VIDEO Radovan Karadzici, psihiatrul ce a devenit criminal

Arestarea lui Radovan Karadzici este unul din acele momente cind istoria isi devoreaza propria creatie. Fostul lider al sirbilor bosniaci, un erou pentru multi dintre compatriotii sai, insa un criminal de razboi pentru urmasii victimelor musulmane, se afla acum intr-o inchisoare din Belgrad. Urmatoarea lui destinatie este Scheveningen, inchisoarea Tribunalului de la Haga. Iar judecarea lui va fi o ocazie de condamnare a crimelor de razboi, chiar daca acest lucru nu va fi de folos, in vreun fel, victimelor.

Arestarea lui Radovan Karadzici a venit pe neasteptate. Era cautat de aproape 13 ani, dupa ce Tribunalul International de la Haga l-a inculpat in 1995, sub acuzatia de crime de razboi si de genocid.

Vesnic impreuna cu voi!

Sloganul lui Karadzici

Prinderea lui este in primul rind o buna lovitura de imagine pentru autoritatile de la Belgrad, reprezentate indeosebi de presedintele Boris Tadici, care isi asuma astfel un parcurs pro-european si de recunoastere a greselilor trecutului recent. Nu pentru tot guvernul insa, deoarece socialistii – partid al fostului lider Slobodan Milosevic si aflati acum la guvernare alaturi de democrati – pastreaza o atitudine neutra, spunind ca nu au stiut nimic despre arestare si ca nu doresc decit ca justitia sa isi faca datoria.

VIDEO Karadzici vorbeste despre crezul sau:

„Daca Tribunalul de la Haga ar fi fost o instanta reala, as fi gata sa merg acolo… dar este politizat si are ca scop invinovatirea sirbilor”, a declarat Karadzici pentru The Times in 1996. Era inca un mod de a-si pastra capitalul de simpatie in rindul conationalilor sai.

Liderii europeni si cei de la Washington (care nici ei nu au aflat de arestare decit cu putin timp inainte ca aceasta sa fie anuntata public) au salutat momentul. Este acum o buna ocazie pentru Occident sa scape, intr-o oarecare masura, de responsabilitatea morala datorata momentelor in care nu s-a putut opune masacrului de la Srebrenica sau in care s-a dovedit incapabil sa il gaseasca pe Karadzici, ascuns pentru ani buni, cel mai probabil in Serbia.

Dar arestarea lui Karadzici, 63 de ani, inseamna intai de toate punerea in discutie a unui mit. Pentru foarte multi dintre sirbi, mai ales cei care traiesc in Republica Srpska, parte a Bosniei, Radovan Karadzici are aura unui erou de poveste.

Tribunalul de la Haga este politizat si are ca scop invinovatirea sirbilor”

Karadzici pentru The Times

In imaginarul colectiv al sirbilor este inca puternic prezent mitul haiducului, al luptatorului legendar contra „turcilor” sau a lumii intregi, pentru pastrarea fiintei si unitatii nationale. Iar fostul psihiatru si poet, al carui slogan favorit este „Vesnic impreuna cu voi”, a reprezentat o astfel de intruchipare: inalt si impunator, cu o frunte larga, cu un discurs ferm, Karadzici a fost pentru sirbi, in timpul razboaielor din 1991-1995, simbolul luptatorului pentru libertate.

Si disparitia sa misterioasa – timp de 13 ani nu a putut fi de gasit, desi pe capul lui s-a pus o recompensa de 5 milioane de dolari – a corespuns imaginii de luptator singuratic, dar intangibil.

Legat de recompensa… In occident, Karadzici a devenit simbolul terorismului sirb, ba chiar subiect de film hollywoodian. In „The Hunting Party”, realizat in 2007, Richard Gere joaca rolul unui reporter care pleaca in cautarea lui Karadzici, tintind de fapt doar banii oferiti ca recompensa.

Pentru urmasii miilor de victime ale masacrului de la Srebrenica, Radovan Karadzici nu este insa decit un criminal. In iulie 1995, pe cind era presedintele Republicii Srpska, armata sirbilor bosniaci s-a apropiat de cartierul general al ONU, unde erau refugiati mii de musulmani, sub protectia trupelor olandeze. Acestea insa, slab inarmate si avind dispozitii sa nu foloseasca armamentul din dotare, au asistat impasibile la preluarea Srebrenitei fara nici un fel de rezistenta.

Circa 8.000 de barbati si tineri musulmani, de virsta „potrivita pentru a lupta”, au fost masacrati in mod sistematic si aruncati in gropi comune. Tribunalul ONU pentru crime de razboi in fosta Iugoslavie l-a calificat drept genocidul cel mai grav petrecut in Europa dupa cele din perioada nazista.

Foarte probabil, aducerea lui Karadzici in fata completului de judecata de la Haga va putea fi considerata doar un minor act de dreptate in comparatie cu suferintele miilor de victime. Insa acest lucru va fi o ocazie de demitizare a imaginii sale. Confruntat cu dovezi clare, cu marturii ale victimelor, cu probe, Karadzici va deveni doar un simplu inculpat intr-un proces.

Va prima, e de dorit, adevarul faptelor si nu ideologia. Va fi o noua ocazie – dupa cea ratata partial in cazul lui Milosevici – de condamnare a crimelor irationalelor razboaie din fosta Iugoslavie.