VIDEO Summitul Inițiativei celor Trei Mări, găzduit din nou de România. Intervenție a președintelui Ucrainei / Mizele politice și economice ale întâlnirii de la București

România găzduiește miercuri, la Palatul Cotroceni, o nouă ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), eveniment în care Grecia va deveni al 13-lea stat membru al acestei platforme politice, iar Ucraina și Republica Moldova vor obține calitatea de state participante asociate. „România este primul stat al I3M care găzduiește pentru a doua oară Summitul și Forumul de Afaceri ale Inițiativei”, punctează președintele Klaus Iohannis.

19:00Klaus Iohannis susține o conferință de presă: alături de președinții Polonei, Andrzej Duda, Lituaniei, Gitanas Nausėda, şi premierul Croației, Andrej Plenković, la finalul Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M)

16:50Declarațiile lui Klaus Iohannis în debutul summitului:

• Îmi face plăcere să găzduiesc astăzi, la București, această a VIII-a ediție a Summitului Inițiativei celor Trei Mări.
• România este primul stat participant care găzduiește Summitul pentru a doua oară, după ediția de succes din 2018.
• Acest lucru arată importanța pe care o acordăm acestei platforme politice de dialog la nivel înalt.
• Totodată, transmite un semnal puternic privind încrederea noastră în faptul că Inițiativa își poate îndeplini obiectivele, în ciuda provocărilor cu care ne confruntăm, în actualul context geopolitic.
• Înainte de a vorbi despre Summit, doresc să mă refer la informațiile de ultimă oră privind identificarea, de către MApN, pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor componente care ar putea fi de dronă.
• Am fost informat în timp real de către Ministerul Apărării cu privire la această descoperire și am solicitat investigarea de urgență și profesionistă a provenienței acestor componente, precum și a momentului și circumstanțelor în care acestea au ajuns pe teritoriul României.
• În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale ale României, stat aliat NATO.
• Așa cum am mai menționat, aceste atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene, care sunt crime de război, au loc la o distanță foarte mică de granița românească. Suntem însă alerți și în contact permanent cu ceilalți aliați din NATO.
• O repet: în cadrul NATO suntem foarte bine apărați, iar România beneficiază de garanții de securitate extrem de puternice, cele mai puternice din toată istoria noastră.
• Revenind la Summitul nostru, astăzi, vom lua decizii foarte importante, acestea fiind incluse în Declarația Comună a Summitului pe care o vom adopta la finalul discuțiilor. Deciziile vizează direcția strategică a Inițiativei, modul în care vor progresa interconectările strategice între Nordul și Sudul Regiunii celor Trei Mări, în care vor fi sporite investițiile în proiecte care vor stimula creșterea economică, promovarea unei dimensiuni innovative a Inițiativei, extinderea Inițiativei și multe altele.
• Acum, teoretic, ar urma să invit un oaspete special, Președintele Zelensky, Now, pentru intervenția sa, dar nu cred că Președintele Zelenski este gata. Voi continua și, când Președintele Zelenski va fi disponibil, îi voi da cuvântul, voi avea plăcerea să îi dau cuvântul Președintelui Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, un oaspete foarte special al Summitului nostru, care va avea o intervenție online.
• Participarea Președintelui Zelenski este foarte importantă pentru că Ucraina va primi astăzi un nou statut, acela de stat participant asociat la Inițiativa celor Trei Mări, ceea ce îi va permite implicarea în toate instrumentele Inițiativei și accesarea investițiilor pentru proiecte de interconectare strategică.
• Astfel, Ucraina va fi mai aproape de Uniunea Europeană și se va pregăti mai bine pentru refacerea și reconstrucția sa.

16:30Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, are o intervenție prin videoconferință:

• Colegi, în aceste momente în orașul Chilia, peste Dunăre de România, se duc lupte cu focul, după atacul de azi noapte, după atacurile rusești cu drone Shadded asupra infrastructurii noastre. E un foc în corpul celor trei mări ale noastre.
• Consecințele atacurilor asupra Chiliei, Reniului, Izmailului, Odesei, asupra orașelor care deschid porțile lumii pentru Ucraina. Rusia lovește Ucraina, dar ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi reușit să transforme Ucraina într-un cap de pod? Asta avea în plan Putin.
• Acum, Ucraina este recunoscătoare vouă, țărilor voastre, pentru ajutorul acordat. Suntem împreună, avem un țel comun, o libertate împreună.
• Ucraina e ferm împotriva altor restricții privind exporturile noastre de cereale, vedem multe țări europene care proceseazp produsele noastre agricole și fac bani din logistică. Avem nevoie de aceste produse și avem nevoie să putem să le exportăm pentru că avem nevoie de aceste fonduri, vedem companii din țări diferite care fac bani din acest tranzist. Pentru noi e o chestiune de supraviețuire în fața terorii Rusiei.
• Vă rog nu transformați Ucraina într-o țintă economică sau o țintă politică. Mă adresez personal premierilor din Bulgaria, Slovacia, Ungaria și Moldova și acelora de care depinde libertatea exporturilor produselor agricole – luați în calcul că într-un fel sau altul orice formă de interdicție a exporturilor ucrainene nu fac decât să amplifice suferința și distrugerea cauzate de agresiunea rusească.
• Acest lucru o spune în mod special Comisiai Europeană ca fundament al liberului schimb și al competiției. Nu putem accepta calmi o violare a acestor promisiuni care ne-au fost făcute în acordului nostru de asociere (n.r. cu UE). Ne-a fost promisă o piață liberă.
• Luptăm pentru supraviețuire și pentru valorile noastre europene, dar dacă va fi nevoie vom lupta și pentru Ucraina în tribunalele internaționale. Sperăm să vedem că unitatea va izbândi.
• Domnule președinte Iohannis, mulțumesc pentru invitația dumneavoastră. Ne bazăm pe voi, prietenii noștri. Slavă Ucrainei!

16:16 Dacă se confirmă că fragmentele găsite pe teritoriul României provin dintr-o dronă rusească, „o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale a României”, a declarat președintele Klaus Iohannis, în deschiderea Summitului Inițiativei celor Trei Mări (I3M), care are loc miercuri la București. A fost prima reacție a șefului statului după ce ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a confirmat astăzi că bucăți de dronă au fost găsite n județul Tulcea. Kievul a insistat încă de luni că o dronă a căzut în România în urma atacurilor lansate de ruși, însă miniștrii Apărării și de Externe de la București au negat vehement. Cu o zi în urmă, și Iohannis a respins informațiile Ucrainei, declarând: „pot să vă spun că nu a existat nicio piesă și nicio dronă, și nicio altă parte al vreunui dispozitiv care a ajuns în România”.

–

„Summitul este un eveniment important pentru România, reunind șefi de stat și de guvern din toate cele 12 state participante (țări membre) ale Inițiativei, cât și reprezentanți din Statele Unite ale Americii, Comisia Europeană și Germania – partenerii strategici ai I3M”, a transmis președintele Iohannis, înainte de începerea summitului. La întâlnire vor participa și invitați speciali din alte state, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, la nivel de șef de stat, precum și reprezentați ai conducerii BERD, BEI, OCDE, FMI, BM.

„Acest nivel de participare confirmă importanța majoră a Summitului și prefigurează rezultate substanțiale. În contextul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, este esențial să rămânem uniți și să alocăm în continuare resurse pentru proiectele strategice vitale regiunii noastre, care țin de infrastructura transfrontalieră esențială de transport, energie și digitalizare”, a spus președintele Iohannis.

În marja Summitului, va fi organizată joi, 7 septembrie, de către Guvernul României, sub patronajul președintelui Klaus Iohannis, o nouă ediție a Forumului de Afaceri al I3M.

• Vezi aici Programul Summitului Inițiativei celor Trei Mări

În cadrul lucrărilor Summitului, Președintele Klaus Iohannis va prezenta rezultatele mandatului României la conducerea I3M (iunie 2022 – septembrie 2023), reflectate, de asemenea, în Declarația Comună a Summitului, care va fi adoptată la finalul discuțiilor.

Aceasta va constitui un reper important pentru activitățile viitoare ale I3M, vizând direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea interconectărilor transfrontaliere în domeniul infrastructurii de transport, al energiei și al digitalizării, dar și privind consolidarea și diversificarea instrumentelor financiare ale Inițiativei.

Grecia va deveni al 13-lea stat membru al I3M. Ucraina și Republica Moldova – state participante asociate

Prin adoptarea Declarației de la București, Grecia va deveni cel de-al 13-lea stat participant la Inițiativă, iar Ucraina și Republica Moldova vor obține calitatea de state participante asociate la I3M.

• „Președintele României va sublinia că, la peste un an și jumătate de la începutul agresiunii brutale și ilegale a Rusiei împotriva Ucrainei, I3M a reconfirmat validitatea conceptului său și urgența implementării obiectivelor sale, în actualul context geopolitic această platformă de dialog politic la nivel înalt devenind un important instrument pentru consolidarea rezilienței regionale și europene.
• Președintele Klaus Iohannis va încuraja totodată dezvoltarea de noi instrumente și parteneriate care să catalizeze investiții în proiectele I3M prioritare, inclusiv prin crearea unui nou Fond de Investiții, care să continue activitatea celui inițiat la Summitul de la București din 2018, și examinarea celor mai eficiente modalități de creare a unui Fond de Inovare al Inițiativei.”, se arată în comunicatul de presă de la Cotroceni.

Cu ocazia Summitului, va fi actualizată și lista proiectelor prioritare strategice, prima astfel de listă fiind lansată cu prilejul Summitului precedent de la București.

România este primul dintre statele participante la I3M care organizează pentru a doua oară un Summit al Inițiativei, după cel găzduit cu succes de Președintele României la București, în perioada 17-18 septembrie 2018.

Cu ocazia primului Summit de la București, au fost adoptate decizii esențiale pentru viitorul Inițiativei, precum:

• agrearea listei proiectelor prioritare majore de interconectare în domeniile transportului, energiei şi digital;
• organizarea primului Forum de Afaceri al Inițiativei celor Trei Mări;
• lansarea rețelei Camerelor de Comerț a I3M (prin semnarea Declarației comune de înființare a acestei rețele);
• inițierea procedurii de lansare a Fondului de Investiții al Inițiativei celor Trei Mări (prin semnarea Scrisorii de Intenție privind crearea acestuia).

Forumul de Afaceri al Inițiativei celor 3 Mări

Forumul de Afaceri al Inițiativei celor 3 Mări – „Investing into a resilient tomorrow”, organizat de Guvernul României, sub înaltul patronaj al președintelui României, va avea loc joi, 7 septembrie, la Palatul Parlamentului și va reuni peste 1.000 de oameni de afaceri, decidenți guvernamentali, experți, reprezentați ai societății civile.

• Vezi aici agenda forumului I3M

Prim-ministrul Marcel Ciolacu va fi gazda sesiunii de deschidere a Forumului de Afaceri, la care vor participa înalți oficiali: președintele României, Klaus Iohannis, președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, țară coinițiatoare a Inițiativei celor 3 Mări, prim-ministrul Croației, Andrej Plenković, țară coinițiatoare a Inițiativei celor 3 Mări, președintele Letoniei, Edgars Rinkēvičs, țară care a găzduit ediția de anul trecut a Summit-ului și Forumului celor 3 Mări, președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, țară ce va organiza Summit-ul și Forumul de afaceri al Inițiativei celor 3 Mări în 2024.

Invitat special al Forumului de Afaceri este John Kerry, emisar special al președintelui Statelor Unite ale Americii pentru climă.

Sesiunea la nivel înalt va fi urmată de patru paneluri pe teme prioritare atât din perspectiva Uniunii Europene, cât și a relației transatlantice: energie, transporturi, digitalizare, investiții.

Scopul Forumului de Afaceri I3M este de a cataliza investițiile în infrastructură pe axa Nord-Sud și de a reconfigura relațiile de vecinătate din regiune, mai ales în contextul perturbărilor multiple și prelungite generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

România, ca stat membru al Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice, își concentrează principalele priorități strategice în domeniul energetic – cu accent pe tranziția verde și utilizarea hidrogenului ca sursă de energie regenerabilă -, dezvoltarea rețelelor de transport feroviar și rutier, precum și provocările viitoare în ceea ce privește digitalizarea în domeniul securității cibernetice și siguranța implementării inteligenței artificiale.

Ce este Inițiativa celor 3 Mări

Inițiativa celor Trei Mări (Baltică, Adriatică, Marea Neagră) a fost concepută ca o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, cuprinzând cele 12 (în curând, 13) state membre ale UE situate între Marea Adriatică, Marea Baltică și Marea Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia).

Statele participante I3M acoperă 28% din teritoriul UE, 22% din populația Uniunii (114 milioane), dar reprezintă doar 10% din PIB-ul european. Fondurile europene structurale și de investiții finanțează dezvoltarea inter-conectivității și a infrastructurii în regiune, iar 5 din cele 9 coridoare acoperite de Facilitatea Europeană pentru Conectivitate traversează teritoriul statelor participante I3M. Cu toate acestea, se constată un deficit în privința dezvoltării și a interconectărilor regionale, în special în ceea ce privește axa nord-sud a continentului european, ceea ce are un impact negativ și asupra dezvoltării economice a statelor regiunii.

La Summitul de la București din septembrie 2018 au participat pentru prima dată, în calitate de parteneri, Comisia Europeană, reprezentată la nivel de Președinte, și Germania, dar și instituții financiare europene și internaționale.