Sistemul comerţului mondial în pericol de a fi distrus, avertizează FMI / "Primele focuri nu au fost trase".

Sistemul de comerţ planetar riscă să fie distrus, după cum avertizează FMI pe fondul preocupărilor privind disputa tarifelor dintre SUA şi China. Într-un indiciu al preocupării sale în creştere că protecţionismul este stimulat de scepticismul alegătorilor, FMI s-a folosit de rapoartele sale bianuale despre sănătatea economiei mondiale pentru a le spune strategilor politici că trebuie să răspundă preocupărilor publicului înainte ca perioada de creştere mai mare decât aşteptările să ia sfârşit, potrivit Rador, care citeaza The Guardian.

Maurice Obstfeld, consilierul economic al FMI, a spus: „Primele focuri dintr-un potenţial război comercial nu au fost trase”. El a spus că reducerile fiscale ale lui Donald Trump vor absorbi importurile în SUA şi vor mări dimensiunea deficitului comercial din 2019 cu 150 de miliarde de dolari – tendinţă care ar putea exacerba tensiunile comerciale. „Sistemul comercial multilateral bazat pe reguli, care a apărut după al doilea război mondial şi care a alimentat creşteri fără precedent ale economiei mondiale, trebuie consolidat.

Însă în loc de asta este în pericol de a fi distrus.” Obstfeld a spus că are loc mai degrabă un „război ciudat” între SUA şi China, decât o întoarcere la folosirea extinsă a tarifelor din Marea Depresiune, dar că sunt indicii că până şi ameninţarea protecţionismului provoacă deja daune creşterii. „Faptul că economiile majore flirtează cu războiul comercial într-un moment de expansiune economică larg răspândită ar putea părea paradoxal – mai ales când expansiunea este atât de dependentă de investiţii şi comerţ”, a adăugat Obstfeld.

Dar optimismul public privind beneficiile globalizării a fost erodat din cauza diferenţei tot mai mari dintre bogaţi şi săraci şi a faptului că multe gospodării din Occident au avut de câştigat prea puţin sau deloc de pe urma creşterii, a spus el. „Dacă strategii politici sunt complezenţi şi nu se ocupă de provocarea consolidării creşterii pe termen lung, riscurile politice s-ar putea intensifica, posibil inversând unele din progresele pe care reformele economice şi integrarea le-au adus până acum.

” Avertismentul lui intervine în timp ce Perspectiva economică mondială (WEO) a FMI prezice că în 2018 şi 2019 creşterea va fi cea mai puternică şi cu baza cea mai extinsă din 2010 încoace, când a existat un iniţial salt înapoi brusc de la recesiunea globală din 2008-’09. Fondul spune că se aştepta la o expansiune de 3,9% anul acesta şi anul viitor – mai mult cu 0,2% în fiecare an faţă de raportul din octombrie, dar neschimbat faţă de cea mai recentă actualizare a perspectivei economice mondiale din ianuarie.

WEO prevede o actualizare semnificativă a creşterii pentru SUA care este de aşteptat să aibă o expansiune de 2,9% în 2018 şi de 2,7% în 2019 – de la 2,7% şi respectiv 2,5% cum se previziona în ianuarie. Zona euro ar urma să crească cu 2,4% în 2018 şi cu 2% în 2019, mai mult cu 0,2% şi respectiv neschimbat. FMI a făcut doar modificări modeste la previziunile sale pentru Regatul Unit. Potrivit acestora, creşterea va fi cu 0,1 puncte mai mare în 2018, ajungând la 1,6%, dar previziunea pentru 2019 rămâne neschimbată, de 1,5%.

În 2023, FMI se aşteaptă la o creştere de 1,6% pentru UK, uşor mai ridicată decât nivelul de 1,4% creionat pentru zona euro. Obstfeld spune că previziunea sa este o presupunere pentru cel mai optimist caz, bazat pe un acord Brexit care implică tarife zero şi acces preferenţial la UE pentru City. Creşterea tot ar fi mai mică decât ar fi fost dacă UK rămânea membru al UE. În pofida perspectivelor de creştere atenuate ale UK, FMI şi-a dat binecuvântarea pentru creşteri ale ratei dobânzii decise de Bank of England, remarcând că şomajul se apropie de niveluri minime record şi că dacă va mai scădea ar putea suplimenta presiunile salariale într-un moment când inflaţia se ridică deja deasupra ţintei de 2% a guvernului.

Fondul a spus că o creştere puternică ar ajuta la eliminarea unora din moştenirile persistente ale crizei financiare din urmă cu un deceniu, accelerând sfârşitul politicilor monetare neconvenţionale precum quantitative easing, impulsionarea investiţiilor şi vindecarea cicatricilor pieţei muncii. „Alte efecte secundare ale crizei par însă mai durabile, inclusiv nivelurile mari ale datoriei din lumea întreagă şi scepticismul public amplu în privinţa capacităţii strategilor politici şi voinţei lor de a genera creştere robustă şi inclusivă”, a adăugat Obstfeld, potrivit The Guardian, citat de Rador.