LIVE Război în Ucraina, ziua 891: Majoritatea ucrainenilor vor negocieri cu Moscova / Cum își protejează rușii bombardierele nucleare /Noi probleme la centrala din Zaporojie

Oficialii impuși de Moscova în Crimeea susțin că ucrainenii au lansat un atac cu drone și rachete asupra peninsulei anexată ilegal de Vladimir Putin în 2014. Și în regiunea Kursk aflată la granița Ucrainei a fost semnalat un atac aerian.

Cele mai importante evenimente legate de războiul din Ucraina, ziua 891, LIVETEXT:

După recentul atac ucrainean asupra bazei aeriene Olenya din regiunea Murmansk, Rusia a luat măsuri suplimentare pentru a-și proteja bombardierele strategice, apelând inclusiv la o tactică surprinzătoare: plasarea de anvelope în jurul bombardierelor sale Tu-22M3, scrie publicația daneză Dagens.com.

Această măsură neobișnuită face parte dintr-un efort mai amplu de protejare a bazei și a avioanelor sale de război valoroase împotriva unor atacuri viitoare.

Fostul preşedinte american Donald Trump, candidatul republicanilor la alegerile prezidenţiale din toamnă, a criticat virulent, într-un interviu difuzat vineri, schimbul major de deţinuţi încheiat între Rusia şi Occident, calificându-l drept „o victorie” pentru Vladimir Putin, scrie AFP.

Diplomația rusă a acuzat vineri platforma de redare video YouTube că, la ordinul Statelor Unite, cenzurează conţinutul şi împiedică accesul la informaţii, ministerul condus de Serghei Lavrov avertizând că vede numeroase temeiuri pentru a lua măsuri împotriva site-ului, scrie Reuters.

AIEA avertizează că apa de răcire de la centrala nucleară din Zaporojie continuă să scadă

Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA), cu sediul la Viena, a avertizat vineri că apa din iazul de răcire de la centrala nucleară din Zaporojie, în sudul Ucrainei, aflată sub controlul forţelor ruse, continuă să scadă, deşi este „crucială pentru securitatea” uzinei, informează agenția EFE.

„Nivelul apei din iazul de răcire de la centrala nucleară din Zaporojie continuă să scadă”, a declarat directorul general al AIEA, Rafael Grossi.

Experţii AIEA au observat în ultimele săptămâni o scădere continuă a nivelului apei din iazul de răcire şi, dacă această tendinţă persistă, va fi dificil de pompat apă de acolo, o problemă agravată de caniculă.

După distrugerea barajului de la Kahovka în iunie 2023, în perimetrul centralei nucleare au fost săpate 11 puţuri de apă subterană pentru a furniza aproximativ 250 de metri cubi de apă pe oră iazurilor de stropire, suficient pentru a răci cele şase reactoare în starea lor actuală de oprire la rece, notează Agerpres.

În cadrul unei vizite efectuate săptămâna trecută, echipa AIEA a constatat că iazurile de stropire funcţionează în mod adecvat, cu niveluri nominale ale apei. Cu toate acestea, orice problemă legată de aprovizionarea cu apă ar putea forţa utilizarea iazului de răcire ca sursă de rezervă.

„Scăderea nivelului apei din iazul de răcire rămâne o potenţială sursă de îngrijorare. Vom continua să monitorizăm îndeaproape situaţia pentru a asigura o aprovizionare suficientă cu apă de răcire în orice moment”, a declarat Grossi.

În afară de monitorizarea nivelului apei, experţii AIEA au supervizat activităţile de mentenanţă la întreaga centrală.

Echipa AIEA continuă să ateste activităţi militare la distanţe diferite de centrală, observând fum în depărtare, despre care conducerea rusă a centralei nucleare a raportat că a fost provocat de incendii.

Ucraina estimează că 700.000 de oameni vor părăsi țara în 2024 și 2025

Ucraina se așteaptă ca încă 400.000 de persoane să părăsească țara în 2024 și 300.000 în 2025, arată raportul privind inflația publicat joi de Banca Națională a Ucrainei (NBU), potrivit The Kyiv Independent.

NBU estimează că numărul noilor emigranți din Ucraina va crește față de previziunile sale anterioare, din raportul emis în aprilie.

Peste 6 milioane de ucraineni rămân în străinătate după ce au fugit din țară ca urmare a războiului pe scară largă declanșat de Rusia, ceea ce adâncește provocările economice și demografice ale țării.

Conform raportului NBU, principalul motiv din spatele creșterii prognozate a emigrației este situația energetică dificilă și nesiguranța asociată cu privire la iarna viitoare, precum și stabilizarea lentă a proceselor economice din cauza riscurilor de securitate.

Potrivit datelor NBU, 200.000 de persoane au părăsit Ucraina în 2023.

NBU mai afirmă că este probabil ca refugiații ucraineni să înceapă să se întoarcă în Ucraina în 2026.

Autorii raportului admit că va fi un proces lent, așteptându-se ca 400.000 de cetățeni să se întoarcă în 2026. Motivele pentru numărul limitat sunt condițiile de viață dificile din Ucraina, în primul rând din cauza penuriei de energie, și adaptarea cu succes a ucrainenilor în străinătate.

Declinul demografic a fost o problemă de lungă durată pentru Ucraina, cu zeci de ani înainte de începerea războiului. Populația țării a trecut de la un vârf de peste 50 de milioane, la începutul anilor 1990, la 37 de milioane până în ianuarie 2024. Conform uneia dintre proiecțiile ONU, populația ar putea scădea la 15,3 milioane până în 2100.

Kremlinul a exclus vineri orice avansare imediată în eventualele negocieri legate de conflictul în Ucraina pe fondul schimbului istoric de deţinuţi între Moscova şi Occident, subliniind că cele două procese se bazează pe principii „complet diferite”, informează AFP.

Majoritatea ucrainenilor cred că ţara lor ar trebui să înceapă negocieri cu Rusia pentru a se pune capăt războiului provocat de invazia Moscovei în Ucraina, indică rezultatele unui sondaj publicat vineri, o anchetă realizată în luna mai de Institutul Internaţional de Sociologie din Kiev, informează agenția de presă EFE. Astfel, 57% dintre respondenți s-au declarat favorabili discuțiilor de pace, în timp ce un procent de 38% se pronunţă împotriva începerii tratativelor cu inamicul.

Guvernul polonez și-a apărat vineri decizia de a elibera un prizonier spaniol de origine rusă în cadrul unui schimb istoric între Rusia și Occident, în timp ce soarta unui jurnalist polono-belarus încarcerat de Minsk stârnește îngrijorare, potrivit AFP.

Ucraina a recuperat 250 de cadavre ale soldaţilor săi morţi, „una dintre cele mai mari” operaţiuni de acest gen de la începutul invaziei ruse în urmă cu peste doi ani, a transmis vineri Comitetul ucrainean de Coordonare, responsabil de acest dosar, potrivit AFP.

Este vorba despre soldaţi care au murit în zonele Bahmut, Avdiivka, două oraşe-fortăreaţă din est ocupate de armata rusă după luni de lupte intense, precum şi în regiunile Luhansk (est), Herson şi Zaporojie (sud), a precizat Comitetul într-un comunicat, scrie Agerpres.

Unele cadavre au fost recuperate din oraşul Mariupol, devastat de asediul rusesc în primele luni ale războiului din 2022, şi din morgi din Rusia, a spus Comitetul.

„Este una dintre cele mai mari” operaţiuni de acest fel, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Comisiei, Petro Iaţenko.

Rămăşiţele vor fi identificate folosind analiza ADN înainte de a fi predate familiilor pentru înmormântare, potrivit Comitetului, care a publicat fotografii ce arată morgi mobile albe pe un drum din mediul rural şi oameni în costume de protecţie, unele purtând emblema Crucii Roşii.

Procedura de identificare „durează săptămâni”, uneori luni, a spus Iaţenko.

Cel mai mare schimb de prizonieri dintre Rusia și Occident a avut nevoie de negocieri epuizante, care au început în 2022 și au fost date în mod repetat peste cap de evenimente dramatice precum moartea disidentului Alexei Navalnîi sau arestarea jurnalistului Wall Street Journal Evan Gershkovich. Faptul că Vladimir Putin și-a dorit foarte mult eliberarea asasinului Vadim Krasikov dintr-o închisoare germană a contribuit decisiv la încheierea schimbului, scriu New York Times și BBC.

Kremlinul a admis vineri că Vadim Krasikov, un asasin returnat de către Germania Rusiei ca parte a celui mai mare schimb de prizonieri între Occident și Moscova de după încheierea Războiului Rece, e un angajat al Serviciului Federal de Securitate (FSB), succesorul KGB-ului din perioada sovietică, relatează Reuters.

Schimbul de deţinuţi la scară mare între Rusia şi mai multe ţări occidentale nu are nicio influenţă asupra unui potenţial efort diplomatic de a pune capăt conflictului din Ucraina, a declarat consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan, relatează dpa, citată de Agerpres.

„Nu vedem o legătură între negocierile pentru eliberarea unor persoane deţinute şi orice potenţial efort diplomatic privind războiul din Ucraina”, a declarat Sullivan la Washington, când a fost întrebat dacă negocierile de succes privind schimbul de deţinuţi ar putea duce şi la convorbiri de pace.

„Vedem aceste lucruri ca fiind pe trasee separate. Unul este despre chestiunea practică de a produce acest schimb”, a explicat el.

„Celălalt este o chestiune mult mai complexă în care ucrainenii vor fi la conducere, iar SUA se vor consulta îndeaproape cu toţi aliaţii noştri pentru a-i susţine când sunt pregătiţi să treacă la fapte în genul acela de diplomaţie”, a mai spus Sullivan.

Anne Hidalgo, primarul Parisului, oraşul gazdă al Jocurilor Olimpice 2024, a premiat joi doi sportivi ucraineni, cărora le-a acordat cea mai înaltă distincţie a capitalei Franţei şi a adus un omagiu celor 489 de sportivi ucraineni care au murit de la începutul ofensivei ruse în 2022, informează AFP și Agerpres.

„Luptaţi pentru onoarea Ucrainei”, a declarat aleasa socialistă în timpul unei recepţii la Primărie, în prezenţa a aproximativ treizeci de sportivi ucraineni.

Printre aceştia, canotoarea Anastasia Kojenkova, campioană olimpică la patru vâsle în 2012 la Londra, şi săritorul în apă Oleksi Sereda, clasat pe locul al cincilea în finala de la platformă sincron, cărora primarul Parisului le-a înmânat medalia Grand Vermeil a capitalei franceze, „în semn de recunoaştere şi prietenie” şi pentru a le arăta ucrainenilor că „nu sunt singuri”.

Ucraina, reprezentată de 140 de sportivi la Paris, a câştigat până acum două medalii. La Jocurile Olimpice de la Tokyo din 2021, ucrainenii au cucerit 19 medalii.

Autorităţile din oraşul Sevastopol auevacuat o clădire rezidenţială cu nouă etaje după ce a fost lovită de un fragment de rachetă ATACMS, a declarat vineri guvernatorul rus al oraşului, relatează Reuters.

Guvernatorul Mihail Razvojaiev a declarat că nimeni nu a fost rănit în incident şi a avertizat localnicii să nu se apropie de alte fragmente de rachete interceptate de apărarea aeriană în ceea ce el a descris ca fiind un atac „masiv” peste noapte asupra oraşului, scrie News.ro.

Fragmente din cel puţin patru drone doborâte de apărarea aeriană rusă au lovit zone ale portului Sevastopol vineri dimineaţă, potrivit guvernatorului, care a declarat că nu au fost înregistrate victime. El a spus că fragmente din dronele interceptate au aterizat pe o stradă, pe o peluză, pe un acoperiş şi într-o curte.

Forţele ucrainene au revendicat un succes considerabil în atacurile lor regulate asupra Crimeei, ca parte a ceea ce ele consideră a fi o campanie pe termen lung pentru recucerirea peninsulei.

Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că aviația rusă a efectuat patrulări cu muniții false în cadrul unor exerciții nucleare, a relatat agenția de știri Interfax, preluată de Reuters.

Președintele Vladimir Putin a ordonat aceste exerciții nucleare după ceea ce Rusia a spus că există amenințări din partea Occidentului.

Ucraina susține că armata lui Vladimir Putin a pierdut 580.590 de soldați de la începutul războiului.

În ultima zi 1.100 de militari ruși ar fi fost eliminați, potrivit armatei ucrainene.

Peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014, a fost atacată de rachete și drone vineri dimineață, potrivit oficialilor ruși. Guvernatorul Sevastopolului instalat de Moscova, Mihail Razvozhayev, a declarat că au căzut resturi asupra orașului.

Explozii au fost auzite în Saki, unde există o bază aeriană, și în Yevpatoria, potrivit surselor de știri, inclusiv Crimean Wind, un canal Telegram care raportează în mod fiabil despre activitățile militare din peninsulă, notează The Guardian.

Potrivit Crimean Wind, locuitorii au raportat o presupusă lovitură asupra unui șantier naval folosit pentru repararea navelor pentru Flota rusă din Marea Neagră în largul golfului Sevastopol, însă informațiile sunt încă în curs de clarificare, relatează The Kyiv Independent.

Agenția de presă rusă de stat TASS a relatat ulterior că apărarea aeriană a doborât cel puțin patru ținte aeriene în timpul atacului.

Regiunea Kursk din Rusia a fost, de asemenea, atacată aerian, a declarat guvernatorul, Alexey Smirnov.

Sinteza celor mai recente evenimente:

• Reacţia Kremlinului după ce Ucraina a primit primele avioane F-16: Au fost deja oferite recompense pentru ca forţele ruse să le doboare
• Putin i-a întâmpinat personal la aeroport pe ruşii care s-au întors la Moscova după schimbul de deţinuţi cu Occidentul
• Comisia Europeană respinge plângerile Ungariei şi Slovaciei după ce Ucraina a blocat tranzitul petrolului livrat de rușii de la Lukoil
• Statele Unite au încercat să negocieze și eliberarea opozantului rus Navalnîi înainte de decesul acestuia într-o colonie-penitenciar rusă, spune Casa Albă, potrivit AFP.
• Media livrărilor zilnice de gaze naturale către Europa ale gigantului energetic rus Gazprom a atins în iulie cel mai ridicat nivel din acest an, în creștere cu 5,7% față de anul trecut și cu 12% mai mare decât în iunie, arată calculele Reuters.
• Un diplomat rus a fost expulzat din Republica Moldova, la o zi după scandalul de spionaj din Parlamentul de la Chișinău.

Evenimentele de joi, ziua 890 a războiului din Ucraina, au fost LIVE aici pe HotNews.ro.