini și obligația de declarare

Potrivit lui Badea, aici sunt două categorii în funcție de unde sunt angajatorii.

1. Dacă sunt angajatori din afara UE/SEE/Elveția, atunci acele companii nu au o obligație să plătească contribuții sociale în România.

Angajații sunt cei care au această obligație.

2. Dacă sunt angajatori din UE/SEE/Elveția, atunci companiile ar avea această obligație – să se înregistreze în scopul asigurărilor sociale în România – numai că printr-un acord expres, prevăzut de lege, pot să delege această obligație către angajat.

Cum plătește angajatul: e formularul 112 aferent statului de plată.

În cazul PFA, aici e vorba despre Declarația Unică.

(Mai detaliat vezi în Video)

Work from Home și nomazii digitali vor rămâne după pandemie

„Lucrul de acasă, Work from Home, nomazi digitali, lucrurile astea vor rămâne și după pandemie și ridică foarte multe probleme. Sunt probleme pe partea de imigrare. În România, de exemplu, un străin (care nu-i european) n-ar putea să stea un an să lucreze ca independent. Nu avem un sistem în care să-l încadrăm. Trebuie să fie angajat detașat sau angajat la o companie locală, ori să-și facă o firmă (dar trebuie să îndeplinească anumite condiții). Pentru această noțiune de remote worker nu avem o prevedere legală”, a explicat Romulus Badea.

• România nu este singura țară. Sunt țări care au făcut pași în direcția asta, dar România deocamdată nu.

Citește și:

Fiscalitatea românească poate atrage nomazii digitali. Totuși, depinde ce vrea angajatul: peisaje, infrastructură ori costuri scăzute. Unele țări au vize de nomad

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro