Planul Național de Reziliență: Guvernul propune alocarea a peste 4,02 miliarde de euro pentru digitalizarea serviciilor publice, Educație, Sănătate, broadband și 5G

Digitalizarea sănătății, reforma fiscală, inclusiv cea vamală, cu ajutorul informatizării, dotarea unităților școlare cu echipamente necesare învățământului virtual, crearea unui cloud guvernamental și sisteme IT interconectate în administrația publică și extinderea acoperirii broadband și 5G sunt principalele proiecte de investiții propuse de Guvern prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În total, Guvernul propune alocarea a peste 4,02 miliarde de euro.

La capitolul Transformare digitală, Guvernul propune alocarea a peste 4,02 miliarde de euro, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, pentru proiecte care să digitalizeze serviciile publice, sistemul de educație și acoperirea cu internet broadband, potrivit unui document lansat în dezbatere publică vineri de executiv. Investițiile vizează 3 componente și anume:

I. Cloud guvernamental și sisteme digitale interconectate în administrația publică, semnătură și identitate electronică, promovarea investițiilor cu valoare adăugată mare în TIC

Probleme identificate

Serviciile publice digitale din România rămân sub media Uniunii Europene, în parte din cauza coordonării reduse între instituțiile statului pentru o abordare integrată.
Pandemia de COVID-19 a demonstrat nevoia de accelerare a digitalizării sectorului public în toate domeniile prioritare.
Capacitățile existente nu sunt suficiente pentru asigurarea unui nivel ridicat de securitate a rețelelor și de gestionare adecvată a riscurilor cibernetice.
Obiectivul principal al acestei componente este să interconecteze toate sistemele relevante din administrația publică într-un cloud guvernamental care să permită o interacțiune mai facilă cu cetățenii și cu mediul de afaceri.
Obiectivele specifice urmărite prin intervențiile din cadrul componentei vizează:
– Date credibile;
– Date compatibile;
– Registre naționale și depozite de date certe;
– Centre de date și servicii de cloud;
– Comunicații sigure, reziliente, de o capacitate adecvată;
– Servicii publice digitale pentru cetățeni și companii.

Descrierea reformelor și a investițiilor propuse

Standardizarea datelor guvernamentale prin operaționalizarea cadrului necesar pentru identificarea principalelor informații prelucrate de administrația publică (la nivel central și local), catalogarea acestora într-un sistem ierarhic de tip nomenclator, alegerea celor mai potrivite structuri de date pentru înregistrarea acestora.
Transformarea și consolidarea datelor guvernamentale pornind de la standardizare și prioritizând cele mai importante seturi de date, evaluând proceduri istorice de colectare, respectiv producerea acestora, precum și gradul de conformare, evaluare a exactității datelor prin compararea unor eșantioane semnificative statistic cu alte surse de date și orice altă metodă rezonabilă care să indice un grad de încredere specifică acestora.
Reforma arhitecturii datelor guvernamentale prin crearea și extinderea centrelor de date și servicii de cloud pentru instituții și îmbunătățirea conectării acestora, inclusiv prin centre de comunicații, conectare prin bucla locală de fibră optică și securitrefoate cibernetică (inclusiv certificarea profesională în domeniul securității cibernetice), inclusiv:
Investiții în două perechi de centre de date și platforma de servicii de cloud;
– Investiții în dezvoltarea aplicațiilor SaaS și migrarea aplicațiilor existente;
– Investiții în bucla locală pentru conectarea instituțiilor publice.
Cadru legal realizat pentru interoperabilitate astfel încât datele guvernamentale să poate fi utilizate, fără a fi necesară solicitarea actelor autentice de la cetățeni (fără hârtii pentru datele care există digital la instituții publice).
Crearea unei linii de finanțare la dispoziția instituțiilor care, sub îndrumarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, își vor schimba modul de lucru și cadrul juridic, astfel încât să treacă operațiunile în digital.
Semnătură digitală și cetățenie electronică – Revizuirea legislației privind interacțiunea digitală dintre stat și cetățean, schimbarea normativelor privind arhivarea (operaționalizarea legislației privind arhivarea electronică) și legate de extinderea cărții de identitate electronică, a semnăturii digitale pentru populație și a domiciliului electronic, precum și susținerea achiziționării pe scală largă a semnăturii digitale în mediul public și privat.
Crearea unui fond pentru cartea de identitate electronică.
Crearea unui fond pentru semnătura digitală.
Creșterea interoperabilității serviciilor publice digitale și optimizarea operațiunilor în beneficiul cetățenilor. Se urmărește in principal digitalizarea următoarele sisteme și domenii:
– Sistemul de colectare a taxelor, inclusiv servicii de e-facturare și digitalizarea unor domenii conexe;
– Sistemele aferente domeniilor muncă, protecție socială și pensii;
– Domeniul mediului;
– Domeniul justiției;
– Sistemele aferente administrației agricole;
– Domeniul cultural;
– Sistemul de competențe digitale pentru funcția publică;
– Sistemul de management în instituțiile de învățământ din domeniul apărare națională și ordine publică;
– Autorității de reglementare și supraveghere;
– Smart City / Smart Village;
– Autorități publice locale.
Reforma fiscală, inclusiv cea vamală, cu ajutorul digitalizării, printr-o serie variată de intervenții care, printre altele, să crească conformarea fiscală voluntară, să reducă povara administrativă, să reducă decalajul fiscal și să susțină revizuirea cadrului fiscal.
Digitalizarea sănătății prin dezvoltarea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, dezvoltarea dosarului electronic al pacientului, un sistem digitalizat în domeniul asigurărilor medicale și operaționalizarea e-sănătății și telemedicinii, inclusiv prin pregătirea personalului medical, crearea registrelor medicale de boli, raportarea prescrierii de antibiotice și raportarea infecțiilor asociate asistenței medicale.
Fond pentru stimularea competitivității în afaceri cu accent pe inovare și digitalizare prin formarea și scalarea hub-urilor de inovare digitală și susținerea dezvoltării parcurilor științifice și tehnologice cu aplicații în domeniul digital.
Fond pentru biblioteci ca hub-uri de învățare și dezvoltare de aptitudini digitale pe tot parcursul vieții.
Fond pentru susținerea robotizării în administrație și în mediul de afaceri – Robotic Process Automation (RPA) – și promovării Inteligenței Artificiale (AI).
Fond pentru introducerea în educația formală și non-formală a meseriilor digitale ale viitorului.

Bugetul initial de negociere – 2,59 miliarde de euro.

II România Educată – Digitalizarea educației

Probleme identificate

Pandemia de COVID-19 a demonstrat nevoia urgentă de a digitaliza sistemul educațional într-un mod eficient și incluziv.
Trecerea la învățământul la distanță a fost dificilă din cauza infrastructurii digitale inadecvate, a materialelor didactice necorespunzătoare și a competențelor digitale insuficiente.
Numărul de școli din România echipate necorespunzător din punct de vedere digital este semnificativ mai mare decât media UE, fiind nevoie de investiții majore în acest domeniu.
Sistemul educațional și materialele educaționale disponibile sunt neadaptate procesului de predare-învățare în mediul virtual.

Descrierea reformelor si a investițiilor propuse:

Flexibilizarea și centrarea pe elev a sistemului educațional prin digitalizare.
Dezvoltare digitală în domeniul educației și formării profesionale pentru o societate digitală și o economie verde.
Consolidarea rezilienței și predictibilității funcționale a sistemului de educație în era digitală.
Dezvoltarea competențelor digitale ale cadrelor didactice de a utiliza resurse educaționale deschise (competențe de pedagogie digitală).
Dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor prin revizuirea curriculum-ului disciplinelor TIC, precum și prin adaptarea curriculumului școlar pentru învățarea în mediul virtual.
Modificări legislative pentru generalizarea digitalizării proceselor și conținuturilor în educație.
Crearea unui mecanism de tip grant pentru dotarea unităților școlare cu echipamente pentru asigurarea condițiilor optime pentru învățarea în mediul virtual, în funcție de riscul socio-educațional identificat, cu alocare mai mare per elev pentru școlile mai vulnerabile.
Crearea unui mecanism de tip grant pentru dezvoltarea de centre digitale avansate în învățământul preuniversitar și universitar.
Incluziunea prin digitalizare – dezvoltarea unui sistem de educație incluzivă prin elaborarea și implementarea de programe accesibile de alfabetizare digitală pentru elevii cu dizabilități, sportivi și elevi spitalizați.
Revizuirea platformei manualelor digitale (manuale.edu.ro) prin completarea cu auxiliare școlare în format digital, pentru învățământul preuniversitar.

Bugetul inițial de negociere – 780 milioane de euro

III Broadband și 5G

Probleme identificate:

Acoperirea de bandă largă de internet este peste media UE dar este în spatele a cel puțin altor 10 țări, fiind loc de îmbunătățire în acest sens.
Infrastructura aferentă tehnologiei 5G este încă la nivel incipient, fiind disponibilă într-un număr limitat de orașe.

Descrierea reformelor și a investițiilor propuse:

Alinierea strategiei naționale în domeniul conectivității digitale prin măsuri specifice pentru atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 prin dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate cu acoperire largă națională, inclusiv în corelație cu rețelele de transport și zonele de interes de mediu.
Identificarea și eliminarea obstacolelor și ineficiențelor de ordin administrativ care împiedică dezvoltarea rapidă a capilarității rețelelor 5G și broadband, la nivel de backbone, backhaul și buclă locală.
Stimularea investițiilor în rețele de foarte mare capacitate, în special infrastructuri eficiente energetice de fibră optică.
Construcția infrastructurilor necesare pentru reducerea accesului inegal la rețele de foarte mare capacitate.
Remedierea eșecului piețelor și creșterea accesului la finanțare a IMM-urilor, start-up-urilor și scale-up-urilor pentru dezvoltarea unor aplicații și servicii 5G.
Realizarea unor investiții în domeniul tehnologiei Open RAN.

Buget – 650 milioane de euro