VIDEO Viitor judecător la CCR, întrebat la HotSpot despre primă de pensionare de 30.000 de euro: „Rațiunea este că la CCR un judecător timp de 9 ani are incompatibilități maxime”

Prima de pensionare este o practică folosită în toate statele membre UE, argumentează viitorul judecător CCR Csaba Asztalos în emisiunea HotSpot, și este acordată în România judecătorilor Curții Constituționale care își încheie mandatul de 9 ani pentru că statul este nevoit să asigure o perioadă tranzitorie de 6 luni pentru cei care ocupă funcții înalte și care au incompatibilități maxime.

„Analizați în toate statele membre și la alte entități comparabile cu Curte și o să constanți că în 99% dintre cazuri există o soluție tranzitorie pentru a reveni în viața cotidiană fără aceste incompatibilități și fără a se folosi de poziția ocupată anterior”, a spus viitorul judecător CCR care își va prelua duminică mandatul.

• Podcastul politic HotSpot este realizat de jurnalistul Laurenţiu Ungureanu, este difuzat live şi poate fi urmărit pe site-ul HotNews.ro, pe YouTube şi Facebook.

Principalele declarații făcute de Csaba Asztalos:

Ați fi dispus să primiți o primă de pensionare de 30.000 de euro?

• Trebuie să aveți în vedere că nu este o pratică singurală existentă doar în România. Este o practică pentru mai multe funcții care presupun un grad de incompatibilitate, se întâmplă la CEDO, la foștii comisari europeni care primesc timp de 2 ani lunar o sumă consistentă, cum și europarlamentarii primesc. Rațiunea este că la CCR un judecătăr timp de 9 ani are incompatibilități maxime.
• Eu consider că nu s-a explicat acestă rațiune. Nu discut de sumă ci doar de soluție legislativă care s-a adoptat.
• Analizați în toate statele membre și la alte entități comparabile cu Curte și o să constanți că în 99% dintre cazuri există o soluție tranzitorie pentru a reveni în viața cotidiană fără aceste incompatibilități și fără a se folosi de poziția ocupată anterior.
• În contextul dat social, desigur sunt critici. Haideți să explicăm societății cum a fost stabilit cuantumul de 6 salarii. Este nevoie ca statul să asigure o perioadă tranzitorie de 6 luni pentru cei care ocupă funcții înalte și care au incompatibilități maxime. Nu doar în România, nu doar în cazul CCR. Așa văd eu această explicație chiar dacă nu eram în situația ca de duminică să fiu judecător CCR.

Ați fost votat la propunerea UDMR și susținut de coaliție. Cum ați fost selectat în interiorul UDMR?

• Doritorii și-au depus o candidură printr-un CV și o prezentate la președinția executivă a UDMR. A avut loc o ședință în care toți candidații s-au prezentat. S-au transmis toate materiale către membrii Biroului Permanent, s-au adresat întrebări candidați, iar apoi un vot secret la care am câștigat. Eu nu mai sunt membru UDMR din 2011. Cei care conduc au posibilitatea să cunoască candidații.

De ce USR, PNL, PSD nu au avut propuneri?

• A fost un acord în coaliție cu privire la pe cine susține coaliția în Cameră și pe cine la Senat.

„CCR judecă în funcția de calitatea legii adopate”

La finalul lunii mai, CCR a decis că declarațiile de avere nu trebuie făcute publice. Dvs. v-ați depus declarația pe 11 iunie. Veți mai publica declarația de avere de acum înainte?

• Da, bineînțeles. Decizia CCR nu îmi interzice. Știu că este o decizie care a generat multe dezbateri. Nu sunt adeptul soluțiilor dintr-o extremă în altă. Ce s-a pus în balanță dreptul la viață privată și accesul la informații. Am avut o perioadă lungă cu cea mai expusă procedură de prezentare a declarației de avere. Acum după decizia am mers în cealaltă direcție. Sunt pentru soluții care să nu fie dintr-o extremă în alta. Asta nu e în apanajul CCR, legea se adoptă de Parlament, iar CCR judecă în funcția de calitatea legii adopate. În mult situații nu am avut o calitate rezonabilă, iar Curtea a ieșit țap ispășitor.
• Eu cred că legiuitorul citind atent motivarea poate să găsească soluții în care să împace și capra și varză în sensul să avem instrumente de transparentizare și de prevenire a corupției, dar și să protejăm viața privată.

„Nicăieri în Europa nu avem practica de a ieși la pensie la 48-50 de ani“

În urma a unei propuneri a candidatul Crin Antonescu, coaliția a propus un proiect de lege pentru creșterea treptată vârstei de pensionare, dar dezbaterea a transformat-o într-o creștere bruscă. Care este viziunea dvs?

• În ce privește acest subiect, sunt niște standarde foarte clare internaționale privind magistrații. Pensia, spune Curtea de Justiție a UE, să fie apropiate de salariul. Ceea ce este evident că nicăieri în Europa nu avem practica de a ieși la pensie la 48-50 de ani. Alte consideră că se intră în magistratură ca judecător doar după ce ai o experiență minimă de 5-10 ani ca jurist, procuror etc. Ei consideră că ai nevoie de o experiență de viață. La vârstă de 48 de ani după 25 de ani ca vechime în magistratură ai maturitatea necesară în care ai și experiența de viață să o adaugi experienței juridice.
• Nu se pun în discuție condițiile de muncă, că nu au suficienți grefieri, că sunt încărcați cu multiple cazuri.

Vă provoc să ne oferiți un scenariu în care vârsta de pensionare a magistraților să ajungă la 65 de ani.

• Avem decizii CCR pe acest subiect care trasează niște standarde. Nu pot fi luate decizii fără măsuri tranzitorii. Avem o jurisprudență și se merge pe această direcție. Nici magistrații nu vor ca zilnic să fie o țintă publică fără să poată explică pentru că au obligația de rezervă.
• În cât timp se va putea depinde de legiuitor. În dialog cu puterea judecătoare și găsind soluții care să nu meargă dintr-o extremă în altă, soluții care într-un timp rezonabil reașează această situție, dar discutând și de aspecte precum condiții de muncă, gradul de încărcare al celor care lucrează în domeniu.

Când se vorbește de pensiile de serviciu, Curtea a pus într-o decizie că un drept câștigat nu poate fi luat înapoi. În chip similar, măsura din pachetul fiscal care impune CASS la pensii peste 3.000 este neconstituțională?

• Atenție la neatenție! Curtea nu spune că este neconstituțional că s-a impus un CASS ci faptul că s-a făcut prin ordonanță de urgență. Constituția limitează folosirea OUG în anumite situații. Motivul nu este decizia ci vehiculul juridic prin care a fost adoptat. Nu se poate decât prin lege. Constituția spune că anumite măsuri, de exemplu în zona pensiilor, eu pot să le adopt legislativ doar prin lege care trece prin parlament. Nu pot eu guvern prin OUG să afectez drepturi și libertăți fundamentale sau să le modific, unde în sens larg intră și pensia.

Ce spune despre anularea alegerilor

Ați înțeles de ce au fost anulate alegerile?

• Da, am foarte înțeles ca să folosesc o exprimare de la noi din Baia Mare. A fost o situație excepțională cu care România nu s-a confruntat în ultimii 35 de ani. La nivelul de informații pe care l-a avut la dispoziție CCR a adoptat această decizie de anulare. Instrumentele de campanie utilizate au dus la afectarea capacității cetățenilor de a decide autonom și liber, pe informații concrete, vorbim de exercitarea în mod autonom a dreptului de a vota.
• Viața socială este într-o dinamică și am intrat într-o zonă de online. Noi avem un regulament DSA (Digital Service Act) pe care România l-a implementat și care pornește că ce este ilegal în offline este ilegal și online. Acum avem conținut ilegal.
• Vi se pare normal să declari 0 cheltuieli de campanie? De ce nu s-a mai întâmplat în acest an. România a început din decembrie să aplice legislația DSA. Nu mai putem crede că în online poți face orice pentru că afectezi drepturi și libertăți fundamentale printre care dreptul de a alege.

Legea privind interzicerea organizațiilor extremiste a trecut de CCR după contestarea AUR-SOS-POT, acum a fost contestată de Nicușor Dan pe argumente similare. Poate exista un verdict diferit?

• Sunt familiar cu domeniul pentru că CNCD a fost prima instituție care a sancționat contravențional antisemismul. Din 2002 de când s-a adoptat ordonanța 31 ea nu prea s-a aplicat. Nu prea avem condamnări. Am o obligație de rezervă pentru că duminică intru în mandat, ce a fost înainte la CNCD vă pot arăta punctele vulnerabile. Parchetul și instanțelor nu au reușit să aibă o interpretare ca să folosească în zona penală. CNCD a aplicat în zona contravențională. România este criticată pentru faptul că nu reușim să ducem în fața instanțelor răspunderea penală pe aceste fapte de antisemitism, de promovare a cultului unor persoane care au în fruntea sistemelor totalitare.
• Pe contestația președintelui nu mă voi pronunța pentru că voi fi judecător și nu vreau să fac nicio caracterizare.

CCR nu este în conflict de interese când acceptă sesizări privind pensiile speciale?

• CCR nu are cum să refuze aceste sesizări.

Ați susține alegerea judecătorilor prin concurs?

• Nu. Peste tot în Europa, cu excepția a trei state, CCR este o instituție juridică politică. Efectele deciziilor sunt juridice și pe alocuri politice. Și în SUA judecătorii Curții Supreme sunt numiți politic de președinte. Important e pe cine numește, ce pregătire și cum se comportă după ce a fost numit.

„Sunt un susținător al drepturilor minorităților naționale din România”

Sunteți un susținător al autonomiei Ținutului Secuiesc?

• Sunt un susținător al drepturilor minorităților naționale din România. Nu veți găsi nicio declarația a mea nici măcar interpretabilă în care am pus în discuție autonomia de orice tip a Ținutului Secuiesc. Așa cum există regiuni ca Bucovina sau Țara Moșilor, așa există și Ținutul Secuiesc ca o regiune geografică a României, care este caracterizată printre altele că sunt cetățeni români de etnie maghiară care se numesc secui. Acest lucru face parte din România și este parte a diversității din România și un plus valoare pentru România și nu un pericol pentru România.

După 20 de ani la conducerea CNCD, care a fost cea mai mare reușită?

• Dacă în 2002 erau până în zece plângeri, acum avem 1000 pe an și undeva la 3000 direct în instanță. Faptul că a început să se raporteze, că am dat decizii care au avut impact de sistem. S-a demonstrat că o instituție funcțională de drepturile omului nu este un pericol ci plus valoare pentru stat.

Cel mai mare eșec la CNCD?

• Au fost câteva hotărâri, precum prezența însemnelor religoase în școli. Nu că am pierdut la ÎCCJ, pentru că noi nu am spus că trebuie scoase ci o reglementare prin care să se spună ce poate și ce nu poate fi afișat. Consider eșec când nu am convins în instanță și nu am primit motivări rezonabile.

Csaba Asztalos, numit pentru un mandat de 9 ani la CCR

Csaba Asztalos îl va înlocui la Curtea Constituţională pe Attila Varga, al cărui mandat expiră în data de 12 iulie. Conform rezultatului votului, care a fost secret cu buletine, el a obţinut 195 voturi „pentru” şi 73 „împotrivă”. Ceilalţi candidaţi – Verginia Vedinaş, propusă de S.O.S România, a obţinut 13 voturi „pentru” şi 255 „împotrivă”, iar Lăcrămioara Axinte, propusă de AUR – 60 voturi „pentru” şi 208 „împotrivă”.

Csaba Asztalos va răspunde şi unor întrebări ale cititorilor HotNews.ro. Puteți trimite întrebările într-un comentariu la acest articol, iar moderatorul va selecta o parte dintre ele şi le va adresa invitatului. Alte întrebări din partea cititorilor vor putea fi transmise şi în direct, în secţiunea de comentarii din YouTube.

Abonaţi-vă la HotSpot pentru a nu pierde interviul LIVE!

Cine e Csaba Asztalos

Csaba Asztalos este membru CNCD de la înființarea instituției, din 2002.

În 2005 a fost ales prima data președinte al CNCD, funcție ocupată până în 2009. În perioada ianuarie-aprilie 2010, a fost consilier al lui Marko Bela pe problematica prevenirii și combaterii discriminării, pe cand liderul UDMR era vice prim-ministru. În aprilie 2010, Csaba Asztalos a fost ales din nou în funcția de președinte al CNCD, funcție pe care o exercită până în prezent.

Este licențiat în științe juridice – în 1997 a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Oradea, în 2004 a urmat un program post-universitar în Advanced Security Studies în Germania la Centrul European pentru Studii de Securitate „George C. Marshall”.

În 2003 a fost la cursul „Young Leaders Project on Current Social, Political, and Economic Issues” la Departamentul de Stat al SUA, iar în același an a urmat „Studii despre Holocaust pentru politicienii români” la Școala Internațională pentru studierea Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim,

În 2006 a absolvit Colegiul Național de Apărare, precum și Academia Națională de Informații – Colegiul Superior de Siguranță Națională.

Este doctor în Drept al Universității din București și are un master în analiza informațiilor la Facultatea de Sociologie a Universității.