Brățări electronice pentru monitorizarea agresorilor: Proiect pilot în București și alte 3 județe. Poliția are nevoie de peste 650 de noi ofițeri și agenți

Proiectul pilot privind monitorizarea prin intermediul brătărilor electronice a agresorilor aflați sub control judiciar ori în arest la domiciliu va demara în prima etapă, din acest an, în București, Iași, Mureș și Vrancea, iar Poliția ar avea nevoie doar în această fază de peste 47 de noi ofițeri și încă 604 agenți, potrivit unui proiect de HG aflat pe agenda de miercuri a Guvernului.

Executivul vrea să adopte miercuri un proiect de Hotărâre privind aspectele tehnice şi organizatorice privind funcţionarea în sistem pilot, precum şi a celor privind operaţionalizarea Sistemului informatic de monitorizare electronică (SIME).

Legea care prevede monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi executorii penale, promulgată în luna mai a anului trecut de președintele Iohannis, prevede ca agresorii sub control judiciar, în arest la domiciliu sau vizați de ordine de restricție vor putea fi supravegheați prin brăţări electronice care să le monitorizeze prin GPS mişcările.

Potrivit legii 146/2021, monitorizarea electronică se aplică, în primă fază, în sistem pilot, cazurilor în care sunt ordine de protecție pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, începând cu data de 1 octombrie 2022 până cel mai târziu la data de 31 decembrie 2025.

Monitorizarea electronică a agresorilor: Primele județe în care se va implementa

Actul aflat miercuri pe masa Guvernului va reglementa printre altele:

a) aspectele tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem pilot a SIME;
b) aspectele privind operaționalizarea SIME;
c) condițiile în care se poate dispune, potrivit legii, obligarea persoanei de a purta un dispozitiv electronic de supraveghere pe perioada funcționării în sistem pilot a SIME.

Monitorizarea electronică în sistem pilot urmează să se aplice în perioada stabilită la art. 40 alin.(1) din Legea nr. 146/2021, în trei etape, determinate prin raportare la cazurile de aplicare și la aria teritorială la nivelul căreia urmează să fie operaționalizat sistemul, după cum urmează:

a) prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului București și a județelor Iași, Mureș și Vrancea;
b) a doua etapă – în anul 2024 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
c) a treia etapă – în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și b) și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

„Criteriile care stau la baza aplicării monitorizării electronice în sistem pilot în prima etapă la nivelul municipiului București și a județelor Iași, Mureș și Vrancea sunt reprezentate de amploarea cazuisticii în domeniu înregistrată la nivelul minicipiului București, necesitatea analizării modului de funcționare a dispozitivelor electronice în zonele mai greu accesibile – rurale/muntoase/deluroase/depresionare și de frontieră, precum și de fluctuațiile de persoane înregistrate la nivelul acestor unități administrativteritoriale.

Nu în ultimul rând, la nivelul unităților administrativ-teritoriale enumerate există posibilitatea operaționalizării dispeceratelor de monitorizare într-un timp relativ scurt.”, se arată în nota de fundamentare.

Actul prevede că Poliția va cumpăra dispozitivele electronice, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va cumpăra serviciile de comunicații.

Dispozitivele electronice de supraveghere se montează persoanei supravegheate, respectiv se predau persoanei protejate în cazul ordinelor de protecție, ordinelor de protecție provizorii și ordinelor europene de protecție emise începând cu data operaționalizării SIME.

SIME va fi dezvoltat astfel încât să permită afișarea în sistemul informatic geografic din cadrul Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112 (SNUAU) a datelor de localizare aferente dispozitivului electronic de supraveghere purtat de persoana supravegheată, respectiv ale celui purtat de persoana protejată, în momentul declanșării alertei.

Datele de localizare din cadrul SIME conțin atât poziția geografică și precizia localizării asociate dispozitivului electronic de supraveghere, cât și coordonatele temporale aferente determinării și transmiterii fiecărei poziții geografice.

Poliția ar avea nevoie 497 de posturi de ofițeri și 5637 de posturi de agenți. Impactul bugetar

În nota de fundamentare se menționează că tot acest sistem de monitorizare electronică va afecta bugetul de stat în medie cu peste 82,5 milioane de lei timp de 5 ani.

Impactul bugetar generat este determinat de necesitatea suplimentării numărului maxim de posturi pentru Poliția Română cu 497 de posturi de ofițeri de poliție și 5637 de posturi de agenți de poliție.

Suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Poliția Română urmează a se realiza etapizat, în funcție de evoluția activităților de monitorizare electronică în sistem pilot după cum urmează:

a) în prima etapă – cu un număr de 651 de funcții, din care 47 de ofițeri de poliție și 604 de agenți de poliție;
b) în a doua etapă – cu un număr de 2534 de funcții, din care 191 de ofițeri de poliție și 2343 de agenți de poliție;
c) în a treia etapă – cu un număr de 2949 de funcții, din care 259 de ofițeri de poliție și 2690 de agenți de poliție.

Proiectul de HG prevede și amenzi între 500 de lei și 1.000 de lei în cazul în care persoana supravegheată nu respectă obligația de a informa în prealabil organul de supraveghere cu privire la data/momentul de părăsire a țării.