​De ce FMI vede o contracție a economiei Rusiei de doar 8,5% pentru acest an

Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează, pentru Rusia, o contracție de 8,5% în 2022 și o continuare a scăderii de 2,3% în 2023, conform celui mai recent raport.

Conform FMI, sancțiunile comerciale și financiare, inclusiv pierderea privilegiilor bancare, accesul unor bănci la sistemul SWIFT și interzicerea activelor băncii centrale, precum și embargoul asupra petrolului și gazelor de către unele economii vor avea un impact sever asupra economiei rusești.

Planurile anunțate de marii consumatori de a renunța la energia rusă vor produce o lovitură pe termen mediu.

Totuși, piețele financiare au fost turbulente, rubla scăzând cu aproape 60% înainte de a reveni la niveluri apropiate de dinaintea invaziei, costul datoriilor a crescut și piața de capital a fost suspendată temporar.

Retragerea firmelor străine a împiedicat activitatea în multe industrii, inclusiv din aviație, finanțe, software și agricultură. Ca urmare, perspectiva rămâne sumbră.

În plus, dezintermedierea financiară și pierderea încrederii investitorilor vor duce la o scădere semnificativă a investițiilor private și a consumului, fiind compensate doar parțial de cheltuielile statului.

De ce estimează FMI o scădere economică de doar 8,5% pentru economia rusă

Ei bine, din raportul FMI înțelegem că s-a luat în considerare un scenariu în care sancțiunile rămân la nivelul actual, adică nu vor fi mai dure.

Prognoza actuală a Rusiei este referitoare la sancțiunile existente, în ideea de producere a unor scăderi mai mari a exporturilor non-energetice, în timp ce exporturile de energie scad moderat.

În cazul unui scenariu ceva mai negativ, este luată în calcul o scădere a expoturilor de energie mai mare, volumele de petrol și gaze scăzând cu 10% în 2022 și 20% în 2023 față de valoarea de referință actuală.

Sancțiunile suplimentare afectează și exporturile non-petroliere ale Rusiei, care scad cu 7% în 2022 și 15% în 2023 în raport cu valoare de referință actuală, urmând să rămână la acel nivel din 2023 până în 2027.

Pierderea accesului Rusiei la tehnologie și investiții străine este amplificată, determinând o scădere persistentă a productivității totale.

Pentru Rusia, sancțiunile mai dure duc la o contracție mai mare a activității, reflectând impactul asupra exporturilor, productivității mai scăzute și condițiilor financiare mai stricte. Impactul cumulat implică faptul că PIB-ul este cu aproximativ 15% mai mic decât valoarea de referință până în 2027, venind în practic după scăderea deja mare din proiecțiile de dinaite de conflict.

Scădere economică de 35% pentru Ucraina

Deși este imposibil de obținut o măsură precisă a deteriorării economiei ucrainene, războiul va cauza o contracție severă, spune FMI.

Pentru 2022 economia ucraineană este de așteptat să se contracte cu 35%, conform FMI.

Chiar dacă războiul s-ar termina curând, pierderile de vieți, distrugerea capitalului fizic și plecarea cetățenilor vor avea un impact sever asupra activității economice pentru anii care vor veni.

O scădere economică de două cifre pentru Ucraina și o mare contracție în Rusia aproape sigur se vor întâmpla, împreună cu efectul în lanț la nivel mondial pe piețele de mărfuri, comerț și canale financiare.

Inflație ridicată mai mult timp, cei vulnerabili fiind afectați

Prețurile la combustibil și mâncare au crescut rapid, cea mai afectată fiind populația vulnerabilă din țările cu venituri mici.

Conform FMI, inflația mai mare va complica compromisurile cu care se confruntă băncile centrale în ceea ce provește limitarea protejării presiunii prețurilor și protejarea creșterii.

Ratele dobânzilor sunt așteptate să crească pe măsură ce băncile centrale își înăspresc politica, exercitând presiuni asupra piețelor emergente și a economiilor în curs de dezvoltare.

În plus, multe țări au un spațiu limitat de politică fiscală pentru a amortiza impactul războiului asupra economiilor lor.

Invazia a contribuit la fragmentare economică, deoarece un număr semnificativ de țări rup legăturile cu Rusia și riscă să deraieze redresarea post-pandemie.

Deși multe părți din lume par să fi trecut de faza acută a crizei COVID-19, numărul deceselor rămâne ridicat, în special în rândul celor nevaccinați. Mai mult, recentul lockdown din principalele centre de producție și comerț din China vor agrava problemele din lanțurile de aprovizionare în alte părți.

Inflația este de așteptat să rămână ridicată pentru mai mult timp decât prognoza anterioară, determinată de cteșrerile prețurilor mărfurilor induse de război și de presiunile în creștere ale prețurilor.

Conform sursei citate, într-un scenariu în care sancțiunile asupra Rusiei vor escalada, în sensul de a fi extinse la jumătatea anului 2022 – în ideea de a include embargouri suplimentare asupra petrolului și gazelor și deconectarea Rusiei mai mult de la sistemul financiar global – impactul va fi propagarea în întreaga lume a prețurilor mai mari la mărfuri, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și condiții financiare mai stricte.

Șocul pe partea de ofertă rezultat într-un moment în care prețurile mărfurilor și presiunile inflaționiste sunt deja ridicate, ar duce la o creștere a anticipațiilor inflaționiste și necesită o înăsprire mai puternică a politicii monetare, amplificând și mai mult impactul negativ asupra activității globale.

Cu excepția petrolului și a unor exportatori de mărfuri, majoritatea țărilor ar fi afectate negativ de consecințele economice, țările din UE fiind mai afectate decât alte economii avansate și emergente din cauza expunerii lor mai mare.

Pentru 2022, inflația este prognozată la 5,7% în țările avansate și 8,7% în cele emergente, cu 1,8 și 2,8 puncte procentuale mai ridicată decât proiecția din ianuarie. Pentru România, FMI estimează o inflație medie de 9% pentru 2022 și 4% pentru 2023.