Virgil Popescu: Hidrogenul este un combustibil în vogă / Avem planurile pilot de construcție a unei centrale la Halânga, în zona mea și a lui Cristi Bușoi

România trebuie să mențină bătălia astfel încât să poată fi folosit în interiorul taxonomiei UE gazul natural, a declarat joi ministrul Energiei Virgil Popescu, în cadrul conferinței “Aspen Dialogues: Noi oportunităţi de investiţii pentru sectorul energetic românesc. „Ne-am bătut la Bruxelles, Cristi Bușoi (n.r. europarlamenar PNL) știe foarte bine, săptămâna aceasta și săptămâna trecută, pe taxonomie: pe gaz, pe nuclear. Nu am câștigat, nici nu am pierdut. Putem spune că s-a amânat un pic discuția pe taxonomie, iar gazul și nuclearul, împreună cu agricultura, vor fi discutate într-un act delegat ulterior”, a precizat Popescu. Acesta a recunoscut că România este printre puținele țări din UE care nu are o strategie pentru hidrogen, deși este un „combustibil în vogă”. Vezi și alte declarații.

• NOTA Comisia Europeană a adoptat, miercuri, un pachet de măsuri privind îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile în întreaga Uniune Europeană, așa-numita taxonomie UE. Toxonimia UE este un sistem de clasificare pentru investiții durabile folosit la nivelul UE. Comisia Europeană urmărește ca UE să devină lider la nivel mondial în domeniul stabilirii standardelor în materie de finanțare durabilă.

Declarațiile ministrului Energiei, Virgil Popescu:

Este foarte bună tema: oportunităţi de investiţii în sectorul energetic. Totul pleacă de la mixul românesc, cărbune, gaz, nuclear și regenerabil. Să ne uităm pe direcțiile europene, pe Green Deal, să ne focusăm pe anul 2030, pe anul 2050, pe neutralitate din punct de vedere al emisiilor de CO2 și de aici cred că știm unde suntem și unde trebuie să ajungem. Vorbim de acest Green Deal și de transformarea lui în oportunități de investiții.

Primul lucru care trebuie să-l facem este tranziția de la cărbune la regenerabil. România se bazează în continuare pe un procent de 20% de energie produsă în bază de cărbune și asta înseamnă că acolo trebuie să ne uităm în principal cum facem această tranziție. Ne-am bătut la Bruxelles, Cristi Bușoi știe foarte bine, săptămâna aceasta și săptămâna trecută, pe taxonomie: pe gaz, pe nuclear. Nu am câștigat, nici nu am pierdut. Putem spune că s-a amânat un pic discuția pe taxonomie, iar gazul și nuclearul, împreună cu agricultura, vor fi discutate într-un act delegat ulterior. Practic, în continuare trebuie să menținem bătălia astfel încât să putem să folosim în interiorul taxonomiei gazul natural, cu emisii de CO2, care, evident, să poată fi realizabile din punct de vedere al tehnologiei. O emisie de CO2 de 100 de grame per kilowatt nu cred că este posibilă în momentul de față, nu cred că avem tehnologie, așa cum era propunerea inițială, pentru a putea fi implementată în România și totuși am reușit la nivelul CE ca, în cadrul actului delegat care a fost aprobat ieri, să existe un chapeau în care să se facă referire la gaz și la nuclear și la o clauză de <>, în așa fel încât acele tehnologii să intre în vigoare la o dată – 2027-2030 – când, probabil, tehnologiile vor evolua și vor fi disponibile.

Trecerea de la cărbune la regenerabil prin gaz este o necesitate pentru noi și aici vorbim despre capacități de producție a energiei electrice: transformarea din cărbune pe gaz. Vorbim despre Complexul Energetic Oltenia, unde suntem într-un plan de restructurare și vorbim despre investiții de peste 1,2 miliarde de euro, însemnând gaz și regenerabil: 700 MW regenerabil, putere instalată. Vorbim despre Complexul Energetic Hunedoara, unde vă pot spune dumneavoastră, aici, în cadrul Aspen, că am ajuns la o înțelegere cu sindicatele de acolo și avem un plan stabilit, un Memorandum finalizat pe care îl aprob în Guvern săptămâna viitoare, cu pachet de protecție socială, cu închidere treptată a tuturor celor 4 mine până în 2032. Un plan de protecție socială ancorat și discutat foarte bine cu sindicatele și ancorat inclusiv în Planul de Tranziție Justă al județului Hunedoara, pentru că avem Fondul de Tranziție Justă care trebuie folosit pentru cele 6 regiuni, în principal pentru cele 3 județe care produc energie pe bază de cărbune: Gorj, Hunedoara și Dolj. Banii de acolo trebuie folosiți pentru această tranziție și pentru recalificarea forței umane.

România va avea primul reactor nou construit în 2030

Avem nuclearul. Vorbim de investiții puternice de miliarde de euro la nuclear, la Cernavodă. Vorbim de construcția reactoarelor 3 și 4, de retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă. Avem acel acord interguvernamental semnat în septembrie anul trecut la Washington cu Guvernul American. Este în Parlament pentru ratificare. Sunt convins că în luna mai va fi aprobat de către Senat, după care intrăm practic în linie dreaptă. În paralel se lucrează la modulul financiar, la schema de finanțare a acestei investiții majore de la Cernavodă și eu cred că România, în 2030, va avea primul reactor nou construit, al treilea reactor construit, urmând să îl finalizăm și pe cel de-al patrulea, practic să dublăm capacitatea de producție de energie electrică din punct de vedere nuclear.

Nu în ultimul rând, vorbim de componenta de energie regenerabilă și aici vorbim de solar, de vânt: de vânt on-shore, de vânt off-shore. Pentru prima dată, Marea Neagră este trecută în documentele Comisiei Europene ca potențial de producere a energiei electrice eoliene. Evident, când vorbim de componenta de energie regenerabilă, de solar și de vânt, vorbim și de stocare, pentru că dacă vrem cu adevărat ca în 2050 să fim neutri din punct de vedere al carbonului, trebuie să găsim soluțiile în așa fel încât atunci când nu avem soare, nu avem vânt, să putem să avem energie, iar unele din tehnologiile disponibile sunt capacitățile de stocare ale energiei electrice, care poate fi atât pe baterii, cât și alt tip de stocaj de energie.

România este printre puținele țări din UE care nu are o strategie pentru hidrogen

Este în discuție în interiorul Ministerului Energiei o strategie pentru hidrogen. Lucrăm la un grup de lucru pentru a putea să ne apucăm de această strategie pentru hidrogen. Din păcate, România nu are o strategie pentru hidrogen, probabil este printre puținele țări din UE care nu are o strategie pentru hidrogen. Ne dorim să începem să finalizăm această strategie pentru hidrogen. Hidrogenul este un combustibil în vogă. Avem planurile pilot de construcție a unei centrale, de exemplu, la Halânga, în zona mea și a lui Cristi Bușoi: pe amplasamentul vechii termocentrale pe cărbune de la Halânga se va construi, e un progam pilot, o centrală de producere a energiei electrice pe gaz natural în amestec cu hidrogen de 150 de MW, un parc solar de 50 MW și o producție prin electroliză de hidrogen, iar hidrogenul produs cu cea regenerabilă va fi reintrodus în circuit și ars în amestec cu gaz natural, în așa fel încât să producem o energie mai curată pe bază de gaz natural. Este un proiect pilot pe care l-am prezentat la Bruxelles, care, eu zic că, a stârnit o reacție foarte pozitivă, atât când am discutat cu dna Comisar Kadri Simson, cât și în alte discuții cu specialiști din DG Energy. Este un proiect care cred că merită să fie multiplicat.

De asemenea, când am vorbit de Complexul Energetic Hunedoara, vorbim de Termocentrala de la Mintia, care în momentul de față este închisă pentru că nu are autorizație integrată de mediu și nu mai putem funcționa în ritmul acesta. Dar, acolo este necesar ca în locul ei să vină o Termocentrală de 800 MW în producție de gaz natural și, de ce nu, în același stil ca și la Halânga, cu producție de regenerabil și hidrogen, urmând ca hidrogenul să poată fi refolosit în amestec cu gaz natural în interiorul acelei centrale. Pentru că, în interiorul arcului Carpatic, eu sunt de părere că trebuie să ne orientăm să construim noi capacități de producție. Acolo suntem deficitari și s-a văzut în ianuarie, la acea avarie majoră europeană, că practic Nord-Vestul țării a fost decuplat de restul țării. Dacă am fi avut producție de energie electrică suficientă în acea zonă nu s-ar fi întâmplat acest lucru.

Sunt optimist, Romgaz va deveni proprietarul a jumătate din Neptun Deep

Mai avem la Romgaz în lucru centrala de la Iernut. Astăzi trebuie să finalizeze Romgaz, probabil săptămâna viitoare ne va anunța, ultimele negocieri înaintea rezilierii, dacă nu se ajunge la un comun acord. Vrem să finalizăm anul acesta centrala de la Iernut, să nu pierdem cele 50 de milioane de euro din Planul Național de Investiții. Și vrem să o finalizăm. Dacă nu se va putea face cu consorțiul care a câștigat în 2016 licitația, o vom finaliza fără aceștia, asta cu certitudine. Avem pregătit și scenariul B și scenariul C.

Trebuie să avem și suficiente gaze naturale, iar aici vorbim despre zăcămintele din Marea Neagră. După cum știți, am anunțat, și eu, și conducerea Romgaz, că s-a depus ofertă pentru cumpărarea companiei, practic Exxon România, care deține 50% din zăcământul Neptun Deep din Marea Neagră. Eu sunt optimist că vom reuși să ajungem la o înțelegere cu cei de la Exxon și Romgaz va deveni proprietarul a jumătate din Neptun Deep. Asta înseamnă că vom avea gaze pentru absolut toate proiectele pe care dorim să le facem în România. Romgaz are în planul de investiții o fabrică de metanol pentru că cea mai bună utilizare a gazului natural nu este încălzirea directă pentru populație, nu este nici măcar producția energiei electrice, chiar dacă este o utilizare superioară, ci este petrochimia. Iar primul pas este producția de metanol.

În paralel cu toate acestea, vorbim și de dezvoltarea rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale și a energiei electrice. Dacă vorbim de energie electrică trebuie să închidem inelul Transelectrica și cred că trebuie crescută capacitatea de interconectare pentru că în momentul în care vom pune mai multe capacități de producție a energiei electrice în funcțiune în Vestul țării, va trebui să și evacuăm această energie electrică și va trebui să și avem cui să o vindem și atunci este clar că va trebui crescută capacitatea de interconectare. Și, de asemenea, trebuie întărită rețeaua Transelectrica și a distribuției, pentru a putea prelua capacitatea suplimentară de regenerabile pe care dorim să o implementăm în România.

Există potențial eolian și în Nord, în Moldova, există potențial și în Sud-Vest, în Caraș

Le-aș spune tuturor care doresc să facă investiții în regenerabile să se uite și înspre alte zone din România, să nu se uite numai înspre Dobrogea, pentru că acolo avem Unitățile 3 și 4 care sunt vitale pentru securitatea energetică a României, vorbim de zona eoliană off-shore și cred că ar trebui să ne mai uităm și spre alte zone. Mai sunt și alte zone în România bune pentru eolian, bune pentru solar: Sudul țării, Sud-Vestul sunt bune și pentru solar, există potențial eolian și în Nord, în Moldova, există potențial și în Sud-Vest, în Caraș. Cred că toți ar trebui să se uite și spre alte zone pentru a nu încărca și supra-aglomera zona Dobrogei.

Despre rețeaua de transport și distribuție de gaz: s-a finalizat în termen faza 1 pentru conducta BRUA. În momentul în care se va lua decizia de investiție în Marea Neagră – Transgaz a finalizat licitația pentru Tuzla-Podișor, pentru a aduce acest gaz din Marea Neagră în rețeaua națională de transport, în BRUA, și apoi consumat sau exportat, dacă este surplus. Faza 2 pentru BRUA are sens în momentul în care avem mai mult gaz decât în momentul de față, are sens în momentul în care, între Grecia și Bulgaria s-ar construi acel interconector care trenează de ceva timp și care să operaționalizeze Coridul Vertical, în așa fel încât din Grecia gazele să ajungă prin BRUA în Bulgaria, România și să ajungă în Vestul Europei. Atunci, evident, este nevoie de faza 2 pentru BRUA și de creșterea capacității de transport a BRUA. Este nevoie de dezvoltarea rețelei de transport în așa fel încât să putem dezvolta pe lângă rețeaua de transport, acolo unde există, și rețele de distribuție, ca românii să aibă acces la gaze naturale. S-a pornit anul trecut un proiect pe fonduri europene: au fost 250 de milioane, mai sunt încă, nu s-au cheltuit, pentru înființarea de rețele de distribuție a gazelor naturale.

Mai avem în Planul Național de Reconstrucție și Reziliență 600 de milioane. Acolo gândim să facem o rețea nouă <>, în așa fel încât să putem din 2026 să utilizăm gazul natural în amestec cu hidrogen. Vom mai avea încă 200 de milioane prin Programele Operaționale. Vrem ca în acești 4 ani un miliard de euro să meargă în rețelele de distribuție a gazelor naturale. Practic ne dorim să dezvoltăm rețeaua de transport, distribuție, gaze naturale și energie electrică, digitalizarea acestora și, evident, construcția de noi capacități de producție. Pentru că: <> Pentru că nu avem suficientă. Nu s-a mai construit de foarte mult timp, în afară de regenerabile, capacități de producție de energie electrică”.