DEZBATERE PUBLICĂ Cum ar trebui să arate un parc? Câteva imagini din București și ce vezi în marile capitale europene
În Sectoarele 3 și 4, parcurile sunt super aranjate, cu gazon, sisteme de irigații, multe alei cu asfalt sau pavele, mult mobilier urban. La polul opus, parcurile Primăriei Capitalei nu sunt foarte întreținute, nu au gazon, iarba a crescut liber, nu strânge nimeni frunzele toamna, sunt plantate doar câteva flori. Primarul general, Nicușor Dan, a declarat recent pentru HotNews.ro că nici nu va pune gazon sau flori scumpe, ci doar se va semăna iarbă, iar băncile vechi vor fi recondiționate și nu se vor aloca bani pentru bănci noi. Gazon tuns la linie, flori, alei pavate minuțios, locuri de joacă amenajate cu tartan și mobilier urban elaborat sau un loc în care intervenția omului este minimă, alei cu pietriș, locuri de joacă cu nisip, iarbă și mobilier discret? Ce spun peisagiștii? Voi cum credeți că trebuie să arate un parc?
Parcul Cișmigiu din București
Peisagistul Nicolas Triboi, cu o bogată experiență în Franța și România, este de părere că un parc trebuie să exprime emoție și să aibă farmec, altfel este doar o adunătură de obiecte.
”În imaginația noastră, un parc se referă la o întindere de teren întreținută, amenajată pentru agrement. O oază de verde pentru mămici cu copii ! Trilogia perfectă, parcul, mama și copilul. Mai lipsește cățelul, mașina, tinerii zgomotoși, bătrânii, o cafenea….și ajungem la un plan cu zonificări, regulament, locuri de joacă pe categorii de vârstă și alei « smart », cu wi-fi. Este parcul contemporan creat prin PUZ, cu de toate, ca la shaorma, picant sau dulce. Totul de o perfecțiunea insuportabilă pentru mine. Este parcul un spațiu functiunal și atât ? Nu! Un parc nu trebuie să fie funcțional, un parc trebuie să exprime emoție, este complex, controversat. Un loc primitor pentru unii, infect pentru alții”, spune într-un mod foarte poetic Nicolas Triboi.
Peisagistul spune că în mare parte, parcurile amenajate în ultimii ani de autoritățăți sunt adunături de mobilier la suprapreț, frivole și prost gestionate.
”Fără sentimente, fără artă, fără viziune, un parc este un pretext electoral penal capabil să înghită sume faraonice de bani. Personal, ca peisagist, mă deprimă plimbările în parcuri și grădini pentru că în 90 % din cazuri sunt rezultatul unor demențe ipocrite și mercantile, prost gestionate, adunături de mobilier la suprapreț și tehnologii futile. Când ajungi într-un parc istoric îngrijit, înțeles de cei care îl gestionează și îl vizitează ( cum sunt cele din Anglia, din Italia, Franța….) atunci înțelegi. Înțelegi că un parc este un organism viu, complex, multidisciplinar, istoric. Mai aproape, să ne gândim la parcul Romanescu din Craiova, un exemplu unic, secular și în pericol din cauza lipsei de vizune estetică/ artistică. Lipsa de viziunea și de cultură generală legată de natură, « sălbăticia urbană și rurală » a oamenilor a făcut ca la ora aceasta crearea sau întreținerea unui parc să devină o misiune extrem de grea în România”, spune Nicolas Triboi.
Parcul Teilor amenajat recent de Primăria Sector 3
Acesta spune că am ajuns în această situație atât din cauza faptului că în țară nu prea mai sunt piesagiști, grădinari, iar pe cei care sunt, administrația locală nu prea îi folosește, iar felul cum arată parcurile este dictat de fapt de primari.
”Sunt câteva zeci de peisagiști în țară, poate 4 grădinari diplomați. Grădinari, peisagiști, horticultori, arboricultori sunt meserii pierdute într-un vis romantic din secolul trecut….azi dorim să fim project manageri, fotbaliști, avocați. Parcurile au nevoie de oameni educați din punct de vedere artistic, dar și tehnic, agronomi, grădinari, hidrologi… fără artă, fără sensibilitate, simplitate, parcul nu există, se transformă în «spațiu verde», util, funcțional, care apare în statisticile privind reducerea poluării, dar atât. Un parc are ceva în plus : farmec ! Tendința actuală de a monitoriza și de a calcula în exces lucruri care trebuie să ramână prin definiție sensibile și artistice, necuantificabile, este o tendința periculoasă. La ora actuală observăm în mod clar incapacitatea administrației locale de a constitui o echipa pluridisciplinară, tehnică și artistică pentru întreținerea, renovarea sau crearea de parcuri. Video cu primari sheriff….și discuțiile agresive în spațiul public transformă parcurile în terenuri de luptă. O situație extrem de penibilă”, a mai spus Triboi.
Parc amenajat de Primăria Sector 6 pe bd. Timișoara, în 2020
Raluca Munteanu, arhitect, spune că practica actuală de amenajare și întreținere a parcurilor, cu borduri, pavele și gărdulețe este învechită, iar în parc cel mai important ”mobilier” trebuie să fie vegetația.
”Parcurile urbane înseamnă pentru cetățeni conectarea cu natura. În prezent practica de amenjare și întreținere a parcurilor din București este învechită și nepotrivită: asfaltarea aleilor, borduri, gărdulețe la peluze, ronduri cu flori sezoniere, aglomerare de mobilier și construcții „temporare” (chioșcuri, terase). E cel mai sigur mod de a rupe legătura cu natura, să nu uităm celebrele semne „nu călcați pe iarbă”. Un parc ar trebui de fapt să ofere cît mai multe oportunități de a călca pe iarbă, de a interacționa cu vegetația. Textura aleilor ar trebui să fie cît mai diversă și în primul rînd permeabilă (să lase apa de ploaie să intre în sol) – alei de iarbă, de piatră, de pietriș. Asfaltul ar trebui limitat foarte strict sau chiar eliminat complet. Mobilierul de tip chioșcuri, terase ar trebui de asemenea utilizat cu discernămînt parcuri, minim posibil, pentru a evita aglomerările și reducerea suprafețelor naturale. Cel mai important „mobilier” într-un parc îl reprezintă vegetația. Plantările sezoniere ar trebui folosite cît mai puțin, atît din considerente de întreținere, cît și pentru a încuraja dezvoltarea biodiversității în cadrul unei vegetații perene”, a explicat Raluca Munteanu pentru HotNews.ro.
Parcul Motodrom din Sectorul 2, reamenajat în 2018-2021
Aceasta spune că sistemele de irigații sunt o risipă inutilă de resurse.
”Din păcate nu știm să folosim și să apreciem spațiile verzi în București. Soluția cu garduri ca să „rămână frumoase”, ronduri de panseluțe și cositul pînă se ridică praful de pe pămînt sunt modalități dezastruoase de a „folosi” spațiile verzi și de a ține oamenii departe. Irigațiile (ultima „modă”) sunt o risipă inutilă de resurse. În condițiile de schimbări climatice și pierdere a biodiversității parcurile ar trebui să se adapteze, să fie oaze de biodiversitate prin plantații perene care conservă umiditatea și contribuie la reducerea temperaturii ambientale. Semnul cel mai evident al modului complet deraiat în care se întrețin spațiile verzi în București sunt copacii (mutilați pînă mor, plantări de soiuri nepotrivite, plantări în ghivece nu în sol etc.). Căutați în București un singur copac care să mai aibă coroana întreagă și armonios dezvoltată”, a explicat Raluca Munteanu.
Parc de la Ciutadella – Barcelona
O categorie specială sunt parcurile istorice, unde trebuie păstrat specificul, însă în ultimii ani au fost mutilate.
”O categorie specială sunt parcurile istorice (precum Cișmigiu, Herăstrău, Carol) care au și o componentă culturală și istorică deosebit de importantă, unde întreținerea și amenjarea trebuie să țină cont de specificul cultural și peisagistic, să fie pus în valoare, iar amenajările moderne trebuie să fie discrete și bine integrate în context. Din păcate amenjările ultimelor decenii au neglijat puternic valoarea lor de patrimoniu, permițind atît mutilarea vegetației, cît și obiecte de mobilier și construcții „temporare” improprii și dens amplasate”, a explicat aceasta.
Jardin des Tuileries – Paris
Diana Culescu, peisagist și președintele Asociației Peisagiștilor din România, este de părere că iarba din parc nu trebuie să arate ca pe stadion, iar vegetația trebuie aleasă în așa fel încât să fie ușor de întreținut.
”Depinde despre ce parc vorbim. Dacă vorbim despre un parc istoric, acela are o anumită factură și atunci trebuie să păstrezi acea factură, trebuie să-l adaptezi la cum se trăiește în zilele noastre, dar nu poți să tai tot, să ștergi tot cu buretele și să faci ceva nou. În general, parcurile istorice nu erau foarte sălbatice, dar nu aveau nici gazon, cum se pune la noi. Iar apoi, la celelalte, eu cred că un parc bine făcut oferă câte ceva pentru toate tipurile de gusturi. De exemplu, mie nu îmi place cu bordurici și gazon, mie îmi place o zonă mai naturală, prin urmare nu prea am unde să mă duc în parcurile nou făcute. Mie îmi place umbra, am alte criterii. Nu mă interesează să fie gazonul tăiat ca pe stadion. Și depinde cum faci aceste parcuri. Din câte știu eu, în Sectorul 4 a fost știre că se închid parcurile în momentul în care este furtună. Asta înseamnă că ceva în ceea ce privește întreținerea sau execuția nu e făcut bine. Adică ori ai tăiat rădăcinile arborilor existenți ca să pui irigații, ca să poți să pui gazon, și la vânt își cad arborii în cap, ori au fost ciuntiți până le-a fost distrusă coroana și nu mai sunt stabili”, a explicat Diana Culescu.
Villa Borghese Gardens – Roma
La nivel european, aceasta spune că trendul este să ai parcuri cât mai ușor de întreținut.
”La nivel european trendul este să ai parcuri cât mai naturale și cât mai ușor de întreținut pentru că este foarte multă lume care pune presiune pe spațiile verzi și atunci dacă faci mai multe spații verzi, resursele tale ca să le îngrijești sunt cam aceleași, iar atunci trebuie să faci ceea ce se numește gestionare diferențiată, adică să aibă nevoie să fie întreținute cât mai puțin”, a mai spus Diana Culescu.
Și Alex Găvozdea, președintele Ordinului Arhitecților din România, este de aceeași părere.
”Cum trebuie să arate un parc, este o doză mare de subiectivism. Eu înclin spre o amenajare care să fie cât mai ușor de întreținut, ideal să nu coste mult nici la început, sarcina pe banul public să fie cât mai mică și utilizarea lui să fie cât mai intensivă și integrată. Adică oamenii să folosească spațiul respectiv ca pe o grădină proprie, ca pe o pădure, în care nu este interzis să calci iarba, în care nu mergi doar pe alei, unde nu este totul foarte steril și împărțit în alb și negru, zona de călcare și zona de privit, să poți într-adevăr să fii apropiat de natură. Eu cred în această necesitate, mai ales acum, după pandemie, ne dăm seama că aceste momente, din păcate foarte scurte, de contact cu natura, mai ales pentru orășeni sunt vitale pentru sănătatea psihică și cea fizică. Acest contact cu natura trebuie să fie cât mai integral, cât mai complex senzorial și asta nu se poate face atunci când suntem foarte stricți în delimitarea zonelor pentru oameni și plante”, a explicat Găvozdea.
Propunere amenajare Parcul Feroviarilor, Cluj-Napoca
Arhitectul spune că orașul Cluj-Napoca este un exemplu bun în acest sens, iar soluția ca să avem spații verzi contemporane și de calitate este concursul.
”Sunt câteva concursuri făcute la Cluj pentru amenajarea unor parcuri, dar ele încă nu sunt realizate, le putem vedea doar la nivel de concept. Este vorba despre Parcul Feroviarilor și Parcul Est, pentru ambele Ordinul Arhitecților a organizat anul trecut concursuri de soluții pentru Primăria Cluj-Napoca. Proiectele câștigătoare au mers pe acest tip de abordare integrală a parcului, a experiențelor pentru oameni, și cred că vor fi niște reușite atunci când vor fi realizate. Cred că concursul de soluții este, să nu spun singura, dar cea mai bună procedură de achiziție de servicii de proiectare pentru ”Obiecte”, adică obiective importante, mai ales publice, finanțate din bani publici, care au un impact consistent asupra vieții orașului, a oamenilor, pentru că ele de fapt dau un nivel de calitate a soluției net superior oricărei alte proceduri de achiziție. Și asta se vede și în faptul că practica internațională pentru achiziții publice de proiectare se așează pe această procedură, a concursului de soluții. La noi este mai puțin utilizată, sau utilizată greșit, dar avem și exemple multe, organizate de OAR la standardele internaționale, care dau satisfacție și autorității publice că au întotdeauna un rezultat bun și un partener bun de lucru cu care să ducă la bun sfârșit aceste proiecte”, a spus acesta.
Irina Zamfirescu este ONG-ist și militează de ani de zile pentru ca Bucureștiul să devină un oraș pentru oameni. Aceasta spune că amenajarea parcurilor trebuie făcută cu consultarea comunității.
”Un parc, înainte de orice, trebuie să respecte nevoia acută de spații verzi, trebuie să producă oxigen pentru oraș. Orice amenajare cred că trebuie să țină cont de această nevoie. Sigur, imediat după este nevoia de petrecere a timpului liber. Dar nu cred că amenajarea parcurilor poate fi făcută fără o consultare a comunității și a experților. Nu mai trăim vremurile în care un primar să poată merge într-un parc, să dea din mâini în fața subalternilor și să implementeze orice gând are el cu privire la acel spațiu verde. Cred tare că a amenaja un parc nu este doar o treabă estetică, ci este știință. Tocmai de aceea cred că doar oamenii cu expertiză pot recomanda acele lucruri care să conducă la amenajarea unui parc nu doar pe gustul primarului, dar și pe plămânul cetățeanului”, a spus aceasta.
Hyde Park Londra
INTERVIURILE HotNews.ro