Viitoarea companie nationala de energie, contestata din toate partile

Actorii de pe piata energetica, economica si politica nu se pot pune de acord cu privire la oportunitatea si modalitatea prin care Guvernul vrea sa creeze o companie nationala care sa reuneasca Hidroelectrica, Electrica si complexele energetice de la Rovinari si Turceni. Intr-o dezbatere organizata de Societatea Academica din Romania si Fundatia Konrad Adenauer, presedintele AVAS, Teodor Atanasiu, a declarat ca aceasta este solutia pentru a combate o viitoare criza energetica si pentru a concura pe piata europeana, in timp ce reprezentantii sindicatului Hidrosind sustin ca promovarea unei hotarari de guvern pe aceasta tema ar insemna un abuz de putere facut de premierul Calin Popescu Tariceanu.

Argumente in favoarea companiei nationale

Teodor Atanasiu a precizat ca, in ultima perioada, consumul de energie a crescut, in medie, cu 8% in fiecare an si ca „Romania ar avea o mare problema daca n-ar incepe o dezvoltare pe acest sector. In plus, desi piata a creat conditii pentru concurenta, n-am observat nicio scadere de preturi, ci mai degraba o impartire geografica, fiecare jucator jucand singur pe zona lui”.

In sprijinul crearii companiei-mamut, Atanasiu a adus si nevoia de investitii la cele mai mari complexe energetice, Rovinari si Turceni. Cele doua unitati au nevoie, potrivit presedintelui AVAS, de 1,5 miliarde de euro in urmatorii 2 ani. El a mai afirmat ca noua entitate ce va fi creata nu va primi alocatii bugetare, ci va atrage finantari si va beneficia de banii pe care Electrica ii incaseaza din privatizarea distributiei de curent electric.

Atanasiu a mai afirmat ca astfel se vor putea renegocia si contractele pe termen lung pe care le are Hidroelectrica, prin care „baietii destepti” primesc energie la pret mic. „In contractele pe care le-au semnat cei de la Hidroelectrica nu sunt prevazute renegocieri, dar nu e prevazut nici ca nu se pot face renegocieri”, a explicat presedintele AVAS, fara sa precizeze daca nu se poate aplica acelasi principiu si acum, fara crearea companiei-mamut.

Compania pe care Guvernul vrea sa o infiinteze va avea, pentru inceput, capital majoritar de stat, dar va fi listat la bursa, atat cea interna cat si una internationala „probabil cea de la Londra”. „E nevoie sa ajungem la un board privat puternic, care sa ceara performanta economica, nu doar aplicarea politicilor guvernamentale”, a declarat Teodor Atanasiu, precizand ca in niciun caz politica noii companii nu va privi protectia sociala.

Argumente contra companiei nationale

Presedintele Federatiei Sindicale din Hidroelectrica – Hidrosind, Ilie Rosu, a declarat ca scopul unei asemenea companii mamut este doar „crearea unui factor de putere si infleunta economica”. El este de parere ca, daca Guvernul si-ar fi propus, intr-adevar, sa devina un jucator european, ar fi trebuit ca nota de fundamentare sa contina date legate de acest scop: „ce isi propune compania, care e situatia pe piata din zona”.

Rosu considera ca argumentele prezentate de Atanasiu au fost gandite abia dupa elaborarea proiectului de hotarare de guvern si a afirmat ca va da in judecata Executivul daca va aproba actul normativ in forma sa actuala.

Printre cei care nu au sustinut proiectul Guvernului a fost si fostul vicepremier Gheorghe Pogea (PD-L). Acesta a afirmat ca nu spune „nici ca ideea e buna, nici ca e proasta, ci doar ca nu e singura modalitate de a face aceasta uniune”.

Si deputatul Antal Istvan (UDMR), vicepresedintele Comisiei pentru industrii si servicii, este de parere ca ar fi mai buna o altfel de modalitate. El a vorbit despre companii regionale, care sa cuprinda si hidrocentralele mai mici.

Nici in ceea ce priveste viitorul energetic al tarii, participantii la dezbatere nu au reusit sa se puna de acord. In timp ce reprezentantii AVAS si Electrica sustin ca exista premisele unei crize energetice, pentru ca generatoarele de curent nu functioneaza la parametri optimi, cei ai Hidroelectrica sunt de parere ca problema e capacitatea de distributie, nu de productie.

Dezbaterea a avut ca punct de pornire un raport realizat de Societatea Academica din Romania, cu sprijinul financiar al Fundatiei Konrad Adenauer, care arata ca o companie-mamut de electricitate ar reprezenta „o rasturnare a reformelor din ultimii 10 ani si, paradoxal, un pericol pentru siguranta energetica a tarii”. Potrivit documentului, „Romania este unul din cele mai avansate state din UE in liberalizarea pietei de electricitate; infiintarea unui holding national, rigid si opac, ar fi o masura anti-reforma”.