Ministrul Energiei spune că România exportă energie verde și ieftină. De ce este asta o problemă

„Duminică bună, dragi prieteni! Haideți să vedem cum stăm cu energia astăzi. România exportă energie în această dimineață, la un consum de 6.300 MW având o producție de 6.650 MW. Pe locul I, între sursele de producție, sunt centralele eoliene, cu peste 1.650 MW. Energie verde și ieftină”, scria pe Facebook ministrul Energiei, Sebastian Burduja , în acest weekend.

Chiar dacă ministrul prezintă această situație ca fiind una fericită, de fapt este tabloul unei probleme fundamentale a sistemului energetic românesc: exportăm energie ieftină, regenerabilă, atunci când bate vântul sau strălucește soarele, iar consumul e mic; în schimb importăm energie scumpă în vârf de consum, seara sau în perioadele de ger/caniculă, când prețurile sunt la niveluri uriașe.

Burduja a surprins o poză de moment, duminică dimineață, când consumul, foarte mic, s-a suprapus peste o producție mare de energie eoliană. Tot acel surplus de energie venit din situația meteo a fost trimis la export din cauza unei alte probleme mari a sistemului energetic: lipsa unor capacități de stocare. Dacă le-am fi avut, am fi putut folosi mai târziu această energie verde și ieftină.

În schimb, România importă masiv energie. Potrivit Transelectrica, în primele nouă luni ale anului importurile au crescut cu 86%, iar săptămâna trecută s-a ajuns la un record de peste 3.000 de MW.

Burduja contrazice un document publicat chiar de ministerul pe care îl conduce

„Cine a afirmat in ultima perioadă că suntem la un pas de blackout, că avem cele mai mari prețuri la energie (avem al cincilea cel mai MIC preț la energie electrică și al patrulea cel mai MIC preț la gaz din UE, pe datele Eurostat), că suntem la limita capacităților de import și alte lucruri alarmiste… să se gândească mai bine. Și să se întrebe cui folosește să îi sperie pe români, să îi facă să creadă că instituțiile nu funcționează, că sistemul energetic este “în colaps” și alte aberații din același registru cu “centralele eoliene nu produc energie electrică”, a mai scris ministrul.

Declarația cu „centralele eoliene nu produc energie” este a lui Călin Georgescu și este evident un nonsens.

Citiți și Ministerul Energiei avertizează că există riscul unor pene de curent „pe scară largă” în România / „Importurile sunt la cote alarmante”

Însă toate celelalte afirmații la care se referă ministrul se află în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de Guvern publicat chiar de Ministerul Energiei pe propriul site pe 5 decembrie, care spune negru pe alb că ne confruntăm deja cu riscuri crescute legate de siguranța aprovizionării cu energie:

„Având în vedere rolul României în sprijinirea Ucrainei și a Republicii Moldova, precum și deciziile de închidere a unor capacități pe cărbune în contextul procesului de decarbonizare, ne confruntăm deja cu riscuri crescute legate de siguranța aprovizionării cu energie electrică, pe fondul trendului înregistrat de valorile soldului energie care se păstrează în zona importului la nivel lunar, atingând uneori cote alarmante la nivelul vârfurilor de consum (de exemplu, conform CNTEE Transelectrica SA, în intervalul orar 17:00-18:00 al zilei de 14 noiembrie 2024 importurile au acoperit peste 35% din necesarul de consum, respectiv raportat la un vârf de sarcină de 8539 MW importurile au reprezentat 2938 MW).
Mai mult, disponibilitatea cantităților de energie electrică provenită din import este limitată în anumite perioade (de exemplu, vara anului 2024), fiind afectată de nivelul redus al capacității de transport transfrontaliere, atât din perspectivă comercială (capacitatea pusă la dispoziție de operatorii relevanți), cât și cea fizică (influențată de lucrări de mentenanță sau limita de siguranță stabilită de operatorii de transport și sistem din regiune).
Întrucât România se confruntă, de asemenea, cu o infrastructură energetică învechită și insuficientă pentru a face față creșterii cererii de energie electrică în contextul dezvoltării economice, proiectele de producere de energie electrică, mai ales cele destinate a acoperi baza curbei de sarcină, precum și capacitățile de stocare a energiei, sunt cruciale pentru modernizarea și funcționarea în condiții de siguranță a Sistemului Electroenergetic Național (SEN)”.

Proiectul de HG continuă:

„Fără astfel de proiecte, există un risc real ca SEN să devină suprasolicitat, lucru care poate duce la defecțiuni tehnice, căderi masive de tensiune sau întreruperi în alimentarea cu energie electrică pe scară largă.

În plus, SEN se confruntă deja cu presiuni majore, inclusiv din cauza integrării unor surse de energie intermitente (precum energia eoliană și solară), care necesită echilibrarea cererii și ofertei, iar începând din 2027 urmează a fi retrasă din exploatare, pentru lucrări de retehnologizare, Unitatea 1 CNE Cernavodă din cadrul Societății Naționale Nuclearelectrica S.A., care are o putere instalată de 700 MW”.