Bucureștiul are 5.340 de străzi, dintre care 880 sunt la Primăria Capitalei, iar restul la sectoare. Arterele orașului se găsesc în cea mai proastă stare de care își amintesc locuitorii, în ultimii ani. „Toată lumea dă vina pe sare, dar principala cauză e alta”, spune unul dintre cei mai respectați ingineri de drumuri, Adrian Burlacu, decan al Facultății de Căi Ferate, Drumuri și Poduri din București.
„Nu ar fi fost atât de multe gropi dacă se făcea pregătirea drumurilor pentru iarnă, se colmatau fisurile, se reparau gropile”, este primul lucru pe care-l spune, în dialogul cu HotNews, Adrian Burlacu, conferențiar doctor-inginer, specializat în tehnologie civilă.
Inginerul Burlacu: „Și Franța și Germania au drumuri peticite”
„Din cauza ciclului îngheț-dezgheț și a materialelor antiderapante, o fisură mică se transformă în groapă. Și cum noi avem multe zone din acestea, cu fisuri grupate, acesta este rezultatul. Toată lumea dă vina pe sare, dar din punctul meu de vedere aceasta este cauza principala: nepregătirea. Dacă lucrările de întreținere se făceau corespunzător, nu aveam atâtea gropi”, crede Burlacu.
Întreținerea presupune peticire la timp. Iar a petici drumurile nu înseamnă, decât în folclorul urban, o problemă. În realitatea inginerească, peticirea este utilă. Burlacu explică:
„Sub efectul traficului și al factorului climatic, drumurile se strică, e normal. Dar, ușor, ușor, dacă tu urmărești starea de degradare a drumului, poți să intervii din timp cu lucrări foarte ieftine. Adică o groapă nu apare din senin. O groapă apare după ce a apărut, în urmă cu foarte mult timp, o fisură sau mai multe fisuri. O fisură este foarte ușor și ieftin să o colmatezi – se curăță cu aer și se pune un mastic bituminos. Dacă vă duceți prin Franța, în Germania, foarte multe drumuri sunt peticite, dar într-un mod decent”.
Carosabilul nu este refăcut cum trebuie după lucrările de gaze sau apă
O altă problemă este calitatea lucrărilor edilitare, crede decanul. Operatorii de rețele vin, repară țeava de apă, de gaz, înlocuiesc cablurile defecte, dar lucrările de refacere a carosabilului sunt făcute de mântuială. Astfel că multe dintre gropi apar fix unde au fost aceste lucrări.
„Uneori nu se fac lucrări de calitate. Nu îi verifică nimeni. În primul rând sunt lucrări greu de făcut. Fiind lucrări destul de înguste, compactarea, care este principala modalitate de a aduce o lucrare la parametrii calitativi, compactarea nu se face. Sau este foarte dificil de făcut cum trebuie, plus, costă mulți bani să o faci ca la carte”, explică inginerul Adrian Burlacu.
„Și atunci, nefăcându-se compactarea cum trebuie, ulterior tot ce se pune deasupra este compromis. Administratorul drumului trebuie să urmărească cum se fac. Dacă nu le urmărești, toată lumea face cum este mai ieftin”.
Soluția, crede Burlacu, este urmărirea acestor lucrări, iar Primăria să le impună celor de la utilități niște standarde pentru refacerea carosabilului, spune inginerul.
„Dacă schimbi o rețea pe o stradă și vii cu o săpătură în lungul drumului, după care ai racorduri, branșamente, deci aproape 70% din suprafața străzii este compromisă, în mod normal aici ar trebui să nu refaci doar ce ai stricat tu, ci ar trebui să refaci toată strada”, a explicat Adrian Burlacu.
Gropi la intersecțiile cu liniile de tramvai
În afară de aceste zone, o bună parte dintre gropi au apărut în intersecțiile traversate de liniile de tramvai. Practic, la îmbinarea dintre liniile de tramvai și asfalt au apărut adevărate cratere. Motivul?
„Șina de tramvai stă pe un mediu din acesta rigid, sub ea este o dală din beton, lângă avem asfalt. Diferența aceasta, asfalt-beton, este foarte mare din punctul de vedere al comportării. Acolo trebuie folosite mixturi mai bune, mai performante și făcute lucrări periodice de întreținere.
Așa apar și cozile la semafor. „Nu poți să treci prin gropi cu 20 la oră”.
Cum fugim de o soluție simplă, provizorie, utilă
O altă soluție ar fi astuparea provizorie a gropilor și iarna. Să nu mai așteptăm până primăvara, când tot orașul este deja plin de gropi.
„Există mixtură asfaltică stocabilă, care poate fi pusă și iarna în operă, dar toată lumea o evită, din punctul meu de vedere, din lipsă de profesionalism”.
„Este mixtura aceea de care râde toată lumea, că se compactează cu lopata. Este o soluție tehnică foarte bună pentru lucrări din acestea temporare. Chiar dacă o pui iarna, ea rezistă până la primavară, când se face cald și poți să torni mixtură asfaltică obișnuită”, a explicat Adrian Burlacu.
Cine trebuie să întrețină străzile
În București sunt 5.340 de străzi. În principal, marile bulevarde și străzile pe care circulă transportul public sunt în administrarea Primăriei Capitalei. Străzile secundare sunt în administrarea Primăriilor de Sector. Fiecare primărie trebuie să întrețină străzile pe care le are în administrare.
„Primăria Capitalei prin Administrația Străzilor are în administrare 880 de artere, din cele 5.340 existente”, se arată într-un răspuns transmis de municipalitate la solicitarea HotNews.
Până în urmă cu aproximativ 10 ani, Primăria Capitalei avea niște contracte de întreținere multianuală a străzilor, încheiate cu societăți comerciale private.
Acestea aveau sarcina să monitorizeze un anumit număr de străzi, să facă reparații și lucrări de întreținere – iar la un anumit interval de timp chiar se decoperta drumul și se turna un nou strat de uzură. Numai că atunci a ieșit scandal fiindcă erau scumpe. De atunci, municipalitatea, din cauza situației financiare tot mai proaste, nu a mai încheiat aceste contracte.
Începând cu 2020, abia a reușit să încheie contracte pentru reparația străzilor, nu mai vorbim de întreținere. De exemplu, penultimul contract a fost încheiat în iunie 2023 – valoarea lui fiind de aproximativ 50 de milioane lei. Apoi a rămas fără contracte doi ani.
În 2023 a demarat licitația pentru încheierea unui acord-cadru pe 4 ani, dar acesta a fost atribuit abia vara trecută și doar pentru Sectoarele 1,2,3 și 4, din cauza contestațiilor.
Ce spun Ciucu, Hopincă și Negoiță despre străzile ciuruite
Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, dă vina pe faptul că s-a făcut exces de sare, fiind o presiune foarte mare ca deszăpezirea să se facă foarte repede.
„În iarna aceasta, am avut zăpadă în reprize, astfel că operatorii de salubritate, cu care primăriile de sector au încheiat contracte pentru deszăpezire, au aruncat cu mii și mii de tone de sare. În neștire! Care au erodat asfaltul și așa cu probleme. Din cauza subfinanțării PMB, ani la rând nu s-au putut face investiții serioase. Doar cârpeli! Plus că a apărut des fenomenul de îngheț-dezgheț. De asemenea, multe gropi s-au format în jurul gurilor de canal sau pe traseele rețelelor de utilități, unde firmele edilitare sunt obligate să intervină”, a explicat Primăria Capitalei, pe pagina de Facebook.
Primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, spune că principalul vinovat este lipsa mentenanței.
„În ultimii ani nu s-a făcut mentenanță corespunzătoare în ceea ce privește covorul asfaltic în foarte multe zone din București și o stare de degradare favorizează apariția gropilor”.
„Al doilea motiv, pentru că am avut cea mai grea iarnă din ultimii 8-10 ani, în condiții de iarnă complicată și de cicluri repetate îngheț-dezgheț, asfaltul este vulnerabil. Pe acest fond, al unor temperaturi scăzute și căderi abundente de zăpadă, s-a folosit foarte mult material antiderapant, iar acesta, deși are în componență agenți anticorozivi, totuși atacă asfaltul”.
„S-a folosit prea multă sare? E foarte complicat să facem analize. S-a folosit prea multă, spunem acum, după ce câteva zile am stat cu gheața pe străzi și era presiune să eliminăm gheața de pe străzi”, a declarat Hopincă pentru HotNews.
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a venit cu explicații pe pagina de Facebook. „Multă zăpadă, multă sare, vreme care a făcut ca asfaltul să cedeze”, a explicat Negoiță.
Primăria Capitalei avansează finalul lunii martie
Lucrările au început de săptămâna trecută în anumite sectoare, iar fiecare Primărie a anunțat un termen diferit de finalizare.
Primăria Capitalei spune că nu are un inventar al gropilor de pe marile bulevarde, dar va termina lucrările de plombare până la finalul lunii martie.
„Precizăm că procesul de identificare este continuu și dinamic. La momentul intervenției pe o arteră sunt remediate toate gropile constatate în teren, nu doar cele inventariate anterior. Din ianuarie și până în prezent, au fost realizate aproximativ 1.100 de lucrări de plombare. În ianuarie și februarie, fiind luni cu precipitații și temperaturi scăzute, am profitat de fiecare zi în care vremea ne-a permis să intervenim. După ultima ninsoare, am reluat reparațiile”, se arată într-un răspuns transmis de Primăria Capitalei pentru acest articol.
Primăria Capitalei a primit până acum ajutor, pe marile bulevarde, de la Primăriile Sectoarelor 1,2 și 6.
Hopincă: „Mi-e greu să avansez un termen”
Primăria Sectorului 2 a început lucrările de plombare săptămâna aceasta, dar este rezervat în ceea ce privește termenul de finalizare.
„Săptămâna trecută ne-am ocupat de partea de organizare. Am alocat pentru străzile noastre 5,35 milioane de lei și pentru străzile din administrarea Primăriei Capitalei – 2 milioane de lei, tocmai ca să se concentreze pe sectorul nostru și să termine repede. Lucrările au început de luni”, a declarat primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă.
„Mi-e greu să avansez acum un termen pentru finalizarea lor, dar la începutul săptămânii viitoare vom mai avea o ședință operativă, cu toți cei implicați, și vom evalua stadiul lucrărilor, dacă e nevoie de suplimentări de bugete și așa mai departe”, a mai spus primarul.
Negoiță: străzile mici până pe 6 martie, apoi încep bulevardele
Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, spune că va termina de reperat gropile de pe străzile secudare până la finalul acestei săptămâni, iar apoi va intra și pe marile bulevarde.
„Am notificat Primăria Capitalei și dacă nu le rezolvă dânșii până vinerea viitoare, pe 6 martie, o să intervenim noi să reparăm și bulevardele. Nu de alta, dar avem noi foarte mult de lucru pe secundare, sperăm să le rezolvăm până pe 6 martie și atunci vom intra noi mai rapid să reparăm și bulevardele”, a explicat Negoiță pe pagina de Facebook.
Băluță: „Voi propune adoptarea unei hotărâri de Consiliu General”
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a anunțat și el pe Facebook că s-a apucat de lucrări, și spune că are o soluție și pentru arterele administrate de Primăria Capitalei în Sectorul 4.
„Voi propune adoptarea unei hotărâri de Consiliu General, care va permite tuturor colegilor primari de sector să intervină simultan și integrat pentru refacerea rapidă a covorului asfaltic, inclusiv pe străzile care se află acum în administrarea Primăriei Capitalei”, a anunțat Băluță.
Contractele
Valoarea celor 4 acorduri-cadru pentru străzile principale din Sectoarele 1,2,3,4, aflate în administrarea Primăriei Capitalei, este de aproape 620 milioane lei pe 4 ani:
- Proiectare și execuție lucrări de reparații străzi, parte carosabilă și trotuare în Municipiul București – Sectorul 1 – 215.944.194 lei ; câștigători – Acvatot, Viarom Construct, Bomaco, Omega Star Sistems; data încheierii contractului – 08.07.2025;
- Proiectare și execuție lucrări de reparații străzi, parte carosabilă și trotuare în Municipiul București – Sectorul 2, Câștigători: Bomaco, Omega Star Sistems, Acvatot; valoarea totala a contractului/lotului: 99.681.580; data atribuirii contractului – 06.08.2025;
- Proiectare și execuție lucrări de reparații străzi, parte carosabilă și trotuare în Municipiul București – Sectorul 3; Valoarea totală a contractului: 226.404.428 lei; câștigători: Oldroad Construct, Unitip Global, Add Global Design, Creative Road Design, Antrepriza de Reparatii si Lucrări ARL Cluj, Tancard; data încheierii contractului – 08.07.2025;
- Proiectare și execuție lucrări de reparații străzi, parte carosabilă și trotuare în Municipiul București – Sectorul 4; valoarea totala a contractului/lotului – 79.322.862; Câștigători: Antrepriza de Reparatii si Lucrări ARL Cluj, Tancard, Oldroad Construct, Unitip Global, Add Global Design, Creative Road Design; data încheierii contractului – 08.07.2025;
Pentru Sectoarele 5 și 6, licitația nu s-a încheiat nici acum.
„Administrația Străzilor nu mai are acorduri-cadru pentru lucrări de reparații din considerente de ordin economic. Lucrările de plombare din primăvara anului trecut au fost executate de Administrația Străzilor București, dar și de primăriile de sector, pe arterele pe care le administrează. Anul trecut, nu au fost atât de multe probleme pentru că nu au fost episoade severe de iarnă, cu ninsori abundente și temperaturi scăzute”, a spus Administrația Străzilor.