Culisele arestării șefului Telegram, Pavel Durov. Ce este J3, mica unitate de criminalitate cibernetică din Paris care a dus la reținerea lui
Ancheta privindu-l pe șeful Telegram, Pavel Durov, a fost începută de o mică unitate de criminalitate cibernetică din cadrul parchetului din Paris, condusă de Johanna Brousse, în vârstă de 38 de ani.
Arestarea lui Durov, în vârstă de 39 de ani, pe 24 august marchează o schimbare semnificativă a modului în care unele țări îi vor trata pe șefii din domeniul tehnologiei care sunt reticenți în a controla conținutul ilegal de pe platformele lor, scrie Swissinfo.ch.
Arestarea a semnalat de asemenea ambiția unității de criminalitate cibernetică J3, dar adevăratul test al ambițiilor sale va fi dacă Brousse se va alege cu o condamnare bazată pe un argument juridic în mare parte netestat, au spus avocații.
Într-o mișcare fără precedent împotriva unui CEO important din domeniul tehnologiei, procurorii au susținut că Durov poartă responsabilitatea pentru presupusa ilegalitate pe platforma sa, punându-l sub investigație oficială pentru acuzații de crimă organizată.
El este suspectat de complicitate la conducerea unei platforme online care permite postarea de imagini cu abuz sexual asupra copiilor, trafic de droguri și fraudă.
Avocatul lui Durov a spus pe 29 august că este „absurd” să fie considerat responsabil și că aplicația respectă legile europene, reluând o declarație anterioară.
A fi plasat sub investigație oficială în Franța nu implică vinovăție și nu duce neapărat la proces, dar indică faptul că judecătorii consideră că există suficiente probe pentru a continua ancheta.
Investigațiile pot dura ani înainte ca cel anchetat să fie trimis în judecată sau abandonat. Durov este eliberat pe cauțiune, dar nu poate părăsi Franța.
J3, unitatea condusă de Brousse a început să-l investigheze pe Durov la începutul acestui an, după ce a văzut că aplicația sa a fost folosită pentru nenumărate presupuse infracțiuni și a devenit frustrată de „lipsa aproape totală de răspuns din partea Telegram la cererile judiciare transmise”, a declarat procurorul Paris Laure Beccuau pe 28 august.
Brousse a refuzat să comenteze.
Într-un interviu pentru ziarul Liberation în ianuarie, Brousse a spus că biroul ei supraveghează un număr tot mai mare de anchete care implică Telegram și aplicația rivală de mesagerie Discord, adăugând că combaterea criminalității de pe aceste platforme a fost „una dintre bătăliile mele”.
Jason Citron, CEO-ul Discord, nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Unitatea J3 de criminalitate cibernetică a lui Brousse este cea mai importantă din Franța, având licență de urmărire penală la nivel național.
Dar este, de asemenea, foarte redusă ca număr de angajați, cu doar cinci procurori, cu mult sub cei 55-60 de procurori pentru criminalitate cibernetică din Elveția, a constatat un raport parlamentar din 2022.
Cu resurse limitate, ei „prioritizează cele mai grave infracțiuni”, a spus Brousse pentru Le Figaro în 2023.
Brousse a spus într-o apariție la un podcast din 2022 că a vrut să fie dură și că „infractorii cibernetici să știe că, dacă atacă Franța, vor fi judecați și pedepsiți foarte aspru”.
„Vrem ca oamenii să fie urmăriți penal, fie în țara lor… fie în Franța prin mandate de arestare”, a spus ea.
Biroul ei este obișnuit cu „cazuri extrem de sensibile”, a adăugat ea. „Uneori, problemele juridice și geopolitice se intersectează”.
Patrick Perrot, care consiliază unitatea de comandă cibernetică a Ministerului de Interne, a spus că J3 a fost inovator în încercarea de a urmări cazurile care au creat un precedent internațional.
„Cred că ei vor să arate că nu poți face ce vrei cu aceste platforme”, a spus el pentru Reuters.
„Este o întrebare reală pentru viitor, pentru că aceste platforme se vor înmulți, așa că provocarea reglementării lor este esențială”.
Brousse conduce J3 din 2020, ceea ce i-a permis supravegherea unuia dintre cele mai importante – și controversate – cazuri de criminalitate cibernetică din Franța.
La sfârșitul anului 2020, J3 a preluat ancheta în Sky ECC, care, alături de Encrochat, a fost unul dintre principalele servicii de comunicații criptate folosite de interlopi pentru a cumpăra droguri și arme sau pentru a -și ucide rivalii.
Cu câțiva ani mai devreme, poliția franceză, olandeză și belgiană a piratat serverele lor, care erau găzduite în nordul Franței.
Au fost făcute peste 6.500 de arestări de la eliminarea Encrochat în 2020, potrivit Europol, iar Paul Krusky, șeful canadian al Encrochat, a fost extrădat în februarie din Republica Dominicană în Franța, unde așteaptă acum procesul.
Doi avocați francezi care au lucrat la cazurile Sky ECC și Encrochat au declarat pentru Reuters că aceste anchete anterioare le-au oferit procurorilor ambiția – și planul de a captura următoarea țintă: Durov.
Robin Binsard, implicat în cazul Encrochat la Curtea Supremă a Franței, a declarat că procurorii ar trebui să demonstreze că Durov știa și că aproba partea infracțională a aplicației, numind argumentul procurorilor „total discutabil”.
Faptul că Telegram nu a dat curs solicitărilor forțelor de ordine „nu îl face automat complice la un proiect criminal”, a adăugat el.
Binsard a spus că este clar că „Franța urmărește furnizorii de mesagerie criptată” și că alți operatori de astfel de aplicații, cum ar fi Signal, „ar trebui să fie îngrijorați. Pentru că mesajul este clar: ar putea avea loc acțiuni în justiție”.
Signal nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
O sursă de la procuratura din Paris a declarat că ancheta Sky ECC nu are legături cu ancheta actuală asupra Telegram.