Vânzările de alimente scad cu 100 de milioane de lei lunar. Cât să mai „împingă” consumul PIB-ul?

De câteva luni bune, Măriuca Petrescu nu își mai face cumpărăturile la marii retaileri, cum făcea de obicei, ci preferă să intre la un magazin tip discount, unde produsele pe care le are pe listă sunt mult mai ieftine.

Ca ea probabil că procedează mulți alți români, câtă vreme vânzările de produse alimentare scad aproape lună de lună. În iunie, comercianții au încasat cu peste 113 milioane de lei mai puțin decât în luna mai 2023, după ce și în mai scăzuseră cu peste 100 de milioane, arată datele Statisticii transmise la solicitarea HotNews.

Oricum, spune Măriuca, nu mai merg cum mergeam odată la finalul săptămânii și îmi umpleam căruciorul cu te miri ce alimente, în ideea că poate mi se va face poftă de ceva și să-l am în casă. Sunt mult mai sensibilă când vine vorba de banii pe care-i scot din buzunar. Sau, nah!, de pe card, mai spune ea zâmbind.

Măriuca nu este un om sărac. Are salariul puțin peste cel mediu și lucrează la o companie privată, fiind căsătorită și mama unei fetițe de 9 ani.

Numai că inflația mare i-a dat peste cap bugetul de cheltuieli.

După ce Isărescu a mărit dobânzile iar rata ei la bancă i s-a dublat, Măriuca este acum atentă la fiecare leu. „Sunt magazine care au oferte după o anumită oră sau în week-enduri și pe acelea le vânez. E ca o a doua meserie pentru mine, pentru că altfel terminăm banii înainte de a veni următorul salariu, mai adaugă ea.

De partea cealaltă, comercianții se plâng că veniturile din vânzări nu mai sunt ce erau odată. În martie 2023 a fost vârful de vânzări de alimente din prima jumătate a anului- circa 12,5 miliarde de lei- dar asta pentru că oamenii făceau cumpărăturile pentru Paștele care se apropia (care a fost în aprilie). Tot circa 12,5 miliarde de lei a reprezentat consumul de alimente, băuturi și țigări în decembrie trecut, dar luna decembrie („luna cadourilor”) este în mod tradițional o lună excepțională pentru retaileri.

Trebuie spus că sumele pe care INS le-a transmis HotNews sunt cele nominale. Dacă eliminăm efectul inflației obținem rezultate mult mai severe cu privire la dinamica consumului (principalul motor al avionului denumit PIB)

Pentru urmatoarele 3 luni, managerii din comerțul cu amănuntul spun că cele mai mari creșteri de prețuri vor fi cele la alimente, băuturi și tutun , potrivit anchetei INS publicată miercuri.

Această corecție a vânzărilor vine după o perioadă de mulți ani în care dobânzile scăzute și prețurile în creștere ale imobilelor au dus la o creștere puternică a accesului la credite iar familiile și-au mărit cheltuielile și s-au împrumutat pentru a duce o viață cât mai bună.

Numai că războiul din Ucraina, scumpirea energiei și dificultățile de aprovizionare au pus capăt acestei exuberanțe, amplificând dificultatea achitării facturilor „bunăstării”.

Combinația dintre banii ieftini și produse mai accesibile s-a traduc prin vânzări cu amănuntul în creștere constantă de ani de zile.

Dar petrecerea s-a cam terminat, iar Măriuca Petrescu e pusă acum în situația de a tăia aproape jumătate din lista cu care mergea la cumpărături înainte de pandemie.

Unii spun că și comercianții sunt vinovați pentru că nu acceptă cu ușurință scăderea marjei de profit. Se cheamă inflația prin lăcomie, iar asta o spune și Isărescu în Raportul privind inflația. „Efectele de bază dezinflaționiste și scăderea cotațiilor mărfurilor agroalimentare au contrabalansat integral influențele de sens opus ce au continuat să vină în primul trimestru din transferarea treptată asupra prețurilor de consum a costurilor materiale și salariale crescute, precum și din conservarea marjelor de profit”, arată Raportul asupra inflației

Vânzările de alimente, băuturi și tutun în perioada iunie 2022-iunie 2023 (sursa: INS):