​Zece tendințe în tehnologie pentru 2022 – Metavers, NFT-uri, smartphone-uri, mașini electrice, criza procesoarelor și criptomonede

​În acest an se va vorbi mult despre metavers, chiar dacă el nu există și se va discuta și se discuta și despre conceptul utopic de web 3.0. În 2022 va continua diversificarea ofertelor de mașini electrice, dar se va simți în multe domenii criza procesoarelor. În articol puteți citi despre zece tendințe în tehnologie, de la NFT-uri și criptomonede, până la smartphone-uri și atacuri cibernetice.

Metaversul

După ce Facebook a anunțat la final de octombrie că își schimbă numele în Meta s-au intensificat discuțiile despre spațiul online virtual numit Metavers și în multe cazuri s-a exagerat.

Metaversul este considerat ca fiind următoarea etapă a internetului, un ”Internet 3.0” și 3D, spații virtuale vaste ce vor putea fi explorate de cei care vor avea căști speciale de realitate virtuală și augmentată. În ”metaverse” oamenii reali vor interacționa cu alți oameni sub forma unor avataruri, dar avansul în tehnologia procesoarelor grafice va face ca aceste avataruri să nu arate precum personajele din desene animate, ci să fie mult mai apropiate de realitate.

În prezent nu avem un metavers global, dar diverse elemente sunt prezente online și rămâne de văzut dacă va exista un interes mare din partea părților implicate. Pentru a funcționa, metaversul global nu trebuie monopolizat de o singură companie, ci este nevoie de negocieri și de standardizări între companii care se concurează.

În acest an tot mai multe companii mari vor face anunțuri despre Metavers: este de așteptat să fie prezentate căști de realitate virtuală noi, dar și un sistem de operare pentru Metavers. De exemplu Facebook și Apple ar putea lansa așa-numiți ochelari de realitate virtuală și va fi îmbunătățit software-ul pentru dispozitive care vor fi lansate de aici încolo. Foarte posibil că va fi ”netezită” calea către metavers, dar nu se știe dacă va exista un metavers global vreodată.

Mai mulți oameni vor dori să încerce terminale de realitate virtuală fiindcă vor tot auzi de ideea (utopică) de Metavers. Companiile care vor lansa aceste dispozitive, fie că sunt sub formă de căști sau de ochelari ultra high-tech, vor trebui să se asigure că gadget-urile vor fi plăcut de purtat la ochi și accesibile la preț. O întrebare este dacă aceste dispozitive, împreună cu metaversul vor fi acel ”the next big thing”, o nouă tehnologie care să schimbe la fel lumea cum au făcut smartphone-urile, începând cu 2007.

Este de așteptat ca anunțuri să vină atât de la giganții tech, cât și de la diverse startup-uri, iar marea întrebare este cum se va asigura industria că diversele medii virtuale create vor putea interacționa.

Clar că un metavers global unic nu va fi creat în acest an, dar multe companii vor încerca să convingă publicul că merită să ia în serios ideea de metavers și estimarea este că în general aceste medii virtuale vor fi accesate întâi pentru muncă și abia apoi pentru distracție. Nu trebuie însă uitat că multe elemente de metavers se găsesc pe cele mai populare platforme de jocuri video.

Mașinile electrice

2021 a fost cel mai bun an de vânzări pentru mașinile full-electrice în toată Europa, dar și în România, unde s-au înmatriculat 6.000 de mașini. Anul care abia a început va aduce noi recorduri de vânzări, fiindcă pe piața europeană numărul de modele disponibile va trece de 60.

Va fi primul an complet de vânzări pentru Dacia Spring și modelul are șanse să termine în top 5 cele mai vândute electrice din Europa. Pe de altă parte, va crește numărul de modele ce au autonomie mai mare de 300 km și în SUA vor apărea și camionete full-electrice.

Printre modelele noi care vor veni se numără BMW i4, Tesla Model Y, Volkswagen ID 5, Mercedes-AMG EQS 53, Volvo C40 Recharge, Hyundai Ioniq 6, Mercedes-Benz EQE și Skoda Enyaq iV Coupe.

Este mult mai mult marketing în jurul mașinilor electrice și acestea sunt încă mult prea scumpe dacă nu ar exista subvenții guvernamentale. Totuși, autonomia crește, numărul de stații de încărcare este mai mare, dar partea negativă este că a crescut prețul energiei electrice.

Cuvântul cheie pe această piață este diversificarea: există mai multe modele mici de orașe, vor apărea noi SUV-uri compacte, dar și sedan-uri și SUV-uri de mari dimensiuni. Tot mai multe clase de mărime și tipuri de caroserie vor dispune și de modele 100% electrice.

O problemă este – și va fi în continuare – faptul că s-a scumpit energia electrică și deci încărcarea unei mașini electrice costă din ce în ce mai mult.

Smartphone-urile

Anual se vând peste 1,5 miliarde de smartphone-uri în lume, iar anul trecut modelele vedetă au fost Samsung Galaxy S21, iPhone 13, Xiaomi Mi 11, Oppo Find X3, Samsung Galaxy Z Flip 3; OnePlus 9, Google Pixel 6 și Redmi Note 10. Anul trecut a adus și o continuare a scăderii cotei de piață a Huawei în Europa, din cauza sancțiunilor aplicate de SUA. Samsung este numărul unu la cotă de piață, cu 30% la nivel european și aproximativ 50% în România. Pe locul doi în Europa a fost Xiaomi, iar pe trei, Apple. Aceste trei companii au trei sferturi din piață.

Anul a început cu lansarea Samsung Galaxy S21 FE și sunt așteptate multe modele noi de la marii jucători, primele fiind seria Galaxy S22 de la Samsung: unele vor aduce puține schimbări față de generația precedentă (îmbunătățiri la cameră, procesor, machine learning), iar altele pot fi ”salturi” mai mari față de generația precedentă (ecran mai mare. mai multe camere, design radical diferit senzori în plus).

Vor exista mai multe modele de nișă și cu vânzări în creștere, fie că este vorba de cele pliabile sau de unele puternice, gândite pentru gaming. Printre modelele așteptate se numără Samsung Galaxy S22, iPhone 14, Samsung Galaxy Z Fold 4 și Z Flip 4, Asus ROG Phone, Google Pixel Fold (dacă va fi să existe), Xiaomi 12, OnePlus 10 și Realme GT 2 Pro.

Fenomenul NFT

În doar câteva luni, anul trecut, NFT-urile s-au transformat din curiozitate în ceva tranzacționat furibund.

Anul 2021 a început cu moda NFT-urilor în business, bunuri digitale, care nu există fizic, dar pe care colecționarii sunt gata să plătească milioane de dolari. Miliardarul american Mark Cuban, rapper-ul Snoop Dogg sau fondatorul Twitter, Jack Dorsey, sunt cei care au dat tonul în business-ul cu NFT-uri.

Inițialele NFT vin de la ”non-fungible token”. Token-ul este o dovadă care îi dă posesorului acces la o valoare digitală. Caracterul ”non-fungibil” presupune că token-urile nu pot fi replicate. Aceste caracteristici fac din NFT-uri bunuri digitale unice, iar asta suscită interesul colecționarilor.

NFT-urile căutate de colecționari nu au o existență fizică, palpabilă, ele „trăiesc” pe platforme blockchain. Casa de licitații Christie’s a anunțat pe 11 martie 2021 că a vândut un NFT pentru suma de 69,3 milioane de dolari. Piesa intitulată Everydays: the First 5000 Days este un colaj de 5.000 de fotografii în format JPEG, realizat de artistul digital Mike Winkelmann (40 de ani), cunoscut sub pseudonimul Beeple.

Datele DappRadar indică faptul că în 2021 s-au vândut NFT-uri în valoare totală de 25 miliarde dolari, iar suma este atât de mari și fiindcă valoarea criptomonedelor a crescut mult în 2021, dar a și fluctuat mult.

S-au tranzacționat NFT-uri de pe 26 de milioane de ”portofele digitale” în 2021, față de numai 545.000 în 2020. O zecime dintre tranzacții au totalizat 85% din sumă, dar în medie o tranzacție s-a situat în intervalul 100-1.000 dolari. Pentru 2022 estimările de creștere sunt mult mai rezervate.

Criza semiconductorilor

Criza procesoarelor va continua să-și facă simțită prezența puternic în prima parte din 2022 și mai puțin în a doua parte, dar cu siguranță nu se va termina în acest an și deci efectele ei vor putea fi simțite și în primele luni din 2023.

Estimările de acum un an indicau că în 2022 această criză va fi dată uitării, dar ea se face simțită în multe industrii: nu este de mirare că poți aștepta peste un an pentru un autoturism nou sau că nu ai nicio șansă să-ți iei consola de jocuri dorită.

Web 3.0

Deocamdată este doar un concept neclar, Web 3, denumit și Web 3.0 de unii, este prezentat de susținătorii săi ca fiind o versiune descentralizată a internetului și pe bază de blockchain, tehnologia din spatele criptomonedelor și NFT-urilor.

O mulțime de antreprenori din întreaga lume încearcă să proiecteze și să dezvolte tehnologii și protocoale care să ofere cadrul software și hardware necesar pentru Web 3,0.

Susținătorii Web 3.0 argumentează că platformele online din ziua de astăzi sunt prea centralizate și controlate de o mână de giganți tech precum Amazon, Apple, Alphabet (compania-mamă a Google) și Meta/Facebook.

Aceste companii au cules cantități enorme de date și conținut care a fost distribuit pe internet. Ei bine, Web 3.0 ar fi acel internet în care marile companii nu ar mai putea să facă miliarde de dolari din date noastre, practic un internet în care oamenii au control asupra datelor lor. Evident că așa ceva este departe de a se putea concretiza, însă în 2022 se va vorbi mult despre această idee.

Internetul NU se va schimba radical, dar discuția merită ținută, fiindcă este general acceptată ideea că giganții tech au devenit prea puternici și au și efecte nocive asupra societății, pe lângă efectele pozitive de necontestat.

Criptomonedele

În 2021 s-a vorbit enorm despre criptomonede și răspândirea lor și utilizarea au crescut. Însă este de așteptat ca alte țări să adopte reguli restrictive în legătură cu aceste monede virtuale, mai ales că politicienii sunt îngrijorați de volatilitatea uimitoare a acestor monede și deci de caracterul lor speculativ. Îngrijorătoare este și folosirea lor de către grupurile infracționale de hackeri, practicile cele mai răspândite fiind cererea de bani în Bitcoin după atacurile ransomware.

Volatilitatea monedelor cripto a devenit proverbială: un Bitcoin este acum aproximativ 800 de dolari, în timp ce la jumătate de noiembrie era la peste 1.200 dolari.

Mulți spun că este clar că nu mai sunt de nișă criptomonedele, ci devin ”mainstream” în domeniul finanțelor și multe domenii vor folosi tot mai mult tehnologii din domeniul blockchain.

Bănci centrale din țări precum Suedia, Canada sau Marea Britanie analizează posibilitatea de a lansa monede digitale, dar sunt mult mai mulți oficiali care spun că potențialul de fraudă este atât de mare, încât în loc de acceptare, mult mai potrivită ar fi o interdicție, fie ea totală sau parțială.

China, Egiptul, Qatarul și Maroc sunt statele care au interzis criptomonedele.

Atacurile ce vizează criptomonedele vor crește. Deoarece criptomoneda este un bun digital și toate tranzacțiile au loc online, ea oferă anonimat utilizatorilor. Acestea sunt caracteristici atractive pentru grupurile criminalilor cibernetici. Cu toate acestea, nu numai organizațiile rău intenționate, ci și atacatorii sponsorizați de state, au vizat această industrie.

O problemă tot mai mare este și energia consumată pentru ”mineritul” acestor monede, mai ales că s-a scumpit mult electricitatea.

Smart Home (casa plină de dispozitive conectate la internet)

Numărul mediu de dispozitive smart a crescut mult în ultimii ani și tot mai multe case din România au boxe inteligente proze smart, becuri controlabile prin telefon sau aspiratoare robotice.

Față de SUA, la noi este mai mic numărul mediu de termostate smart sau de încuietori. Aceste terminale smart au devenit mai ieftine și funcționează tot mai bine cu asistenții vocali, dar rămâne o mare problemă de compatibilitate.

Lucrurile sunt încă haotice și multe gadget-uri merg doar cu anumite sisteme de operare sau cu anumite aplicații, pentru că nivelul de compatibilitate este scăzut.

Toate ar putea deveni mai practice anul acesta pentru că Apple, Samsung, Google și Amazon au promis că noile dispozitive smart vor funcționa cu standardul numit Matter care va permite dispozitivelor de la diverse mărci să comunice între ele. Se estimează că aproximativ 100 de dispozitive vor ”adera” la acest standard.

Amenințările cibernetice, un peisaj în schimbare

Atacurile de tip ransomware vor continua să fie un risc major în 2022, iar victimele pot fi vizate de mai multe ori. Infractorii cibernetici au observat că atacarea anumitor industrii înseamnă o mai mare probabilitate de plată, iar printre ținte s-ar putea număra și spitalele, ceea ce va pune, la propriu, vieți în pericol, arată un raport HP în domeniul securității informatice. În plus, în 2022 ar putea crește atacurile asupra lanțurilor de aprovizionare, vizând software-ul utilizat pe scară largă și la nivel global sau folosit de o anumită companie.

Firmele din domeniul medical, precum și cele din Energie și Resurse (E&R), care utilizează diverse sisteme hardware și soluții software de la furnizori diferiți, vor fi ținte interesante pentru atacurile care vizează lanțul de aprovizionare. Integritatea acestui lanț de aprovizionare va fi esențială în 2022, deoarece infractorii cibernetici acționează într-un ritm mai rapid decât investițiile pe care organizațiile le fac pentru dezvoltarea unor infrastructuri software securizate.

La atacurile ransomware, metodele de extorcare s-ar putea extinde mai departe de victima inițială a atacului, pe măsură ce infractorii ransomware fac presiuni. Atacatorii ransomware își vor intensifica presiunea asupra victimelor pentru a le fi satisfăcute cererile. Dincolo de scurgerile de date, atacatorii folosesc metode de extorcare din ce în ce mai variate, cum ar fi apelurile telefonice sau abordarea clienților și a asociaților organizațiilor vizate.

Un raport Kaspersky spunea că în 2022 vom observa grupuri sponsorizate de stat care vizează industria criptomonedelor, în timp ce infractorii cibernetici vor profita de investitori, fabricând portofele digitale cu backdoors încorporate. În plus, este posibil să asistăm la creșterea atacurilor împotriva sistemelor de plată și a amenințărilor mobile mai avansate.

În timp ce atacurile cu criptomonede devin din ce în ce mai țintite, infractorii cibernetici continuă să vină cu noi modalități de a fura activele financiare ale investitorilor. În cazul oportunităților de investiții în criptomonede, cercetătorii Kaspersky ajung la concluzia că infractorii cibernetici vor profita prin producția și distribuția de dispozitive cu backdoors încorporate, urmate de campanii de inginerie socială și alte tehnici pentru a fura activele financiare ale victimelor.

Dispozitivele purtabile

Va fi mare interes și în acest an pentru dispozitive purtabile care să fie de tot mai mici dimensiuni, cu mai mulți senzori și cu baterie care să țină mai mult. Nu este o piață la fel de mare precum cea a smartphone-urilor, însă oamenii vor fi dornici să cumpere inel, ceasuri sau brățări care le pot monitoriza pulsul, somnul și diversele activități fizice.

Pe lângă datele clasice despre pași, puls și calitatea somnului, vor intra pe piață tot mai multe gadget-uri care măsoară și temperatura, fac și mici EKG-uri sau monitorizează sforăitul sau transpirația pentru a-i avertiza pe posesori de posibile schimbări îngrijorătoare.

Evident că nu trebuie să cădem în extreme și să luăm de bun orice ne dau aceste dispozitive, fiindcă există riscul de a deveni ipohondri și de a nu mai știi când chiar avem ceva sau când este doar o alarmă falsă. Moderația și prudența sunt cuvintele de bază când este vorba de a interpreta datele de pe acest dispozitive.

Bitdefender spune, într-un comunicat cu predicții, că anul 2022 va aduce probabil o creștere majoră a atacurilor asupra infrastructurilor cloud, inclusiv cele găzduite de furnizori de top. Configurarea greșită și lipsa forței de muncă calificate în domeniul securității cibernetice vor juca un rol semnificativ în compromiterea infrastructurii și a datelor.

Pe măsură ce omenirea se pregătește treptat pentru un scenariu permanent legat de munca de oriunde, companiile depun eforturi constante pentru a muta serviciile tradiționale în cloud. Atacurile în cloud se vor intensifica, cu un accent deosebit pe Azure AD și Office365.