UPDATE Decizia fără precedent a unei instanțe din România – Curtea de Justiție a Uniunii Europene, solicitată să spună dacă autoritățile de la București sunt obligate să respecte recomandările din MCV

Tribunalul Olt cere Curții Europene de Justiție să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene, instanța admițând astfel o solicitare a Forumului Judecătorilor din România. Președintele asociației, Dragoș Călin, a declarat pentru HotNews.ro că se va stabili astfel odată pentru totdeauna dacă recomandările instituțiilor europene care au criticat modificarea legilor justiției sunt obligatorii: „Dacă va fi o soluție de obligativitate, va fi un pas imens pentru respectarea a ceea ce au spus Comisia Europeană, Comisia de la Veneția sau GRECO cu privire la legile justiției”.

„Admite cererea reclamantei Asociatia Forumul Judecătorilor din Romania privind trimiterea a patru întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul articolului 267 TFUE”, este decizia Tribunalului Olt.

Forumul Judecătorilor din România solicitase instanței să adreseze patru întrebări Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în legătură cu obligativitatea respectării de către România a recomandărilor din cadrul MCV.

Cele patru întrebări către Curtea de Justiție a Uniunii Europene:

1. Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, trebuie considerat un act adoptat de o instituție a Uniunii Europene, în sensul articolului 267 TFUE, care poate fi supus interpretării Curții de Justiție a Uniunii Europene?

2. Conținutul, caracterul și întinderea temporală a Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, se circumscriu Tratatului privind aderarea Republicii Bulgaria și a României la Uniunea Europeană, semnat de România la Luxemburg la 25 aprilie 2005? Cerințele formulate în rapoartele întocmite în cadrul acestui mecanism au caracter obligatoriu pentru statul român?

3. Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a stabili măsurile necesare pentru o protecție juridică efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii, respectiv garanții ale unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din România, înlăturând orice risc legat de influența politică asupra desfășurării procedurilor disciplinare, cum ar fi numirea direct de Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?

4. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană trebuie interpretat în sensul obligației statelor membre de a respectă criteriile statului de drept, solicitate și în rapoartele din cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare (MCV), instituit potrivit Deciziei 2006/928/CE a Comisiei Europene din 13 decembrie 2006, în cazul unor proceduri de numire directă de către Guvern a conducerii Inspecției Judiciare, chiar și cu titlu provizoriu?

Solicitarea Asociației Forumul Judecătorilor a fost făcută într-un proces intentat Inspecției Judiciare, în care magistrații au contestat numirea conducerii interimare a Inspecției Judiciare, prin Ordonanță de Urgență. Asociația magistraților spune că România, membru al Uniunii Europene, trebuie să respecte recomandările Comisiei Europene potrivit cărora Guvernul nu trebuie să interfereze cu competețele Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, Tribunalul Olt a dispus ca procesul să fie suspendat până la pronunțarea unei decizii a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Ce spune Forumul Judecătorilor despre decizia Tribunalului Olt

Președintele Forumului Judecătorilor din România, Dragoș Călin, spune că se va stabili astfel odată pentru totdeauna dacă recomandările instituțiilor europene care au criticat modificarea legilor justiției sunt obligatorii, iar o soluție de obligativitate ar fi un pas imens pentru justiția din România.

„Noi am cerut sesizarea CJUE pentru a se stabili odată pentru totdeauna ce reprezintă MCV și ce forță obligatorie are. Dacă această sesizare va fi admisă și va fi interpretată în sensul obligativității, va produce efecte asupra tuturor legilor justiției. Dacă Curtea spune că e obligatoriu MCV și că sunt obligatorii toate rapoarte MCV, nu va mai exista niciun fel de îndoială privind obligativitatea autorităților române de a-l aplica. Noi am pus în discuție o chestiune generală. Dacă va fi o soluție de obligativitate, va fi un pas imens pentru respectarea a ceea ce au spus Comisia Europeană, Comisia de la Veneția, GRECO cu privire la legile justiției. Plus că este posibil să se dispună o măsură provizorie, suspendarea modificărilor legilor justiției”, a declarat pentru HotNews.ro președintele Forumului Judecătorilor din România, Dragoș Călin.

Argumentele magistraților în solicitarea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene

Forumul Magistraților arăta, în solicitarea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, că, urmare a nerespectării de către statul român a acestor dispoziții, sesizarea CJUE devine principalul instrument juridic de constrângere în vederea neîncălcării obligațiilor privind Uniunea Europeană. Conform jurisprudenței consacrate a CJUE, un stat membru nu este exonerat de răspundere în cazul în care o încălcare a obligațiilor sale privind UE poate fi atribuită, în tot sau în parte, unor erori de interpretare sau de aplicare a normelor UE relevante, inclusiv de instanțele sale naționale, motivează magistrații.

Asociația magistraților arată că Raportul Comisiei Europene în cadrul MCV publicat în 13 noiembrie 2018 a impus României 8 noi recomandări, între care:

• Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgențe subsecvente.

• Revizuirea legilor justiției, ținând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum și de recomandările Comisiei de la Veneția și ale GRECO.

”Înființarea, în temeiul legilor justiției modificate, a noii secții de anchetare a infracțiunilor comise de magistrați dă naștere unei îngrijorări deosebite în ceea ce privește lupta împotriva corupției, întrucât o nouă structură ar putea fi mai vulnerabilă în ceea ce privește independența decât a fost cazul până în prezent în ceea ce privește DNA, dat fiind că ar putea fi utilizată ca instrument suplimentar de intimidare a magistraților și de exercitare de presiuni asupra acestora. În plus, fiind un departament cu atribuții generale care acoperă toate categoriile de infracțiuni comise de magistrați, acestuia îi va lipsi, de asemenea, expertiza în ceea ce privește anchetarea infracțiunilor de corupție specifice, iar impactul ar fi amplificat dacă anchetarea tuturor persoanelor care au legătură cu un caz în care este implicat un magistrat nu ar mai intra în competența DNA”.

Referitor la Noua Secție specială din cadrul PICCJ, s-au reținut următoarele: ”Noua secție pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați. Crearea acestui nou serviciu ar putea fi percepută ca un instrument (suplimentar) pentru a exercita presiuni asupra judecătorilor. Justificarea aplicării unui tratament special în cazul magistraților în comparație cu alți funcționari publici nu a fost clarificată. În plus, Direcția Națională Anticorupție (DNA) are deja o experiență solidă în investigarea și urmărirea cazurilor de corupție din rândul magistraților”.