19 tari merg pe uninominalul lui Basescu – jumatate sunt dictaturiUninominalul lui Tariceanu mentine partial dictatura ”celor 322”

De ce e rau cum votam acum?

● Sistemul electoral in vigoare se bazeaza pe principiul reprezentarii proportionale. Acest principiu spune ca toate preferintele cetatenilor, toate grupurile sociale trebuie sa fie reprezentate in Parlament.

● Modul de alegere al reprezentantilor este votul pe lista de partid. Ordinea de pe lista este stabilita la centru. Din acest motiv, sistemul incurajeaza partidele sa devina mai centralizate.

● Liderilor le este mai usor sa isi pastreze locurile in parlament deoarece au libertatea de a-si alege circumscriptii electorale in care partidul de care apartin va obtine mai multe mandate. In momentul alegerilor, prima sansa de a fi ales o are candidatul de pe locul intai de pe lista.

● Sistemul este criticat deoarece incurajeaza populismul, migratia candidatilor de la un judet la altul, puterea liderilor de partid este mult mai mare, iar parlamentarii nu dau socoteala in fata alegatorilor pentru activitatea lor.

[c:1:s]Varianta Basescu intoarsa pe toate fetele

Varianta propusa de presedintele Basescu se vrea o varianta dura. Daca va fi aplicata, va permite intrarea in Parlament a cel mult trei partide. Literatura de specialitate o defineste simplu „sistem majoritar cu doua tururi de scrutin” sau „formula majoritate-majoritate”.

Pentru a fi declarat castigator, un candidat trebuie sa obtina o majoritate absoluta in primul tur de scrutin. Daca nu o obtine, se va organiza un al doilea tur intre primii doi clasati. Castigator va fi cel care aduna cele mai multe voturi in urma celui de-al doilea tur. Acest lucru inseamna ca vom avea circumscriptii electorale uninominale, adica cu un singur mandat de deputat sau senator.

Avantaje

● Sistemul majoritar cu doua tururi de scrutin se bazeaza pe principiul eficientei in guvernare si al controlului exercitat de cetateni. Un astfel de reprezentant inregistreaza toate doleantele cetatenilor, insa decizia finala o va face singur, bazandu-se pe judecata proprie.

● La sfarsitul mandatului, cetateanul poate evalua daca reprezentantul a procedat potrivit intereselor sale si ii poate acorda inca un vot la urmatoarele alegeri.

● Avantajele acestui sistem sunt: reprezentanti mai responsabili, partidele au mai putin control in teritoriu, raspunderea apartine unei persoane, si nu unui partid.

● Acest sistem incurajeaza bipartidismul si guvernele monocolore. Astfel, nu ar mai fi coalitii, ci se va sti cine se afla la guvernare si cine trebuie pedepsit sau premieat la alegeri, prin vot.

● Un avantaj major este reprezentat de faptul ca acest sistem determina partidele politice sa atraga printre membrii lor persoane care au o buna reputatie in randul populatiei; se va realiza o mai buna relationare intre alesi si corpul electoral

Dezavantaje

● Dezavantajele acestui sistem sunt excluderea pe termen lung de la reprezentare a unor clase sociale si etnice sau a unor preferinte politice noi (partide de orientare ecologista).

● Sistemul acesta este conservator. Doua, maximi, trei partide relevante ar putea intra in parlament.

● Sustinatorii sistemului vor spune insa ca nu este un sistem conservator deoarece partidele vor fi tentate sa vina in fata electoratului cu persoane noi sustinute de electorat.

Partidele nu isi vor mai permite sa pastreze candidati cu o reputatie negativa cum se intampla acum la sistemul de lista, sistem care este unul conservator (de 17 ani in Romania sunt cam aceeasi oameni in Parlament)

● Cetatenii care sustin partide mai mici se simt descurajati in a crede ca votul lor conteaza.

● Acest sistem produce majoritati manufacturate, adica va exista o diferenta intre rezultatul votului si distribuirea mandatelor. Astfel, un partid care are 42% sustinere populara va avea cam peste 50% din mandatele de parlamentar. De aceea, sistemul favorizeaza partidele mari.

● Costurile se dubleaza in cazul organizarii celui de-al doilea tur de scrutin, iar eforturile administrative pe care le presupune o astfel de formula sunt de asemenea ridicate.

[c:2:d]In cazul referendumului declansat de Traian Basescu, nu putem vorbi de o propunere de sistem electoral, ci mai degraba de o propunere de formula electorala. Presedintele nu a precizat maniera in care vor fi impartite circumscriptiile sau modalitatea in care se va calcula numarul de locuri din Parlament.

Asta ar urma sa se stabileasca dupa ce poporul, prin intermediul referendumului, va accepta formula electorala de tip „majoritar-majoritar”.

Partea interesanta, la care presedintele a dat un raspuns vag, este cea legata de pragul electoral.

Intr-un interviu acordat Evenimentului Zilei, acesta sugera ca prefera o varianta fara prag electoral, explicandu-si alegrea prin faptul ca nu i se pare normal ca un partid/candidat care a obtinut 51% din optiunile electoratului int-un colegiu uninominal sa nu poata intra in Parlament din cauza pragului electoral.

Presedintele a mai spus, printre altele, ca nu considera acest „sistem” (dupa cum aratam mai sus, mai degraba formula electorala) ca fiind unul ideal, ci unul care reprezinta „singura solutie de a creste calitatea clasei politice, pentru a incheia democratia de tranzitie”.

Studiu de caz. Cum se aplica varianta Basescu

Sa luam un caz ipotetic. In cadrul unui colegiu uninominal, dupa primul tur de scrutin, avem candidatul X cu 51% din voturi si candidatul Y cu 49% din voturi. In acest caz, candidatul X este declarat castigator si nu se mai organizeaza un al doilea tur de scrutin. El a primit voturile a 51% din populatie, adica, in acest moment, doar 51% din populatia colegiului este reprezentata in parlament.

Restul de 49% de cetateni raman nereprezentati. Sustinatorii sistemului vor spune insa ca acesti 49% nu raman nereprezentati ci mai de graba optiunile lor nu se regasesc in Parlament. Regula face ca cetatenii usor usor sa se indrepte catre partide mari care conteaza in ecuatia electorala.

Situatia creata nu arata o majoritate covarsitoare care este reprezentata, ci mai degraba o majoritate (cand spun aici majoritate ma refer la faptul ca 49% din populatie reprezinta totusi destul de mult si nu la faptul ca ar trebui sa treaca de 50%), care ramane nereprezentata.

In situatia in care avem trei candidati in carul unui colegiu uninominal, sa spunem candidatul X cu 32%, candidatul Y cu 46% si candidatul Z cu 22%, vor merge in turul doi doar candidatul X si Y. In al doilea tur de scrutin se va intampla acelasi lucru ca in exemplul de mai sus, adica o majoritate relativa a populatiei va ramane nereprezentata in structurile legislative. Rezulta ca varianta Basescu nu pune accentul pe reprezentarea populatiei.

Varianta Tariceanu intoarsa pe toate fetele

Varianta propusa de guvernul Tariceanu poate fi numita propunere de sistem electoral, pentru ca pe langa formula propriu-zisa, ea vorbeste si despre colegii uninominale si norme de reprezentare, prag electoral si alte lucruri care tin efectiv de maniera de desfasurare a alegerilor.

Sistemul acesta se vrea un sistem uninominal cu compensare pe liste si care are ca pion principal un singur tur de scrutin. Ceea ce propune acest sistem este ca jumatate din mandate sa se distribuie in mod direct la nivelul circumscriptiilor uninominale, iar celelalte mandate sa fie repartizate la nivelul circumscriptiei electorale.

Ceea ce se urmareste, de fapt, este asigurarea unei relatii proportionale intre suportul electoral de care beneficiaza un partid la nivel de circumscriptie si numarul de mandate care ii revin din circumscriptia respectiva.

Avantaje

● Sustine partidele mai mici ori partidele cu o dispresie mare a voturilor, desi procedura de distribuire a voturilor pe liste (in cele trei etape) este extrem de complicata.

● In acesta privinta, comparatia dintre acest sistem si cel practicat in Germania este eronata, deoarece in Germania (ca de altfel si in Italia, Venezuela si in Noua Zeelanda) functioneaza o varinata mult simplificata si mult mai trasnparenta de distribuire a mandatelor in mod proportional.

● Asigura un grad de reprezentativitate mai mare a opiniilor politice din societate

Dezavantaje

● Alegatorul va avea tot un vot pe care il va da doar candidatului care participa individual la alegeri. Lista de partid nu se voteaza. Acesta este si dezavantajul major al sistemului. Este chiar neconstitutional.sa ajunga in Parlament o persoana de pe o lista pe care nu o votezi.

● Sistemelor proportionale li se reproseaza impersonalitatea si lipsa de responsabilitate a alesilor fata de cei pe care, conform doctrinei democratice, ii reprezinta.

● Cat despre sistemele mixte, criticile ar putea viza caracterul hibrid si aparenta lor complexitate. Pornind de la aceste precizari de tip oarecum elementar, discutia ar putea continua sub forma unei dezbateri reale.

● Nu elimina in intregime controlul sefilor de partide asupra oamenilor trimisi in parlament.

● O parte dintre parlamentari vor actiona mai departe fara teama sanctionarii directe din partea alegatorilor

● Metoda de redistribuire a voturilor este complicata si intreg sistemul este mai greu de asimilat de catre alegatori

● Un alt dezavantaj al formulei propuse este ca este foarte posibil ca primii doi competitori din colegiile electorale sa intre ambii in Parlament, iar cetatenii sa nu mai inteleaga nimic din aceasta formula propusa.

Probabilitatea aceasta este foarte mare avand in vedere ca aproximativ jumatate din mandate vor fi impartite la nivel de circumscriptii electorale pe baza rezultatelor nationale obtinute de partide in alegeri.

Studiu de caz varianta Guvernului. Conditii dure pentru independenti

La Art. 47 (6), Art. 48 (5), (7) din proiectul de lege ProDemocratia se arata ca, in cadrul circuscriptiilor uninominale, candidatii independenti, spre deosebire de candidatii propusi de organizatii politice, au nevoie, pentru a fi alesi, de majoritate.

Astfel, daca in cazul unui oarecare candidat propus de partidul X, acestuia ii sunt suficiente 30% din voturi pentru a fi ales (in conditiile in care acesta este primul clasat, adica toti ceilalti candidati au obtinut un numar mai mic de voturi), un candidat independent va trebui sa obtina un minim de 50,1% din voturi.

In aceste conditii, ar putea fi plauzibila urmatoarea situatie: in colegiul uninominal X cadidatul independent Y obtine 49% din totalul voturilor valabil exprimate candidatul Z obtine 15% din voturi, un alt candidat obtine 10% din voturi, un altul inca 10%, inca un candidat obtine 8%, altul 5% si ultimul 3%.

In conditiile prevazute de acest proiect legislativ, cel care va castiga este candidatul Z care obtinuse doar 15%. Astfel, ne putem pune intrebarea de ce candidatul Z este considerat mai reprezentativ, in conditiile acestei legi, cand, in mod evident, candidatul independent Y are o sustinere mult superioara.

Sistemul electoral mixt vrea sa imbine avantajele celor doua sisteme; sa imbine eficienta (sistem majoritar cu doua tururi) cu reprezentarea (sistem proportional).

Sistemul mixt cu un singur vot (pentru ca sunt sisteme mixte cu doua voturi: unul acordat unui candidat si unul listei de partid), asigura crearea de circumscriptii uninominale, prin care cetatenii aleg un candidat al unui partid in spiritul scrutinului majoritar. Diferenta fata de scrutinul majoritar cu doua tururi este ca voturile acordate perdantului nu se pierd, ci se redistribuie.

De aceea, acest sistem creeaza un compromis intre cele doua principii de reprezentare.

Cum folosesc alte tari sistemul Basescu/sistemul Tariceanu

Sistemul sustinut acum de Traian Basescu, propus initial de PSD si preluat ulterior de seful statului, este practicat in momentul de fata in nouasprezece tari pentru alegeri legislative (si intr-un numar mult mai mare de tari pentru alegerea directa a presedintelui de catre cetateni).

● Sistemul este identic cu cel practicat in Franta (pentru alegerea Adunarii Nationale, camera inferioara a parlamentului francez).

● Diferenta majora este ca, in cazul in care nici un candidat nu obtine majoritatea voturilor exprimate, proiectul aflat in discutie in Romania prevede un al doilea tur de scrutin intre primii doi clasati.

● In cazul Frantei, legea prevede ca, in situatia similara, la al doilea tur de scrutin pot participa toti candidatii care au obtinut cel putin 12,5% din voturile alegatorilor inscrisi pe listele electorale.

Unde se mai aplica sistemul francez

Tari in care legislativul este ales prin vot majoritar in doua tururi in districte uninominale (sistemul francez/Basescu): Bahrein, Belarus, Republica Centrafricana, Congo Brazzaville, Coreea de Nord, Cuba, Egipt, Franta, Gabon, Haiti, Iran, Kirgizstan, Mali, Mauritania, Mongolia, Togo, Turkmenistan, Uzbekistan si Vietnam.

O analiza a performantei democratice a tarilor care utilizeaza acest sistem ne arata ca aceasta performanta este modesta. Reputata organizatie americana Freedom House acorda in fiecare an regimului politic al fiecarei tari o evaluare din punct de vedere democratic, impartind aceste regimuri in regimuri libere, partial libere si autoritare.

In ultimul clasament Freedom House, din cele 19 tari care utilizeaza sistemul francez, doar trei (Franta, Mogolia si Mali) au primit cel mai inalt calificati, iar alte sase (Bahrein, Republica Centrafricana, Gabon, Haiti, Mauritania si Kirgizstan) au primit calificativul „partial liber”.

Jumatate din regimurile din acest grup (Belarus, Congo Brazzaville, Coreea de Nord, Cuba, Egipt, Iran, Togo, Turkmenistan, Uzbekistan si Vietnam) au primit calificativul cel mai prost, fiind considerate regimuri autoritare.

Evident, nu putem pune slaba performanta democratica a majoritatii tarilor din acest grup exclusiv pe seama sistemului electoral.

Pe de alta parte, ramine totusi intrebarea, de ce tarile mai putin performante tind sa aleaga sisteme majoritare precum cel propus de presedintele Basescu, iar tarile cu performante democratice mai bune tind sa aleaga sisteme proportionale (precum atit de criticatul sistem existent) sau mixte, similare cu cel german?

Sisteme electorale folosite in alte tari ex-comuniste

Cum au evoluat sistemele de vot din Europa

Daca ne limitam la regiunea post-comunista, observam ca pentru primele alegeri post-comuniste, tarile din Europa Centrala si de Est au ales in proportie covirsitoare sisteme proportionale sau mixte, in vreme ce tarile din spatiul ex-sovietic au ales cu preponderenta sisteme majoritare sau sisteme avind o componenta majoritara.

A doua observatie este ca toate exemplele de reforma a sistemului electoral (Albania, Armenia, Bulgaria, Croatia, Macedonia, Rusia si Ucraina) au fost in directia unei mai mari proportionalitati, iar aceste reforme au fost, in general, insotite de evolutii pozitive in directia democratizarii (Rusia ar fi o exceptie in acest sens).

Daca propunerea presedintelui Basescu se adopta, Romania va fi prima tara post-comunista in care reforma sistemului electoral se face in directia contrara (de la un sistem proportional la un regim majoritar).

Tari in care legislativul este ales printr-un sistem electoral mixt: Albania, Bolivia, Germania, Lesotho, Mexic, Noua Zeelanda, Ungaria si Venezuela.

Ce putem invata de la vecinii Romaniei?

Tarile din jurul Romaniei au adoptat sisteme electorale mixte care sunt diferite, insa putem invata ceva din experienta acestora. In Ucraina, sistemul uninominal a dus la cresterea nivelului coruptiei. In circumscriptii, elitele (baronii) locale și-au creat candidati la alegeri pe care i-au sustinut cu resurse financiare considerabile. Centrul nu avea cum sa intervina și sa isi impuna propriul candidat.

In Ucraina parlamentarii au fost alesi, pana in 2006, pe sistem uninominal mixt, iar acestia sunt mai siguri de locul lor decat ar fi in orice alt sistem electoral. Al doilea efect observat in Ucraina este aparitia unui numar foarte mare de independenti in parlament, fapt ce a dus, paradoxal, la ingreunarea formarii unui guvern.

In Ungaria, sistemul a functionat mai bine, doar ca locurile sigur eligibile nu erau in circumscriptii, ci pe listele de compensare.

In Bulgaria, minoritatea turca este slab reprezentata tocmai din cauza sistemului electoral mixt.

In privinta sistemului majoritar cu doua tururi va trebui sa ne uitam mai ales la Franta si alte citeva insule care mai practica acest sistem. Mesajul de transmis este ca toate tarile s-au cam saturat de sistemele majoritare. Blocul anglo-saxon majoritar s-a spart prin schimbarea sistemului in Noua Zeelanda. Marea Britanie a inceput unele reforme pentru reducerea dezavantajelor sistemului.

Avantajul sistemului majoritar sta in simplitate, dezavantajul sta in lipsa de reprezentativitate. Intr-un astfel de sistem, cei care pierd pot sa fie mai multi decit cei care castiga, iar diversitatea preferintelor electorale este neglijata.

De ce sa schimbam sistemul electoral?

Lectia pe care ne-o dau tarile care si-au schimbat sistemul electoral arata ca efectele sunt mult supraevaluate. Schimbarea sistemului electoral nu produce schimbari majore in privinta modului de comportament al parlamentarilor fata de cetateni.

Este ca si cum ai crede ca, daca se deschid mai multe ghisee la primarie pentru a nu fi randuri, functionarii vor deveni mai eficienti si mai serviabili.

Schimbarile institutionale nu creeaza altfel de parlamentari, ci altfel de reguli ale jocului politic. Faptul ca acel parlamentar ales uninominal vine mai des in teritoriu nu il va face mai responsiv la cererile electoratului, mai ales daca acel parlamentar este si sustinut de baroni locali.

Mai degraba schimbarea dorita a clasei politice se poate face prin impunerea respectarii legilor si mai ales a spiritului acestora. Schimbarea sistemului electoral nu va crea parlamentari mai responsabili in fata cetatenilor. Va avea loc o schimbare in privinta celor care ii pot controla pe politicieni. Nu vor mai fi liderii de partid de la centru, ci interesele locale vor fi mai importante.

Nota: Obiectul analizei de fata a fost o comparatie a celor doua sisteme electorale propuse ca sa-l inlocuiasca pe cel prezent: sistemul „francez” (Basescu/PSD) versus sistemul „german” (ProDemocratia + PNL).

Din aceasta cauza, relevanta unei analize a sistemului electoral practicat in Marea Britanie si SUA este pur teoretica, oricit de multe calitati i-ar vedea unii acelui sistem (pe drept sau pe nedrept).

Citeste si: Colegiile – cheia votului uninominal

Autorii studiilor:

Alina Ratiu – a absolvit sttiinte politice la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, masterand in proiectarea cercetarii si analiza datelor din stiintele sociale in cadrul catedrei de stiinte politice

Florin Fesnic – a absolvit Stiinte Politice la UBB, master la Central European University, doctorand la University of Illinois at Urbana-Campaign

Kiss Zsolt – a absolvit stiinte politice la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, masterand in proiectarea cercetarii si analiza datelor din stiintele sociale in cadrul catedrei de stiinte politice

Horia Lupu – asistent la stiinte politice, doctorand in stiinte politice

Toma Burean – a absolvit stiinte politice la UBB, doctorand la Academia poloneza de stiinte, in Varsovia, este cercetator in cadrul Centrului pentru Studiul Democratiei.

Proiect coordonat de Dan Tapalaga si Gabriel Badescu (Sef de catedra la Departamentul Stiinte Politice – UBB Cluj)