Floarea de lotus a Palatului Telefoanelor: povestea unui simbol egiptean în inima Bucureștiului

În inima Bucureștiului, pe faimoasa Cale a Victoriei, Palatul Telefoanelor își păstrează eleganța de odinioară, reînviind farmecul unei epoci în care modernitatea și tradiția coexistau. Această clădire emblematică, construită în anii ’30, reprezintă o punte între trecutul istoric al orașului și viitorul său digital. Cu ocazia redeschiderii sale, platforma Cronicari Digitali a construit, alături de Orange România, o serie de podcasturi despre trecutul și prezentul clădirii numite „re:connect Palatul Telefoanelor”, unde îi explorează semnificațiile sale arhitecturale, culturale și simbolice.

Astăzi, această clădire istorică a fost reintegrată în viața orașului de către Orange România, devenind unul dintre sediile sale. După o investiție de peste șapte milioane de euro, Palatul Telefoanelor a fost consolidat și modernizat, transformându-se într-un spațiu contemporan care îmbină tehnologia avansată cu respectul pentru patrimoniu. Reamenajarea sa marchează o renaștere a acestui simbol arhitectural, care găzduiește acum echipele Orange, în inima „Cartierului Creativ” al Bucureștiului.

Episodul patru al podcastului a avut-o ca invitată pe Ioana Ciocan, curator de artă, ambasador Art Safari timp de 15 ani, implicată în Bienala de Artă de la Veneția și activator al multor spații culturale. Ea a subliniat importanța reconectării cu spațiile istorice. „Este vital să redăm viață clădirilor istorice. Palatul Telefoanelor, cândva cea mai înaltă clădire din București, reprezenta modernitatea. Faptul că această clădire renaște astăzi este un semn că orașul începe să-și revalorifice patrimoniul”, a spus ea, evidențiind legătura dintre comunitate și arhitectură.

Palatul cu vitralii și marmură

Construit în stil Art Deco, Palatul Telefoanelor este un exemplu rar de îmbinare a funcționalității și esteticului. Detaliile sale arhitecturale – vitralii, capiteluri geometrice și pardoseli din marmură – reflectă o epocă în care designul era gândit să inspire. „Îmi amintesc cum veneam cu tatăl meu să plătim telefonul. Era așa, ceva fabulos pentru că îmi aduc aminte, după ce străbăteam distanța de la blocul nostru până la Palatul Telefoanelor, deschideam această ușă magică, extrem de interesant decorată, cu un Art Deco care poate să fie în orice mare capitală, Berlin, Tel Aviv sau New York. Îmi aduc aminte perfect cum deschidea tata această ușă fenomenală și intram într-un hol enorm, impozant, plin de elemente foarte interesante pe care abia așteptam să le desenez în momentul în care mă întorceam acasă”, a adăugat Ioana Ciocan, rememorând momentele copilăriei.

Palatul Telefoanelor nu a fost doar o clădire de birouri, ci și un simbol al progresului tehnologic din România interbelică. Comparat adesea cu zgârie-norii din New York, Palatul a dat Bucureștiului un aer modern, contribuind la redenumirea scurtă din „Micul Paris” în „Micul New York”. În ciuda rezistenței inițiale a publicului față de arhitectura sa avangardistă, clădirea a devenit rapid un reper urban îndrăgit.

În prezent, redeschiderea Palatului Telefoanelor marchează o nouă etapă în istoria sa. Renovarea clădirii și integrarea sa în circuitul urban aduc o recunoaștere târzie dar meritată. Angajații Orange, care lucrează aici, au privilegiul de a-și desfășura activitatea într-un spațiu care poartă cu sine o moștenire istorică unică.

Această moștenire nu se limitează doar la trecut. În ediția specială a podcastului, Ioana Ciocan a explicat cum simbolurile egiptene din arhitectura Palatului reflectă o ancorare universală în istorie. „Inspirația egipteană este prezentă mai ales în zona de vitralii, dar și la nivelul capitelurilor. E o formă geometrică perfectă acest triunghi, inspirat din floarea de lotus egipteană, pe care o regăsim aici. Ele transmit stabilitate și ne amintesc de rădăcinile umanității.”

De ce e important să redescoperim clădiri Art Deco precum Palatul Telefoanelor

Pe lângă valoarea sa arhitecturală, Palatul Telefoanelor devine și un simbol al reconectării comunității cu patrimoniul său. Deschiderea clădirii către public este un pas important în revitalizarea orașului. „Primul pas este să fie redeschise și să devină accesibile. Palatul Telefoanelor este un exemplu perfect. Faptul că oamenii îl pot redescoperi îl transformă într-un punct de atracție turistică important”, a afirmat Ioana Ciocan.

Reactivarea clădirilor istorice nu este doar despre restaurare, ci și despre educarea publicului. De-a lungul podcastului, Ioana a discutat despre modul în care percepția oamenilor se schimbă atunci când descoperă ce se află dincolo de fațade. „Oamenii tind să vadă aceste clădiri ca pe niște simple decoruri urbane. Deschiderea lor le oferă însă ocazia să descopere poveștile și semnificațiile care le dau viață.”

Ioana Ciocan înțelege bine importanța de a da publicului înapoi aceste spații abandonate, pentru că ea a reușit să transforme spații uitate din București în puncte de atracție culturală, redându-le viața prin artă și creativitate.  În Piața Presei Libere, a organizat unul din primele proiecte de artă publică din România, implicând 20 de artiști locali și internaționali, revitalizând zona și aducând-o în atenția publicului. La Garajul Ciclop, un spațiu industrial degradat, a creat un loc vibrant pentru artă contemporană, reactivându-l ca un simbol al inovației urbane. De asemenea, în Palatul Dacia de pe Lipscani, a transformat clădirea istorică într-un epicentru al artei contemporane, prin evenimentele Art Safari, atrăgând mii de vizitatori și demonstrând cât de mult pot contribui astfel de spații la regenerarea culturală a orașului.

Ce putem învăța de la Palatul Telefoanelor în prezent

Dincolo de trecutul său impresionant, Palatul Telefoanelor are și o dimensiune educativă pentru viitoarele generații. Spațiul poate deveni o platformă de inspirație pentru tineri, arătându-le că inovația și tradiția pot coexista. Ioana a subliniat că o astfel de reconectare este esențială: „Aceste clădiri trebuie să fie mai mult decât niște relicve. Ele trebuie să fie active, vii, să contribuie la viața orașului.”

Ediția specială a podcastului Cronicari Digitali este, astfel, mai mult decât o incursiune în trecut. Este o celebrare a modului în care patrimoniul poate inspira viitorul. Palatul Telefoanelor devine un exemplu despre cum memoria colectivă poate fi transformată în motor al progresului urban.

În final, redeschiderea Palatului Telefoanelor nu este doar despre restaurare, ci și despre reconectare – cu trecutul, cu comunitatea și cu potențialul unui București în transformare. „Mă bucur foarte tare că poate cineva să trăiască alături de minunatele lucruri din Palatul Telefoanelor. Să poată să fie înconjurat de un patrimoniu adevărat și, de ce nu, să poată vedea munții într-o zi senină, așa cum se vedeau pe vremuri de la etajele superioare”, a concluzionat Ioana Ciocan. Poți afla restul poveștilor ei în podcastul „re:connect Palatul Telefoanelor.”

Articol susținut de Orange România