Ce poate face România cu miliardele de euro primite de la UE pentru salvarea economiei? Comisarul Adina Vălean: „Aproape orice are nevoie. Inclusiv să direcționeze bani către proiectele de autostrăzi fără finanțare asigurată”

​Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a explicat într-un interviu pentru Hotnews ce poate face România cu banii primiți de la Comisia Europeană drept ajutor pentru redresare economică după criza COVID-19.

Comisia Europeană a propus astăzi un plan de redresare economică în valoare de 750 de miliarde de euro, bani cu care vor fi ajutate statele afectate de pandemia de coronavirus. Țările membre vor primi atât granturi (sume nerambursabile), cât și împrumuturi. România face parte dintre țările din estul Europei care ar putea primi cei mai mulți bani: 33 de miliarde de euro în total (31 de miliarde de euro, raportat la anul de referință 2018, plus rata inflației pe următorii patru ani).

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a explicat într-un interviu pentru Hotnews că România va putea facă cu acești bani „aproape orice are nevoie să facă”.

România primește un ajutor consistent de la Uniunea Europeană, peste 31 de miliarde de euro, adică mai mult decât alte țări din UE, cum ar fi Germania. Cum s-a stabilit această sumă? După ce criterii?

Există un mecanism sofisticat de calcul care a dus la aceste rezultate, iar el, în principiu, include totalul populației, media șomajului din ultimii cinci ani comparată cu media Uniunii sau PIB-ul. Cum există diferențe între țările Uniunii, s-au plafonat niște cifre la anumiți parametri.

Dincolo de calculul economic, există niște considerente politice și sociale ale alocării. În acest caz de care vorbiți, al pre-alocării naționale, ați putut observa că țările care au beneficiat de cele mai mari sume sunt și țările care au suferit cel mai mult de pe urma crizei economice. Italia a primit 172 de miliarde, Spania 140 de miliarde.

Dintre țările estice avem Polonia cu 64 și România cu 31,2. Acestea sunt sumele care au ca referință anul 2018, cu calcularea inflației ele sunt puțin mai mari (n.r.- 33 miliarde de euro, potrivit documentului făcut public de Comisia Europeană).

Oricum, banii sunt destinați investițiilor și reformelor care ne-ar putea scoate din criză, în funcție de nevoi. Pentru România acesta este un succes politic și o imensă oportunitate de a se redresa și dezvolta rapid.

„România trebuie să pregătească un plan național, până în aprilie”

Ce trebuie să facă România cu cele 19,6 miliarde de euro pe care le va primi sub formă de granturi?

Aproape orice are nevoie să facă, de aceea am spus că e o imensă oportunitate pentru noi. Cele 19,6 miliarde sunt împărțite în mai multe programe. De pildă, avem la dispoziție 13,5 miliarde nerambursabile numai ca parte a Mecanismului pentru Redresare și Reziliență, care pot fi cheltuiți în următorii patru ani.

Accesarea lor e simplă și rapidă și se bazează pe recomandările primite în raportul de țară din Semestrul European. Partea bună e că avem multe recomandări, din cele mai diferite domenii – sănătate, educație, infrastructură, reformă administrativă, mediu, sprijin pentru companiile private și nu numai.

Deci avem multe de făcut și avem și bani să facem asta. Să vă dau niște exemple. România poate decide să direcționeze un număr de miliarde din aceste 13,5 către proiectele de autostrăzi fără finanțare asigurată, către noi spitale sau dotarea acestora, către educație – construirea de școli, dar și digitalizarea sistemului de educație. De asemenea, poate investi în digitalizarea serviciilor administrative, dar și în lucruri încă urgente pentru noi – rețelele de apă și canal, extinderea rețelelor de gaz.

Un exemplu concret este autostrada Comarnic – Brașov pentru care fondurile de coeziune acum la dispoziția noastră nu sunt suficiente poate fi demarată în baza acestei finanțări.

Ce poate să facă România cu împrumuturile de 11,5 miliarde? Pentru ce sunt acești bani?

România nu e obligată să se împrumute, dar o poate face, desigur, în condiții foarte avantajoase. Răspunsul e același ca în cazul granturilor.

România este o țară care nu s-a dovedit până acum foarte disciplinată în cheltuirea banilor europeni. Acest ajutor poate fi considerat un cec în alb dat României din cauza crizei COVID-19 sau există niște criterii foarte clare pentru folosirea acestora?

Sigur că există condiții clare de acordare, după cum există condiții și de cheltuire a banilor. România trebuie să pregătească un plan național, până în aprilie, în conformitate cu raportul de țară, cu proiecte concrete, care vor trebui să respecte prioritățile politicilor europene.

Practic, criteriile de evaluare a acestor planuri elaborate de statele membre au în vedere în primul rând contribuția la îndeplinirea recomandărilor din raportul de țară, în liniile politicilor europene.

Au existat mai multe variante de ajutor în cadrul UE pentru redresarea economică a membrilor. Care credeți că este principalul avantaj al acestui plan?

Avem de-a face cu o schimbare profundă a modului în care ne-am obișnuit să gândim bugetul Uniunii Europene. Acum, nu vorbim numai despre un buget mai mare, pe baza contribuțiilor statelor membre, ci de un împrumut, pe care îl angajează Comisia în numele Uniunii.

Sunt 750 de miliarde de euro, puse într-un fond de redresare economică, numit Next Generation EU. 750 de miliarde de euro, bani dați repede, ca granturi și împrumuturi, care ne vor scoate din criză.

La toată această sumă se adaugă mărirea de 11,5 miliarde a planului financiar multianual actual, 2014-2020. Totodată și următorul plan financiar multianual, 2021-2027, va fi mărit, ajungând la 1,1 trilioane.

E un plan bun, care grăbește procesul de ieșire din criză, dar care și duce la limitarea diferențelor dintre statele membre. E un plan bun pe termen scurt, dar și pe termen lung, care ia în calcul lecțiile pe care le-am învățat în criză, tocmai pentru prevenirea unor asemenea situații în viitor