Blocaj la CCR. Cum s-au poziționat liderii politici după conflictul fără precedent izbucnit între două tabere din Curtea Constituțională / Legea privind pensiile magistraților, viitor incert
Cei patru judecători CCR care au boicotat ultimele două ședințe ale Curții îi acuză pe ceilalți cinci judecători constituționali, în frunte cu șefa instituției, Simina Tănăsescu, că nu au respectat procedurile obișnuite când au convocat ședința de luni de pe o zi pe alta. În fața acestui conflict major și fără precedent din interiorul instituției care trebuie să fie un garant al supremației Constituției, liderii politici au ieșit cu reacții, CCR având pe masă o lege crucială pentru viitorul Guvernului Bolojan: cea privind pensiile magistraților.
Liderii PNL și USR au fost primii care au reacționat după blocarea pe masa CCR a legii care reduce pensiile magistraților. Voci din PNL au acuzat că în spatele blocajului se află PSD, care, prin CCR, încearcă să-l facă pe Ilie Bolojan să părăsească funcția de premier.
Liderii USR au criticat dur judecătorii CCR, iar cei din UDMR au descris situația ca fiind una „fără precedent”. O reacție scurtă a avut și liderul AUR, George Simion, care a adus aminte că CCR a fost și în spatele deciziei de anulare a alegerilor de anul trecut.
Din PSD reacțiile au venit mai târziu. Fostul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, i-a cerut premierului să solicite CCR să dea o soluție cât mai rapid în cazul pensiilor magistraților.
- HotNews a cerut o reacție din partea Guvernului privind această nouă amânare, însă pe tot parcursul zilei reprezentanții premierului sau chiar premierul Ilie Bolojan nu au comentat situația legii privind pensiile magistraților care a rămas blocată pe masa judecătorilor CCR.
Singurul președinte de partid din coaliție care a reacționat a fost Dominic Fritz: „Cei care împiedică, pe orice cale, luarea unei decizii fac un joc periculos”
Președintele USR Dominic Fritz a fost primul și, până la ora publicării acestui articol, singurul președinte de partid din coaliție care a reacționat public după amânările repetate de la CCR a proiectului privind pensiile speciale.
„Sunt convins că nu poate fi blocat la infinit ce este susținut aproape în unanimitate de către români. Reforma pensiilor speciale este dorită de cetățenii de toate culorile politice, o rară temă unificatoare într-o societate altfel dezbinată. Joculețele tactice pe care le vedem la Curtea Constituțională nu o să țină. Miza pare să fie protejarea unor rețele de interese în interiorul justiției și a privilegiilor lor”, a scris Fritz pe Facebook.
Liderul USR spune că „presiunea va crește” și că reforma propusă de Guvernul Bolojan în domeniul pensiilor magistraților este „de bun-simț”: „Nu mai poate fi oprită. Și e doar începutul”.
„Iar cei care împiedică, pe orice cale, luarea unei decizii fac un joc periculos. E mai evident ca niciodată că este o urgență reală reforma Curții Constituționale, că se impune deconectarea judecătorilor CCR de la interesele de grup și comenzile de partid. Lucru pe care USR îl cere public, de altfel, de ani buni. Pentru cei care refuză să-și facă treaba, există procedura încetării mandatului. Chiar și pentru judecători ai CCR”, a scris Fritz.
Csoma Botond (UDMR): Anumiți judecători practic boicotează activitatea și funcționarea Curții prin neprezentare
Unul dintre liderii UDMR, Csoma Botond, a spus, într-o reacție pentru HotNews, că ce se întâmplă în aceste zile la CCR este „o situație fără precedent”.
„Nu cred că, de când există CCR, a mai fost o situație similară, în care anumiți judecători practic boicotează activitatea și funcționarea Curții prin neprezentare. În atare condiții, CCR nu-și poate îndeplini rolul constituțional pe care îl are potrivit Constituției”, a spus deputatul.
În paralel, deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că începe procedurile pentru ca cei patru judecători propuși de PSD care au boicotat ultimele două ședințe ale CCR să fie excluși din forul constituțional. Csoma Botond e însă sceptic că acest lucru s-ar putea întâmpla.
„Eu nu cred că pot fi excluși, pentru că Articolul 145 din Constituție prevede că judecătorii constituționali pe durata mandatului sunt independenți și inamovibili. Ei nu pot fi rechemați de entitățile care i-au numit acolo, președinte ori Parlament”, a explicat el.
„Judecătorii CCR trebuie să meargă la muncă, asta e”
Întrebat cum vede rezolvarea acestui blocaj, Csoma Botond, a spus: „Trebuie să meargă la muncă, asta e. Deci nu se poate tergiversa așa, pe o perioadă nelimitată. Trebuie să tranșeze această problemă, există o așteptare în societate și trebuie să își îndeplinească rolul constituțional pe care îl au, potrivit Constituției”.
„Premierul ce să facă? Nu poate să acționeze premierul sau Guvernul în locul CCR. Nu are atribuții în acest sens. Deci Guvernul practic nu are nicio posibilitate, doar să aștepte, din păcate, altă soluție nu este. Dar trebuie să mergem cu același drum pe care am pornit și să avem această hotărâre și decizie politică de a merge până la capăt cu această măsură”, a explicat Csoma Botond.
Întrebat dacă și UDMR crede că în spatele blocajului acestui proiect se află PSD, la fel cum au acuzat mai multe voci din PNL și USR, liderul UDMR Csoma Botond a spus că „e greu de spus”.
„Am înțeles că acei judecători care nu s-au prezentat au fost numiți de PSD. Acum eu nu aș dori să generez o gâlceavă în coaliție, pentru că oamenii nu așteaptă de la noi certuri interminabile, așteaptă soluții. Nu aș dori să speculez acest aspect”, a declarat deputatul UDMR.
PNL acuză presiuni dinspre PSD la adresa lui Ilie Bolojan
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, o voce importantă în PNL de când conducerea partidului a fost preluată de premierul Ilie Bolojan, a avut și el o reacție după ce judecătorii de la CCR au amânat, pentru a treia oară, o decizie privind pensiile speciale ale magistraților.
Abrudean a dat asigurări că premierul Ilie Bolojan și PNL nu vor ceda „presiunilor”, fără să explice clar la ce presiuni se referă.
„Premierul Ilie Bolojan nu va ceda în fața presiunilor și nici Partidul Naţional Liberal nu o va face, indiferent dacă ele vin din zona politică sau instituțională. Să fim conștienți că blocajele au consecințe reale: riscăm pierderea fondurilor PNRR. România trebuie să meargă înainte. Reforma nu mai poate fi amânată”, a scris Mircea Abrudean pe Facebook.
După ce colegul său de partid, președintele Senatului, Mircea Abrudean, a vorbit despre „presiuni” asupra premierului Ilie Bolojan și a PNL, vicepreședintele și deputatul PNL Alexandru Muraru numește clar „sursa” presupuselor presiuni: PSD.
„PSD crede că prin astfel de tertipuri forțează plecarea premierului și preluarea guvernării alături de extremiștii de la AUR. Pentru că la asta visează pesediștii în fiecare noapte”, conform lui Muraru.
Un fost ministru PSD cere Guvernului să intervină
Într–o primă reacție publică din partea unui reprezentant PSD, fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a solicitat Guvernului să ceară CCR să ia cât mai rapid o decizie.
„Guvernul ar trebui să ceară Curţii Constituţionale ca şedinţa să nu se ţină pe 16 ianuarie şi cât mai grabnic, imediat după Revelion, dacă este posibil, iar decizia trebuie luată. Din punctul meu de vedere este o tâmpenie. Nu ştiu ce s-a întâmplat acolo, nu sunt în ţară în momentul ăsta… Înţeleg că nu a fost cvorum. De ce să nu fie cvorum? Trebuie să se prezinte la şedinţă, să ia o decizie, da, nu”, a spus fostul ministru al Finanţelor, Adrian Câciu, la Antena 3 CNN, citat de News.ro.
„Guvernul poate, astăzi, chiar în acest moment, poate semna o scrisoare către CCR, prin care să le solicite să judece cu celeritate, pentru că stăm deja de două luni de zile, dacă nu mă înşel, pe această lege, o lege care este importantă pentru un jalon PNRR”, a mai adăugat Câciu.
George Simion: „Ce pretenții să avem?”
Președintele AUR, George Simion, a fost primul președinte de partid parlamentar care a reacționat după ce judecătorii CCR nu au luat nici luni o decizie pe legea privind pensiile magistraților, pentru că cei patru judecători propuși de PSD nu s-au prezentat la ședință.
„CCR – autoarea loviturii de stat“, a scris liderul AUR pe Facebook, făcând referire la anularea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024, în care intraseră Elena Lasconi și Călin Georgescu, trimis în judecată pentru mai multe acuzații, inclusiv acţiuni împotriva ordinii constituţionale.
„Ce pretenții să avem de la un stat capturat, putred și corupt?”, a mai scris George Simion pe Facebook.
Reacția dură a unui vicepremier către CCR: „Vă cam bateți joc”
Radu Miruță, vicepremier și ministru al Apărării din partea USR a reacționat dur luni dimineață la adresa celor patru judecători ai Curții Constituționale. Reacția acestuia a fost prima venită din zona Executivului.
„CCR, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției!”, a scris Miruță pe Facebook la scurt timp după ce judecătorii CCR nu au luat nici luni o decizie pe legea privind pensiile magistraților.
„Nu se poate sa fii judecător CCR și să ieși din sală de 2 ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România”, a acuzat noul ministru USR al Apărării.
„Judecați și asumați-vă, nu vă bateți joc”, a mai scris el pe rețeaua de socializare.
Legea Guvernului Bolojan, viitor incert, pentru a doua oară în câteva luni: „Se poate ajunge și la Paști cu aceste amânări”
Deși este al doilea proiect de lege pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament privind același subiect, pensiile magistraților, nici de data asta nu e clar dacă legea va ajunge vreodată să producă efecte.
Dacă prima lege a picat la CCR pentru că Guvernul nu a așteptat avizul CSM, acum legea se lovește de un blocaj fără precedent în istoria Curții Constituționale.
HotNews a scris luni, citând surse din CCR, că cel mai probabil, cei patru judecători constituționali care au lipsit de la ședința de luni, 29 decembrie, vor cere pe 16 ianuarie o nouă amânare pentru o dată ulterioară, 28 ianuarie.
Cei patru judecători propuși de PSD au realizat că nu mai au majoritatea, deci contestația depusă de Înalta Curte ar fi fost respinsă, în 10 decembrie, și din acest motiv au cerut atunci amânarea unei decizii, au mai spus sursele din CCR.
Legea 47 / 1992 prevede că dacă trei judecători solicită amânarea unei decizii aceasta se amână, dar nu specifică de câte ori se poate face acest lucru, au mai explicat sursele HotNews: „Se poate ajunge și la Paști, cu aceste amânări, cine știe ce se mai întâmplă până atunci”.
Ce prevede legea propusă de Guvernul Bolojan
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament în 2 decembrie are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.
- Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
- Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
- În fiecare an, începând de la 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
- Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
- Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Legea are ca termen de intrare în vigoare data de 1 ianuarie 2026, lucru devenit imposibil după amânarea pronunțării unei decizii luni de către CCR. Astfel, chiar dacă legea va trece de CCR, ea va trebui ulterior modificată în Parlament, înainte de a ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare, pentru a schimba termenul de intrare în vigoare.
INTERVIURILE HotNews.ro