Vocea este jumatate din prestanta

Cind vine vorba despre voci, audiovizualul e o metresa cu pretentii. Le respinge pe cele pitigaiate, cere o intindere de o octava, la care se adauga un antrenament constant, o respiratie anume si, nu in ultimul rind, o pronuntie corecta si o separare clara a cuvintelor.

„Lucratul unei voci poate lua ani si ani. Principalele calitati ale vocii sint intensitatea, durata si timbrul. Dintre ele, doar ultimul nu se poate lucra. Pentru rest, se fac „exercitii de dictie, fonetica, logica, nuantare actoriceasca, frazare”, afirma Ileana Cirstea Simion, cea care, in peste 40 de ani de cariera, a antrenat mai toate vocile din media mioritice.

Exemple pozitive si negative, trecute si actuale, se gasesc la jurnalul de la Realitatea TV, crede Margareta Tomescu, presedinta Asociatiei Logopezilor din Romania: „Vocea Sandei Nicola, a carei intindere este de o octava, contrasteaza cu vocea stridenta, desi cu intindere vocalica buna, a Gabrielei Avram”.

Timbrul-rege

Acestea nu sint nici pe departe toate provocarile pe care le au de infruntat cei care isi doresc o prestatie vocala adecvata audiovizualului. „La o voce profesionista, prima care se lucreaza este respiratia. In acest sens, exista paralele cu performanta sportiva: un alergator vehiculeaza 40 de litri de aer pe minut, iar un actor, aproximativ 36″, explica Olga Delia Mateescu, actrita si prof.

univ. dr. UNATC. De exemplu, Stela Popescu avea mari probleme cu respiratia, pierzindu-si chiar vocea, pe scena, cind era foarte obosita. „Fiecare are o respiratie fiziologica, impotriva careia nu se lucreaza”, explica Olga Delia Mateescu.

Mai mult, in procesul de formare a vocii, urechea muzicala a elevului vine in ajutorul profesorului. „La actori, acest lucru se verifica la intrarea in facultate, dar nu si la jurnalisti”, se vaita Ileana Cirstea Simion. Familia Topescu este un contraexemplu in acest sens, crede presedinta Asociatiei Logopezilor din Romania.

„Vocea tatalui pastreaza toate elementele fonice muzicale, e melodioasa, vocalele sint bine rotunjite, ceea ce o face placuta si inteligibila. In privinta fiicei, se poate spune ca are inflexiuni tonale la obiect si ca modularea vocii e adecvata la ceea ce spune”, afirma Margareta Tomescu.

Ea se pronunta si in favoarea unei alte stiriste, de data asta de la TVR 1: „Dana Razboiu se distinge printr-o voce expresiva, cu multe inflexiuni si cu un timbru cald”. Logopeda Margareta Tomescu adauga ca Dan Diaconescu (OTV) nu are ce cauta pe micul ecran, din cauza posturii (capul in jos, nu se vede mimica), dar si a vocii, nepotrivita pentru televizor, din cauza lipsei de intensitate.

Gramatica, bat-o vina

Prompterele ii ajuta pe crainici cit se poate. Pronuntia acestora s-a mai imbunatatit in ultima vreme. Pina nu de mult, „cam toti spuneau la final «acestea au fostirile», asa, legat, alterind valoarea sunetelor. Acum, fenomenul se petrece mai rar”, e de parere Olga Delia Mateescu. Sint inca destui crainici care sacrifica claritatea si eficienta transmiterii mesajului, de dragul rapiditatii.

Un exemplu este Andreea Esca. Aceasta nu mai este la fel de profesionista, sustine Margareta Tomescu. Totusi, ea recupereaza prin timbrul remarcabil de cald, spune Cristi Stanciu. Gramatica ramine insa o sursa de probleme pentru vocile de pe micile ecrane. De pilda, crede logopeda Margareta Tomescu, „Cristi Tabara are o voce buna, dar forma de exprimare trebuie sa fie ceva mai ingrijita”. Multi au insa o problema in aceasta directie.

Ragusesti si cistigi

Sintaxa poate sa le puna bete in roate si celor mai cultivati oameni din audiovizual. De exemplu, „formarea sintactica a frazei, de obicei lunga, facea ca Al. Paleologu sa fie greu de urmarit. Toader Paleologu are o vorbire mult mai potrivita pentru televiziune”, opineaza presedinta Asociatiei Logopezilor din Romania.

Profesoara de la UNATC e ingrijorata de efectele nestiintei unora dintre cei care fac reclama lungmetrajelor de pe un post sau altul, pentru ca, din cauza utilizarii inadecvate a vocii, pe multi ii paste boala. „Cind se anunta filmele de actiune sau de groaza, se utilizeaza «vocea tubata», prin marirea volumului laringelui. Complet gresit.

In plus, o astfel de deformare a vocii poate duce la manifestari patologice ale aparatului fonator”, atentioneaza actrita.

Sopranele nu au ce cauta in audiovizual. „Microfonul nu le agreeaza si, in plus, o voce prea inalta inseamna o pierdere de credibilitate”, opineaza Ileana Cirstea Simion. Asa ca ea incearca, pe cit posibil, sa coboare anumite voci.

De exemplu, cind a lucrat cu Monica Dascalu, „doamna de dictie” nu a scos un bas din prezentatoare, tocmai pentru ca ar fi contrastat cu aparitia ei feminina si fragila.

„In ceea ce il priveste pe Lucian Mindruta, exista o potrivire intre voce si aparenta fizica, dar nu si la Alex Stefanescu, pentru ca tensiunea si intensitatea mica a vocii nu corespund corpolentei personajului”, afirma Margareta Tomescu. „Vocea face 50% dintr-o personalitate media”, crede Ileana Cirstea Simion. „Toti stiu ca in televiziune primeaza imaginea.

Dar daca este insotita de o voce bleaga, care nu spune nimic, daca nu este inteligenta, imaginea nu mai valoreaza la fel de mult”, e de parere Cornelia Radulescu, producatoarea Teleenciclopediei. Acelasi lucru se aplica si la actori: cu cit e mai speciala vocea, cu atit e mai memorabila. „Luati-l pe Radu Beligan.

Vocea lui e usor de retinut, datorita unui plus de rezonanta nazala nespecifica Romanei, dar specifica francezei, limba in care exprimarea lui e perfecta”, clarifica presedinta Asociatiei Logopezilor din Romania. Nu insa orice atribut vocal usor de retinut este neaparat bun. De exemplu, Stelian Tanase.

„I-as recunoaste vocea ragusita dintr-o mie, e lipsita de sonorizare si s-ar putea sa fi avut probleme cu gitul”, spune Margareta Tomescu.

Bursa timbrelor vocale

Nu doar vocea, ci si vocabularul poate fi un mijloc de individualizare a unei vedete. De aceea, cind l-a antrenat pe Cristi Tabara, Ileana Cirstea Simion l-a incurajat sa isi pastreze ardelenismele din vocabular, pentru a-l singulariza in raport cu alte personalitati TV. Dincolo de toate aceste retusuri, ar trebui sa se tina seama de tipul de voce preferat de romani.

„Ei prefera vocile cu pronuntie ingrijita, mai ales cind au timbrul mai plin, mai armonic”, sustine actrita Olga Delia Mateescu. Exemple pozitive in acest sens sint vocile de aur ale teatrului romanesc: Gheorghe Cozorici, Mircea Albulescu, Irina Rachiteanu-Sirianu si Ovidiu Iuliu Moldovan. •

Fiecare reclama pe vocea ei piere

Publicitarii se pling ca exista prea putine voci folosite in spoturi. „In 99,999999999 % din casting-uri si spoturi aud aceleasi doua-trei voci «bune la toate»”. „Sint putine voci bune cu «range» mare, motiv pentru care se si poate identifica baiatul cu iaurtul ca fiind si unchiul cu asigurarea RCA si Matei cu revista de motoare”, crede Bogdana Butnar de la Headvertising.

Ea mai spune ca „nu avem «personaje» in reclama radio, avem doar voci si asta ne omoara. Lumea zice ca radioul este un mediu de vinzari si nu se poate face imagine cu radioul. Eu cred ca se poate, dar nu vrea nimeni sa incerce”, spune Marius Negrea, director de creatie la DDB.

Tino Furtuna, detinatorul unuia dintre cele mai mari studiouri producatoare de sunete din tara, observa ca numarul mic de voci utilizate in spoturile radio se datoreaza faptului ca, din multi actori, putini sint specializati vocal.

Printre exemplele bune el ii enumera pe Marius Savescu (care face si voci de desene animate), Andreea Margineanu (L’Oréal), Sandu Gruia, cadru didactic la UNATC (Schweppes) sau Marius Vintila – foto – (Zapp, Toyota). Un spot aduce de obicei vorbitorului in jur de 100 de euro.

Exista insa si „voci” ceva mai costisitoare, care se dau jos din pat doar la pretul de peste 500 de euro, ca Marcel Iures sau Florian Pittis.

Vocea de serviciu

Mesajele inregistrate si cei care sint angajati in comunicarea cu clientii la firmele de telefonie mobila trebuie sa corespunda unor criterii vocale cu totul diferite. La Connex, afirma PR-ul Lidia Solomon, „vocea nu reprezinta unul dintre criteriile importante in selectia Reprezentantilor Relatii Clienti”.

Situatia e diferita la Orange: conform declaratiilor Andreei Popescu, Customer Service Executive Manager, vocea poate constitui o proba eliminatorie.

Mai mult, „in perioada de training, exista o sectiune dedicata modului de comunicare la telefon cu clientul, in cadrul careia este abordata si importanta vocii in relatia cu diverse tipuri de clienti, dar si factorii care o influenteaza, cum ar fi pozitia corpului si atentia in timpul apelului”, precizeaza reprezentanta Orange.

La Zapp, prestatia vocala e al patrulea criteriu in selectarea unui Customer Service Representative. Training-ul „nu include antrenamentul propriu-zis al vocii, ci antrenamentul tonului, al ritmului, al amabilitatii si al «zimbetului» la telefon”, spune Gabriel Barliga, reprezentantul Zapp.